1,993 matches
-
arestarea și apoi cu procesul lui Ludovic al XVI lea. Grație 307 lui Robespierre, scapă de ghilotină și străbate Directoratul, Consulatul și Imperiul, menținut în onoruri. Restaurația îl respinge și moare uitat. -, -GENLIS, STÉPHANIE FÉLICITÉ DU CREST DE SAINT AUBIN, contesă de ăChampcéri, 1746-Paris, 1830). Romancieră, autoare dramatică și memorialistă. La început atașată Revo luției și ducelui de Orléans ăv.) ăPhilippe Égalité); după ghilotinarea ca girondin a soțului ei ă1793), pleacă în exil ca doamnă de onoare a ducesei de Chartres
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a ducelui Philippe de Orléans, fratele lui Ludovic al XIV-lea. Madame este mama lui Filip de Orléans, viitorul regent. Corespondența ei este un document de preț asupra moravurilor de la Curtea lui Ludovic al XIV-lea. MAILLY, LOUISE DE NESLE, contesă de ă1710-1854). Cea mai mare dintre cele cinci fiice ale lui Louis II Mailly, marchiz de Nesle, comandantul jandarmeriei franceze. S-a căsătorit cu o rudă, contele de Mailly, pe care îl împinge către o politică agresivă în exteriorul Franței
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dintre cele cinci fiice ale lui Louis II Mailly, marchiz de Nesle, comandantul jandarmeriei franceze. S-a căsătorit cu o rudă, contele de Mailly, pe care îl împinge către o politică agresivă în exteriorul Franței ă1741, războiul pentru succesiunea Austriei). Contesa trebuie să împartă grațiile regelui și cu alte femei, dintre care două au fost chiar surorile ei. Deși resemnată cu această situație, trebuie să se retragă de la Curte. Regele se arată mărinimos, acordându-i o pensie și o locuință ăv
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Prieten cu Guizot și Thiers, autor a numeroase eseuri politice și filozofice, articole și studii de critică literară, printre care Abélard ă1844), Despre filozofia germană ă1845). Postum i-au apărut și două drame istorice. -RÉMUSAT, CLAIRE ÉLISABETH GRAVIER DE VERGENNES, contesă de ăParis, 1780-Paris, 1821). Memorialistă. În afara unui Eseu asupra educației femeilor și a unei culegeri de Scrisori, este autoarea unor Memorii ăpublicate postum, 1879 -1880), document plin de farmec asupra vieții și moravurilor din timpul Consulatului și al Imperiului. -RIVAROL
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
manie a inspirației antice la scriitori contemporani: Ernest Renan, H. Taine, Louis Menard, Leconte de Lisle, Heredia, Anatole France, Pierre Mille, Jules Lemaître, Juliette Adam, Pierre Louys, Maurice Barres, Charles Maurras, Albert Samain, Emile Verhaeren, Henri de Regnier, Jean Moreas, Contesa de Noailles, Jean Bertheroy, Marcelle Tinayre, Edouard Schure, Maurice Magre, Henri de Montherlant, Maurice Genevoix, Louis Bouilhet, Elemir Bourges, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, Jules Laforgue, Paul Valery, Jean Richepin, Huysmans, Suares, etc. Sunt poeți, romancieri, cugetători, teosofi, ocultiști, care își
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Richepin, Huysmans, Suares, etc. Sunt poeți, romancieri, cugetători, teosofi, ocultiști, care își fac din Elada patria imaginară a pasiunilor lor. Elada nici unuia nu seamănă cu a celorlalți. Elada lui Maurras e înțelepciunea, a lui Leconte de Lisle e marmura, a Contesei de Noailles e halucinația perversă, a lui Montherlant stadionul, a lui Schure și Maurice Magre misterele orgiace, a lui Pierre Louys și a celor mai mulți e desfrâul și descompunerea morală, parfumată cu roze de Siria. Printre cauzele acestui neopăgânism fabricat la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai mare poet francez, care era dinspre partea t atălui o Româncă" și vorbea de faptul că și-a câștigat "un loc unic", în "literatura franceză, în a lumii întregi". Anna de Noailles a fost modelul personajului Marcel Proust al contesei Gaspard de Reveillon din romanul "Jean Santeuil", și s-a considerat pe sine însăși cea mai mare poetă franceză și regină literară neîncoronată a Franței. "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" a lui G. Călinescu o descrie doar ca
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Această mutație are deja un trecut. Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
