1,465 matches
-
nu este unul la vedere ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o linie nesemni‑ ficativă verticală sau ușor curbată; fruntea era foarte proeminentă, înaltă, cu dimensiunile sale dominând și chiar aplatizând tot restul feței. Figura devine astfel acea formă subtilă care permitea omului să se înalțe spre Dumnezeu. Icoana stimula o contemplație subiectivă făcându‑l pe cre‑ dincios oarecum să preguste din Împărăția cerurilor. În figurația icono grafică totul era în funcție de privirea sau orientarea celui reprezentat fix, ființă sau alt lucru; este un fenomen care se regăsește în omul care stă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în pictură se va putea discerne perfect 4. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din feno‑ men, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
simetria avansării armonice (cu multiplele sale forme de paralelisme), asociate în mod organic cu uniformitatea ritmului izocron al evoluției și menținerea constantă a unui nivel dinamic extrem de redus (ppp - p) își confirmă „adecvarea” în contextul reprezentării acelei imagini statice a contemplației. Printr-o coerență desăvârșită a strategiei conceptuale, traiectoria dinamică a ansamblului evolutiv corespunde principalelor etape ale desfășurării narative. Deopotrivă, se remarcă disocierea a două zone dinamice distincte. Astfel, spațiul subacvatic, aferent lumii interioare a subconștientului va fi reprezentat de planurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere la nivelul redării interpretative), adecvată stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă astfel creată ne surprinde cufundați într-o explorare introspectivă ce investighează fără tulburare labirintul propriului Eu. Într-un tempo lent Calme, Doucement expressif (Calm, blând expresiv) ce poartă indicația metronomică originală de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Opțiunea pentru structurile asimetrice sporește spontaneitatea discursului, generând impresia unei evoluții în care ideea dictează forma reprezentărilor sale. Evitând descrierile „după natură”, Debussy evocă frumusețea acesteia printr-o atitudine depersonalizată, care îi permite menținerea obiectivității de percepție. Astfel, starea de contemplație va fi dublată de o atitudine plină de discreție și rezervare, iar impresia de neutralitate își va afla corespondențe de limbaj în diversele forme de paralelisme, scriitura simetrică, acordurile eliptice de terță și dinamici reduse, aspecte care conduc la o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
arta nordică și Renaștere .......... 134 4.11. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606‑1669) - maestru al tehnicii clar‑obscur ................................................................. ..... 135 5. Obiectivitatea frumosului și definiții noi ale artei secolului al XXI‑lea ..... 137 5.1. Opera de artă ................................................................. ............ 137 5.2. Contemplația ................................................................. ............ 138 5.3. Inspirația ................................................................. .................. 138 5.4. Imaginație creatoare ................................................................. 138 6. Document pontifical: Scrisoarea către artiști a fecitului Papă Ioan Paul al II‑lea interpretare și viziune modernă .............................. 139 Comentarii ................................................................. ...................... 139 Concluzie ................................................................. .............................. ... 147 Bibliografie ................................................................. .............................. 153 1. Izvoare ................................................................. ............................. 153 2. Cărți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sitatea din Amsterdam, întrebându‑se dacă opera de artă este numai un obiect estetic, răspunde pe drept cuvânt, că: artisticul depășește esteticul. O operă de artă, spunea el, presupune din partea celui care o receptează în atitudinea potrivită, trei acte: percepția, contemplația și meditația 4. Nu avem mari șanse să înțelegem arta din trecut dacă nu cunoaștem scopu‑ rile și circumstanțele pe care le urmărea. Pe măsură ce ne deplasăm în trecut, acest scop devine din ce în ce mai precis și în același timp, din ce în ce mai surprinzător 5
