14,037 matches
-
de producători sau consumatori care își propun realizarea unor anumite scopuri comune, cu ajutorul unei întreprinderi economice comune stabilindu-se un schimb reciproc de servicii între aceasta și cei întovărășiți"10 1. 2 Necesitatea organizării activităților agricole pe baze asociative Mișcarea cooperatistă în agricultură este rezultatul unor continue și profunde căutări în vederea creșterii performanțelor economice și sociale ale micii proprietăți individuale. Sistemul cooperatist este implicat în încercarea de modernizare a bazei tehnico materiale a agriculturii, modernizare fără de care adevăratele virtuți ale proprietății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
reciproc de servicii între aceasta și cei întovărășiți"10 1. 2 Necesitatea organizării activităților agricole pe baze asociative Mișcarea cooperatistă în agricultură este rezultatul unor continue și profunde căutări în vederea creșterii performanțelor economice și sociale ale micii proprietăți individuale. Sistemul cooperatist este implicat în încercarea de modernizare a bazei tehnico materiale a agriculturii, modernizare fără de care adevăratele virtuți ale proprietății individuale în condițiile mediului concurențial nu ar putea fi puse în valoare. Astfel, libera asociere cooperatistă a agricultorilor poate facilita accesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ale micii proprietăți individuale. Sistemul cooperatist este implicat în încercarea de modernizare a bazei tehnico materiale a agriculturii, modernizare fără de care adevăratele virtuți ale proprietății individuale în condițiile mediului concurențial nu ar putea fi puse în valoare. Astfel, libera asociere cooperatistă a agricultorilor poate facilita accesul la utilizarea mașinilor și utilajelor performante, acces care este aproape imposibil pentru micile proprietăți individuale care nu dispun de resurse financiare suficiente. Un alt obiectiv al cooperării în agricultură îl poate constitui asigurarea unor servicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de activitatea agricolă sau adiacente activității din agricultură. Totodată prin intermediul cooperării pot fi rezolvate și alte probleme precum: modernizarea structurilor de producție, aplicarea principiului diviziunii muncii, eliberarea fermelor familiale de anumite funcții, contribuind la accentuarea caracterului comercial al acestora. Organizațiile cooperatiste pot favoriza difuzarea rapidă a informațiilor de specialitate, a tehnologiilor avansate și o gestionare științifică a resurselor fermelor individuale. În altă ordine de idei, fiind un centru de concentrare a informației, cooperativa agricolă poate juca un rol substanțial în adaptarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
resurselor fermelor individuale. În altă ordine de idei, fiind un centru de concentrare a informației, cooperativa agricolă poate juca un rol substanțial în adaptarea cantitativă și calitativă a ofertei de produse agricole la cerințele pieței. Un alt obiectiv al mișcării cooperatiste îl constituie asigurarea și dezvoltarea funcționalității sistemului agroalimentar, promovând în mare măsură relații contractuale cu partenerii de afaceri. Nu în ultimul rând trebuie subliniat și evaluat rolul cooperativelor în desfacerea produselor agricole și în promovarea regulilor de calitate în comercializarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
relații contractuale cu partenerii de afaceri. Nu în ultimul rând trebuie subliniat și evaluat rolul cooperativelor în desfacerea produselor agricole și în promovarea regulilor de calitate în comercializarea acestora. Dincolo de abordările doctrinare socialiste referitoare la cooperație, care vedeau în mișcarea cooperatistă o cale de propășire, de ridicare a clasei muncitoare tot mai oropsite și mai sărace și care considerau că pauperizarea crescândă a muncitorilor a fost factorul principal care a condus la apariția ideii cooperatiste, se detașează o serie de factori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la cooperație, care vedeau în mișcarea cooperatistă o cale de propășire, de ridicare a clasei muncitoare tot mai oropsite și mai sărace și care considerau că pauperizarea crescândă a muncitorilor a fost factorul principal care a condus la apariția ideii cooperatiste, se detașează o serie de factori obiectivi, de natură economică, care au determinat apariția și extinderea mișcării cooperatiste în agricultură. Apariția ideii de a desfășura în comun anumite activități agricole a fost determinată de necesitatea depășirii pe această cale a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
