1,983 matches
-
12 personaje, iar după poreclă, 2 personaje și numeroase personaje anonime, 94. După numele de familie 128 După prenume 12 După poreclă 2 Anonime 94 Total: 236 Dacă în romanul lui Rebreanu, personajele puteau fi grupate în funcție de anumite criterii bine conturate, respectând acest model, putem clasifica și numele personajelor zoliste în funcție de ceea ce ele precizează: 1.aspectul fizic: Hilarion, nepotul Mariannei Fouan 2.clasa socială: intelectualii au nume sonore: învățătorul Lequeu, abatele Godard, preotul Madeleine țăranii: Lise, Françoise, Buteau, familia Fouan etc
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
alteori, mai direct, pe calea lipsită de metamorfoze interioare a transpunerilor operate de inteligență. Ambele situații deschid posibilitatea intrării în scenă a unui spirit de finețe hermeneutic ale cărui tehnici de abordare a faptului real se delimitează de simbolismul bine conturat al spiritului explicativ al științelor exacte și pătrund în zona indefinită a jocului de lumini și umbre pe care subiectivitatea îl implică în complicata ei textură. Teritoriul actului și materia rădăcinilor sale motivaționale își ating standardul de veridicitate și elementul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei ischemii reziduale; c. modificările în timp ale undei Q, care în 20% din cazuri poate dispărea datorită contracției cicatricei de infarct care devine intramurală prin contracția zonei infarctate. Din punct de vedere anatomo-electro-cardiografic, cele mai frecvente și mai bine conturate forme topografice de IMA pot fi sistematizate astfel [10]: 1. infarcte anterioare - în teritoriul arterei descendente anterioare (ADA) a. anterior întins (extins); b. antero-septal; c. anterior localizat. 2. infarcte laterale - în teritoriul arterei circumflexe (ACx) sau a unor ramuri laterale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vedere ("lumină pură am cules sub gene", Biblie) și cheamă la o altfel de rostire, căci "pentru noi priveliști se cer alte cuvinte" (Cântece simple: Mărior, VI)19. Veșnicul început se pune astfel ca temelie a noii imagini, figură nevăzută, conturată discret abia în perspectiva deschisă de o altă vedere, aurorală, cea a sufletului: În desprimăvărarea de-nceput/ sufletul meu e ud de-atâta soare/ ca un harbuz de vară nenceput,/ cu miezul plin de sâmburi și răcoare" (Alte priveliști, II
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a tăcerii. Ion Vinea și epifania vizibilului Irealizare și desensibilizare Vorbeam de trecere prin intermediul luminos al transparenței care este chiar trupul subtil, invizibil, al diafanului. Caz în care nu avem de a face propriu- zis cu apariția unei imagini clar conturate, ci cu imaginea clarității înseși. Imagine evanescentă, fragilă prin faptul că ea figurează tocmai trecerea, în ambele sensuri, de la apariție la dispariție, de la vizibil la invizibil 1. Actul trecerii funcționează ca un receptor și un transmițător al luminozității: primește lumina
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acolo, în fața ei,/ ridicându-și privirea - atunci când îi erau grei/ ochii, coborâți însă"? Fața clipei nu apare în fața noastră, doar ființa ei de imagine e de față, într-un atunci al existenței expropriate, într-un acolo nesituabil, fără loc stabil, conturat explicit. Clipa de atunci nu e clipa de față; e imaginea unui loc de trecere, figura mișcată peste care se trece cu vederea, fața întoarsă despre care nu se poate vorbi. S-ar cuveni "să-i oprim atunci fața, în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
perspectivei, face cu putință, în mod paradoxal, apariția unei dimensiuni neașteptate, la fel cum viul e cu atât mai intens cu cât se manifestă oarecum subminat de singurătate și de reculegerea pe care o impune sfârșitul. O imagine discretă, abia conturată, afirmată din negativul unor contra-imagini dominante: "o, sub hoarda de aur a anotimpurilor/ prietenii visează pământ/ și sub înghețul născătoarelor stele/ totul e un exil al oglinzilor/ totul e-o liniște care întârzie încă/ așa cum întârzie morții sub crâng". Totul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
orizontul unei arătări? Ca ceva să se arate, trebuie să apară în câmpul de vizibilitate al unei forme, să decupeze un spațiu pe care îl umple ca obiect / subiect ce dă de văzut. Dă de văzut pentru că are un conținut conturat, arătându-se în imaginea plină a prezenței. De data aceasta însă, timpul rămâne în afara scenei, pura uitare a celor existente 78; nu el e cauza deformării și a dezimaginării, căci atât ruginirea cât și subțierea sunt acte de ecranare a
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