va omorî copilul. Disperată, soția comandorului a ales sinuciderea...19. De când am plecat din aviație n-am mai zburat. Dar s-a petrecut un miracol. După nu știu câți ani, m-am pomenit cu o hârtie venită din Franța, de la o doamnă, contesă de Beauregard, decorată cu Legiunea de Onoare, că a auzit de mine și de escadrila din care am făcut parte. Această doamnă înființase o asociație de foste femei-pilot din Europa. Nu era cooptată nicio țară din blocul comunist, eu eram
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Maurice, aviator 27 B Baciu, Tache, aviator 86 Basarab Brâncoveanu, Constantin (Costi) 24, 30, 31 Basarab Brâncoveanu, Mihai 31 Bafner, Franz, ofițer 64 Baldovin, Al., jurnalist 51 Balas, Xena 32, 33 Balș, Gheorghe (George), aviator 45, 50, 78, 79 Beauregard, contesa de, aviatoare 36 Bibescu, Martha, scriitoare 18, 24, 30 Bibescu, Valentin, aviator 18 Borcescu, Dumitru, aviator 66 Bossie, Gheorghe (Guy), inginer 34, 53, 54, 55 Bossy, Raoul, diplomat 34, 53 Botez, aviator 65 Botezat, doamna 43 Brăescu, Smaranda, aviatoare, parașutistă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de orice însemnătate. Întâi de toate, trebuie să rămână mute. Nu vorbind îi este îngăduit unei tinere să caute a-și înrâuri favorabil soarta. Ea trezește admirația rămânând tăcută și lăsând ca doar înfățișarea să vorbească în numele său", dictează austera contesă Le Groing La Maisonneuve 10. La rândul său, un tânăr gentilom trebuie să evite să intre în vorbă cu o domnișoară, iar în cazul în care totuși o face, să se limiteze cu strictețe la subiecte dintre cele mai banale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de parcă eu aș fi fost înghețată, și cât de minunat e balul, de parcă eu aș fi fost oarbă"11. Neputându-se sluji de vorbire, tinerei domnișoare nu-i este îngăduit să se slujească nici măcar de privire. Într-un salon, recomanda contesa de Bradi, o autoritate în materie de conduită în societate, tânăra trebuie să se înfățișeze "plină de sfială și într-o tăcere desăvârșită, căutând să nu atragă privirile nimănui"12. Trebuie să treacă neobservată pe parcursul întregii seri. A întâlni privirea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întorc spre străinătate. A flirta, se repetă la nesfârșit, vine de la o veche expresie franțuzească, și anume conter fleurette*. Totuși, în versiunea sa modernă, termenul este considerat a fi englezesc, asemenea practicii pe care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bărbați, căci asistăm la triumful căsătoriei din dragoste. Dar nu fără unele piedici, este adevărat. În mediile aristocratice, înainte de a lua în calcul o posibilă uniune, părinții unei fete se informează întotdeauna asupra familiei pretendentului și viceversa. După cum subliniază însăși contesa de Pange, căsătoria de conveniență este departe de a fi dispărut din cercurile înaltei aristocrații. În 1900, cea care purta în acea vreme numele Pauline de Broglie constată că existau două moduri prin care se ajungea la căsătorie: balurile mondene
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu mașina, se întrec la alergat, se amuză căutând comori. De asemenea, montează scurte spectacole pornind de la enigmele inspirate din romanele cu detectivi ale lui Conan Doyle. Firește, în înalta societate familiaritatea nu este întotdeauna privită cu ochi buni. Viitoarea contesă de Pange subliniază, dimpotrivă, "cât de stricte și de puțin firești erau, în acești ani 1900, relațiile dintre băieți și fete. Nimeni nu se tutuiește vreodată în public, nici chiar verii între ei, nici chiar soțul cu soția. Nimeni nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceste coduri care permit reconcilierea ireconciliabilului: a imperativului pudorii cu exprimarea dorinței. Și totuși, acest flirt, oricât de superficial, le aduce multe reproșuri, chiar remușcări. Pitită în întuneric, mustrarea de cuget le pândește mereu... Jocuri de spirit, jocuri de cuvinte: contesa de Pange Pentru Pauline de Broglie, să flirteze în cercurile mondene, unde se plictisea de moarte, nu este decât o formă de distracție. Din momentul în care pornește în căutarea unui soț, programul tinerei fete devine peste măsură de încărcat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai este un joc", un flirt, ci "cei dintâi fiori ai dragostei". Cei doi tineri își deschid unul altuia inimile. Se mai întâlnesc de câteva ori în secret, iar curând hotărăsc să își împartă viața. Catherine Pozzi și "atingerile echivoce" Contesa de Pange nu suflă un cuvânt despre schimburile de priviri sau de surâsuri, despre atingerile pe furiș, nici măcar atunci când vorbește despre logodnicul său. Pauline de Broglie, care devine contesă de Pange și doamnă respectabilă, rămâne prea rezervată, prea încorsetată de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