oropsite și mai sărace și care considerau că pauperizarea crescândă a muncitorilor a fost factorul principal care a condus la apariția ideii cooperatiste, se detașează o serie de factori obiectivi, de natură economică, care au determinat apariția și extinderea mișcării cooperatiste în agricultură. Apariția ideii de a desfășura în comun anumite activități agricole a fost determinată de necesitatea depășirii pe această cale a numeroaselor riscuri, generate de factori economici sau naturali, la care erau supuși micii producători. Din acest motiv producătorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să sporească viabilitatea economică a propriilor exploatații și să obțină protecție față de factorii mai înainte amintiți. Au apărut astfel, mutualitățile agricole și alte forme de desfășurare în comun a unor activități specifice exploatației. Un factor care a determinat apariția ideii cooperatiste în agricultură a fost necesitatea rezolvării problemei creditului țărănesc. Cooperativele de credit agricol au fost una dintre primele forme de manifestare ale cooperației sătești. Pentru a putea produce eficient și pentru a beneficia de cuceririle științei și tehnicii agricultura are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aplicarea unor măsuri agrotehnice moderne, care să conducă la intensivizarea agriculturii (asolamentul și rotația culturilor, folosirea de sămânță selecționată etc.). Cooperativele de producție nu au cunoscut o dezvoltare prea mare în agricultura țărilor din vestul Europei Apariția și răspândirea ideii cooperatiste la sate a fost determinată și de slaba dotare a micii proprietăți cu inventar agricol (animale de muncă, mijloace mecanice). Odată cu progresul tehnicii și tehnologiei s-a pus problema utilizării și în agricultură a mijloacelor mecanice care aveau să înlocuiască
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
țările capitaliste dezvoltate. 1. 3. Apariția cooperației moderne Spiritul de asociere, cooperare, conlucrare și de solidaritate a existat și s-a manifestat la diferite popoare încă din cele mai vechi timpuri, prin organizarea de asociații și cooperative primitive. Totuși sistemul cooperatist modern a apărut și s-a dezvoltat ca urmare a contribuțiilor unui șir de gânditori pe tărâmul problemelor economice și sociale. Intre acești gânditori care au contribuit la apariția și extinderea cooperatismului modern se detașează ca importanță, pe de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de o parte, precursorii adică acei visători care neglijau realitățile timpurilor în care trăiau și își imaginau diferite forme de asociere și de cooperare, unele dintre ele de-a dreptul utopice iar pe de altă parte înfăptuitorii practici ai sistemelor cooperatiste, care au încercat să coordoneze eforturile și să traseze direcții noi de evoluție pentru acțiunea practică a mișcării. Aceștia din urmă au avut meritul că au încercat să adapteze modelele ideale ale cooperației imaginate de către precursori la realitățile societății capitaliste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ani de trai social al omenirii și a sute de mii de ani de trai social preuman"12. Prin urmare se poate afirma că economia colectivă a premers celei individuale. 1. 3. 1. Cooperația în gândirea precursorilor săi Rădăcinile ideologiei cooperatiste le putem găsi la așa numiții utopiști, care începând cu secolul al XV lea și până în secolul al XVII-lea și-au imaginat în câteva romane, viitoare organizări sociale construite rațional, bazate pe spiritul de socializare. Între aceste romane care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
lea și până în secolul al XVII-lea și-au imaginat în câteva romane, viitoare organizări sociale construite rațional, bazate pe spiritul de socializare. Între aceste romane care au precedat apariției concepțiilor moderne privind cooperația și primelor realizări practice de întreprinderi cooperatiste amintim: "Utopia" lui Thomas Morus și romanul "Noua Atlantis" al lui Bacon. O contribuție importantă la formarea ideologiei cooperatiste și la stabilirea principiilor care au stat la baza cooperației actuale au avut-o precursorii ideii cooperatiste, între care se detașează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pe spiritul de socializare. Între aceste romane care au precedat apariției concepțiilor moderne privind cooperația și primelor realizări practice de întreprinderi cooperatiste amintim: "Utopia" lui Thomas Morus și romanul "Noua Atlantis" al lui Bacon. O contribuție importantă la formarea ideologiei cooperatiste și la stabilirea principiilor care au stat la baza cooperației actuale au avut-o precursorii ideii cooperatiste, între care se detașează ca importanță următorii: P. C. Plockboy, John Belers, Robert Owen, Wiliam King, Charles Fourier, Philippe Buchez, Giuseppe Mazzini. P.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