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce s‑ar putea auzi, caută și căldura unui corp prezent care să asigure contin genței umane soliditatea stâncii și dulceața unei atmosfere învăluite de mister. Creștinul sensibil nu poate așadar nici să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu este unul la vedere ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o linie nesemni‑ ficativă verticală sau ușor curbată; fruntea era foarte proeminentă, înaltă, cu dimensiunile sale dominând și chiar aplatizând tot restul feței. Figura devine astfel acea formă subtilă care permitea omului să se înalțe spre Dumnezeu. Icoana stimula o contemplație subiectivă făcându‑l pe cre‑ dincios oarecum să preguste din Împărăția cerurilor. În figurația icono grafică totul era în funcție de privirea sau orientarea celui reprezentat fix, ființă sau alt lucru; este un fenomen care se regăsește în omul care stă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în pictură se va putea discerne perfect 4. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din feno‑ men, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
frumoase”; mai apoi Margareta, după ce a trecut pragul acestei clipe spune tristă: „Liniștea mea, Odihna toată Nu le mai aflu Ah, niciodată” Prin contemplare, stând lipit de tâmpla Margaretei, Faust soarbe clipa în toată beatitudinea ei; dar odată clipa consumată, contemplația devine tragică. În fața eșecului, Mefisto smulge violent pe Faust, oferind tentații vulgare în noaptea Valpurgiei; cuprins de remușcări intră în celula unde este închisă Margareta, dar aceasta la propunerea acestuia de a fugi cu el refuză. Din aceste fragmente Faust
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
disimulând teribile fervori existențiale și intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme. Volume publicate Poezie: Un trandafir învață matematica (1968); Trei nori (1969); Râul incinerat (1971); Salută viața (1972); Înflorirea lucrurilor (1973); Apologii (1975); Rigoarea văzduhului (1978);Contemplații (1984);Cotidiene (1986); Oglinda și vidul (1993); Un izvor bolborosind înăuntrul termometrului (1996); Nimic n-ar trebui să cadă (1997); Amarul Târg (1997); Dealul purtat de scripeți (1999); Spațiul dintre corole (2000); Acul și steaua (2001); De unde până unde (2002
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Delorme Victor Hugo, Marion Delorme Poetul, romancierul și dramaturgul Victor Hugo (1803-1885) este cel mai important scriitor romantic francez, un adevărat virtuoz al cuvântului. Dintre operele lui, amintim volumele de versuri: Orientalele, Legenda secolelor, Frunze de toamnă, Razele și umbrele, Contemplațiile, romanele: Notre-Dame de Paris, Mizerabilii, Nouăzeci și trei, Oamenii mării, Han din Islanda, drame istorice: Cromwell, Regele petrece (se află la baza libretului operei Rigoletto de Giuseppe Verdi), Lucrezia Borgia, Maria Tudor, Ruy Blas ș.a. Acțiunea dramei Marion Delorme, publicată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au sălășluit armonios șase perechi de paradoxuri: statornicia și spiritul de ducă, familia și lumea, Oltenița și alte orizonturi geografice, toleranța la invariabilele condiției umane și un prepus de mânie la imbecilitate, vocația constructivă și risipirea, seriozitatea profesională și plăcerea contemplației gratuite. În linia balcanică a misterului caragilian, Lucian Pavel îl reprezintă pe cel acare preferă spectacolul urban al comediei umane, vorba subțire și cu bătaie înțeleaptă coborâtă din cărți, întoarcerea târzie acasă, petrecerile cu amicii care știu să vadă și
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
lui tu și a lui dumneavoastră în textele literare diferă de întrebuințarea din limba comună. Cel mai adesea, genurile literare își definesc condiții de enunțare specifice. Este binecunoscută în special tutuirea cititorului de către autor (cf. Victor Hugo în prefața de la Contemplații: "A, nesăbuitule care crezi că eu nu sunt ca tine!") sau cea a personalităților cărora le sunt dedicate poemele de către poeții clasici. În cadrul convențiilor, textul are capacitatea de a folosi alternanța tu/dumneavoastră pentru a produce efecte de sens interesante
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]