jumătate din cerurile mai îndepărtate/ și jumătate de cer niciodată nu e puțin". Dacă departele deschide spațiul, îl pune în extensia de sine, nu îi dă în schimb limitarea. Dimpotrivă, între aici și acolo, limita este aici, în imaginea obiectivă, conturată și definitorie - definitivă - a lucrurilor. Acolo - în ceruri - lucrurile sunt puse în altă condiție a ființării, sunt altfel nu pentru că se prezintă drept altele, marcând ostensiv diferența ontologică. Și totuși diferența este alteritatea pe care tocmai distanța o instituie, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vede afară, în stranietatea transcendenței. Altul e imaginea de sine care, abia acum, întemeiază identitatea revelând-o în diferență, la distanță. O interioritate pură care se dă în imaginea incipientului, în odihna somnolentă - maternă - a premanifestării. Deasupra se vede peisajul conturat al deja-existentului, apariția în lumină a unei imagini la care ochiul participă aproape vegetal. Se pune în vedere cu insinuanța clarității. Totuși, o imagine oblică văzută prin lumina răsfrântă; întunecarea nu închide vederea, la fel cum vântul nopții nu aduce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
zona cu cele mai puternice vânturi (în medie) de pe Terra. Deși în apropierea Antarcticii se formează un curent cu direcție est-vest, numit Deriva Orientală, acesta este mult mai slab și cu un areal de acțiune mult mai redus în comparație cu bine conturatul curent cu direcție opusă, vest-est, numit Curentul Circumpolar Antarctic (sau Deriva Vânturilor de Vest). Acest curent este cel mai mare din Oceanul Planetar, transportând un debit de apă imens, cu valori de cca 135 milioane m3/s în arealul strâmtorii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de citrice. Verile sunt calde, adesea fierbinți, cu maxime termice absolute care depășesc 40șC, ca urmare a predominării acțiunii maselor de aer tropical. Particularitățile pluviometrice sunt explicate în mare parte de circulația atmosferică ce îmbracă aspecte interesante în aceste regiuni, conturate clar în cele două anotimpuri. Astfel, vara, zona maximelor barice subtropicale se deplasează în direcția polilor, determinând o prelungire a acțiunii alizeelor până la latitudinea de 40ș, incluzând așadar și regiunea subtropicală. Masele de aer tropical (cald și uscat) sunt astfel
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
XIX-lea, unde ele se regăsesc poate mai evident decât în orice alt veac21. Vom atașa raționalismului universalist clasicismul, istorismului relativist romantismul, iar pozitivismului realismul, înțelese nu neapărat în sens restrâns drept curente literar-artistice manifestate programatic, printr-o estetică bine conturată, într-o perioadă istorică strict determinată 22 -, ci mai ales într-un sens larg, drept moduri de existență și gândire, ca atitudini fundamentale, nespecifice doar unei anumite epoci.23 Așadar, cu toate că le socotim, ca și Blaga 24, niște "stiluri de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sunt filozofia inconștientului și intuiționismul. "Conștiința mea este locul care cuprinde toată această aparent incomensurabilă lume exterioară", iar "întinderea" obiectelor care ne apar are ca rezultat o extindere a "conexiunii reprezentărilor" noastre, scria gânditorul german în Breslauer Ausarbeitung 138. Avem conturate aici premisele unui holism romantic, căruia anterior i-am dat o motivație psihologică și la care vom reveni. Acesta intră în evident dezacord cu atomismul pozitivist. Am arătat că din punct de vedere strict metodologic, Dilthey a încercat să depășească
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
orice realitate, chiar și cea a vieții și a viului, este o realizare a ideii prin ideea însăși"132. Nu este locul aici să analizăm concluziile la care ajunge Hegel în urma aplicării metodei sale. De altfel, la ideile lui majore, conturate mai sus, ne vom mai referi în subcapitolul următor, unde vom prelungi această privire comparativă între Hegel și Dilthey. Acum ne interesează numai metoda ca atare și sensul aplicării ei în raport cu maniera în care procedează Dilthey: un sens transcendent în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să treacă "în transempiric, unde se situează obiectivul oricărei cunoașterii <<revelatorii>>"24. Datorită faptului că în cazul creațiilor artistice libertățile pe care și le iau autorii lor sunt maxime, este de la sine înțeles că aici întîlnim, încă și mai pregnant conturată, aceeași situație. Blaga subliniază că și-n cazul acestora există tot numai un progres al tehnicii de realizare: "Despre o linie de <<progres>> suntem îndrituiți a vorbi cel mult cât privește tehnica artistică, cu care se realizează un stil, dar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și fără scrupule aceste granițe fantomatice ale spiritului, creând premisele unei noi concepții despre formarea personalității umane și predestinarea omului prin educație și cultură. S-a creat, astfel, un imperiu pedagogic vast care, deocamdată, pare diform și fără orizonturi clar conturate. Dar este un proces aflat într-o expansiune accelerată. Abandonarea metodelor rigide ale curriculumului modern și adoptarea metodelor hermeneutice promit progrese și avantaje mai mari decât se anticipa în anii ’60-’70. Noile explorări nu se mai bazează - decât episodic