curând hotărăsc să își împartă viața. Catherine Pozzi și "atingerile echivoce" Contesa de Pange nu suflă un cuvânt despre schimburile de priviri sau de surâsuri, despre atingerile pe furiș, nici măcar atunci când vorbește despre logodnicul său. Pauline de Broglie, care devine contesă de Pange și doamnă respectabilă, rămâne prea rezervată, prea încorsetată de educația primită pentru a pomeni în memoriile sale de atracția erotică, pentru a-și dezvălui tulburarea provocată de aceasta. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea depărtarea în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
joc și prefăcătorie. Acest război de gherilă se cheamă Flirt". În ceea ce le privește pe tinerele fete care se încumetă să flirteze, acestea sunt încă și mai chinuite de îndoieli și mustrări de cuget. Unele dintre ele, cum ar fi contesa de Pange, iau acest joc în glumă sau îl consideră prostesc. Însă, asemenea Mariei Bashkirtseff sau Catherinei Pozzi, cea mai mare parte dintre domnișoare se simt pângărite, pervertite de acest joc amoros. Oprobriul, blamul public apasă greu pe umerii lor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a face bani, de a târî în sclavie matrimonială tineri înstăriți, viciul și desfrânarea nu au nici ele nimic de suferit"55. Se înțelege așadar că sunt numeroși acei francezi care nici nu vor să audă de modelul anglo-saxon. Pentru contesa de Tramar, flirtul este, să ne reamintim, o sămânță rea aruncată în curata grădină franțuzească. Alții, ca de pildă monseniorul Bolo, critică modelul anglo-saxon cu și mai multă virulență. Pentru acest cleric extrem de conservator și de xenofob, răspândirea flirtului în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
După cum vedem, limbajul flirtului devenise mult mai gestual, mai fizic decât în perioada Belle Époque. Domnișoara aceea, că va fi fost reală sau personaj romanesc, nu se proiectează cu totul într-un cuvânt, într-o expresie dulce-amăruie, cum o făceau contesa de Pange sau Catherine Pozzi douăzeci de ani mai devreme. Louise d'Espard, tânără a anilor '20, își concentrează întreaga senzualitate, îndrăzneală și dorință în gestica mâinii. Din afară, această mână pare doar "ostenită", odihnindu-se pe o margine de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1996. * Termenul franțuzesc utilizat pentru a desemna acest tip de sărut care implică folosirea limbii este maraichinage tradus în general prin "sărut franțuzesc" (n. trad.). 9 Dr. Baudoin, Le Maraichinage, coutume du pays de Mont, A. Maloine, Paris, 1904. 10 Contesa Le Groing La Maisonneuve, Essai sur le genre d'instruction qui paraît le plus analogue à la destination des femmes, Dufart, Paris, 1844. Citată de Gabrielle Houbre. 11 Honoré de Balzac, Mémoires de deux jeunes mariées, Paris, GF, 1979. Citat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Essai sur le genre d'instruction qui paraît le plus analogue à la destination des femmes, Dufart, Paris, 1844. Citată de Gabrielle Houbre. 11 Honoré de Balzac, Mémoires de deux jeunes mariées, Paris, GF, 1979. Citat de Gabrielle Houbre. 12 Contesa de Bradi, Du savoir-vivre en France au XIXe siècle, Levrault, Paris, 1838. Citată de Gabrielle Houbre. 13 Jean-Baptiste-Joseph de Chantal, La Civilité des jeunes personnes, Périsse, Paris, 1843. Citat de Gabrielle Houbre. 14 Gabrielle Houbre, op. cit. 15 Nicolette, Le Flirt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unor termeni ca flirter, flirt, flirteur, flirteuse. 17 Baroana d'Orval, Usages mondains, Paris, 1901. 18 Monseniorul Henri Bolo, Les Jeunes Filles d'aujourd'hui, Klotz, Paris, 1911. * A flecări, a spune tot felul de nimicuri galante (n. trad.). 19 Contesa de Tramar, L'Étiquette mondaine, V. Havard, Paris, 1905. 20 Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Calmann-Lévy, Paris, 1888. 21 Hippolyte Taine, Notes sur l'Angleterre, Hachette, Paris, 1890. 22 Yvonne Knibiehler, Histoire des femmes en Occident, vol. IV
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]