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost semnalată și la noi (1853) de către Fuss. În ultimii 30-40 de ani datorită extinderii culturii, boala produce pagube destul de mari. Simptome. Ciuperca atacă numai frunzele. Primele simptome de atac se observă pe frunzele de la bază unde apar pete bine conturate galben-brune cu suprafața încrețită. Pe frunzele inferioare (mai întâi) apar pete de decolorare, circulare sau colțuroase, delimitate de nervuri, de 1-1,5 cm în diametru. După uscarea parțială a frunzișului, boala se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țările din vestul Europei. În țara noastră boala este frecventă în pepiniere și livezi . Simptome. Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze; ele constau în apariția de pete de decolorare circulare, de culoare gălbuie cât și de inele, precis conturate, în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanță închisă, datorită necrozării țesuturilor. Petele pot fi izolate sau unite, de dimensiuni mari, dacă sunt puține sau mici, dacă sunt multe și sunt răspândite neuniform pe întreaga frunză. La început se constată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o colorație roșie purpurie. Țesuturile dintre pete se îngălbenesc și în funcție de intensitatea atacului, toată frunza devine galbenă cu pete purpurii; frunzele cad de pe pom, începând din luna iulie până la sfârșitul lunii august. Pe partea inferioară a frunzelor , petele sunt mai conturate, de culoare purpurie-deschis și în scurt timp se acoperă cu un strat albicios, alcătuit din grupurile de spori (acervuli). Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioși, manifestându-se pe frunzele și ramurile superioare, astfel încât puieții din pepinieră sau pomii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
contur neregulat, care se întind destul de repede ocupând întreaga suprafață. Deseori, decolorarea limbului este însoțită și de o deformare puternică a acestuia. Lăstarii cresc anevoios, iar fructele obținute sunt de calitate inferioară. Alteori, petele de pe frunze sunt galbene brunii, precis conturate. Plantele se opresc din creștere, iar prin coloritul specific pot fi observate de la distanță. Transmitere-răspândire. Transmiterea complexului de virusuri se realizează prin altoire și prin afide. Soiurile de zmeur manifestă rezistență diferențiată (toleranță) față de aceste virusuri. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nivelul de dezvoltare al voinței și a motivației. Copilul trebuie să dispună și de un anumit grad de auto servire și de unele deprinderi igienice. Deci imaturitatea școlară se circumscrie ca un sindrom extrem de varia t, poliform și adesea difuz conturat. Inteligența acestor copii, de cele mai multe ori nu este afectată la origini deși prezintă blocaje mai ales pe latura afectivă. Aceasta se răsfrânge negativ asupra adaptării la condițiile activității școlare și ale integrării În colectivul clasei. Din acest motiv această categorie
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
naturale", după cum multe altele sunt conturate conștiincios și sunt bine îngrijite. În această din urmă situație, liderii sau organizatorii trebuie să știe cum se dezvoltă comunitățile și ce le face puternice sau slabe. Ca în orice construcție, și comunitățile astfel conturate trebuie întreținute și, la nevoie, reparate. Afirmația este valabilă inclusiv pentru comunitățile obișnuite bazate pe prietenie și rudenie. Pentru a fi puternice și cu premise de a rezista timp îndelungat, comunitățile reclamă mult sprijin, instituții potrivite pentru coordonare, educație, precum și
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fără o apreciere a sensului celuilalt. Cei doi termeni pot apărea la prima vedere ca diferind într-o manieră importantă: ei tind să fie evaluați oarecum diferit. În timp ce individualismul este frecvent pictat ca o potențială problemă, comunitatea este de obicei conturată ca un deziderat. Termenul individualism este un termen apărut în secolul al XIX-lea iar de atunci a fost evaluat în maniere divergente. Pe de o parte există tendința de a-l portretiza într-o lumină pozitivă atunci când este asociat
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]