realizări practice de întreprinderi cooperatiste amintim: "Utopia" lui Thomas Morus și romanul "Noua Atlantis" al lui Bacon. O contribuție importantă la formarea ideologiei cooperatiste și la stabilirea principiilor care au stat la baza cooperației actuale au avut-o precursorii ideii cooperatiste, între care se detașează ca importanță următorii: P. C. Plockboy, John Belers, Robert Owen, Wiliam King, Charles Fourier, Philippe Buchez, Giuseppe Mazzini. P. C. Plockboy și-a imaginat o asociație economică în care dreptul de proprietate se păstrează, dar dispare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
engleze și al celei moderne. El vedea rezolvarea problemei sociale în întemeierea unor comunități (colonii), care trebuiau să se mențină prin propriile mijloace, pe baza ideii proprietății colective (aceste colonii erau niște cooperative integrale). Aportul lui Owen la stabilirea principiilor cooperatiste constă în următoarele: coloniile erau asociații economice care trebuiau să rezolve problema socială; înlăturarea profitului, pe care Owen îl considera nedrept, prețul de cost fiind considerat de către el ca fiind cel just; eliminarea banului prin crearea unor burse de mărfuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
crearea unor burse de mărfuri care să acorde depunătorilor de mărfuri note de muncă (prețul era stabilit pe baza numărului de ore de muncă necesare pentru producerea bunului); eliminarea intermediarilor care scumpesc în mod nejustificat marfa; ideea creării unei organizații cooperatiste internaționale. Dr. Wiliam King a pornit de la ideea asocierii puterii de consum, deoarece considera că bogățiile se dobândesc prin comerț. El era de părere că acțiunea de emancipare a clasei muncitoare trebuie să se facă prin mijloace proprii (principiul ajutorului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că acțiunea de emancipare a clasei muncitoare trebuie să se facă prin mijloace proprii (principiul ajutorului propriu), excedentele rezultate trebuiau să fie folosite la întemeierea unor producții proprii și la cumpărarea de proprietăți agricole, care să conducă la constituirea proprietății cooperatiste. Charles Fourier se adresează reprezentanților tuturor claselor sociale, el preconizând înființarea unor asociații economice numite "falange" cu un număr de 400 2000 de membri (numărul ideal rezultat în urma unor calcule matematice precise era considerat ca fiind de 1620 persoane), instalată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de "Falansterul de la Scăeni". Această inițiativă nu s-a dovedit a fi pe placul autorităților vremii, astfel că ea a fost desființată iar inițiatorii săi surghiuniți. Un alt nume de referință care a adus o contribuție importantă la conturarea ideii cooperatiste și a principiilor sale este Philippe Buchez, care preconiza necesitatea reorganizării vieții economice și sociale a societății printr-un nou creștinism. Buchez a imaginat sistemul său social ca pe un nou socialism de stat cu o organizare centralistă, condus de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociație cu următoarele caracteristici: era o asociație liberă, voluntară; era organizată de oameni care se cunosc, se iubesc și se stimează unul pe celălalt. Concepția acestuia era o concepție etică, creștină și profund anticomunistă. 1. 3. 2 Apariția primelor sisteme cooperatiste Dacă toți gânditorii amintiți în subcapitolul precedent au contribuit la stabilirea ideologiei și doctrinei cooperatiste, care are menirea de a face din cooperație o acțiune conștientă cu țeluri bine fixate, transpunerea în practică a acestor idei se datorează realizatorilor sistemelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cunosc, se iubesc și se stimează unul pe celălalt. Concepția acestuia era o concepție etică, creștină și profund anticomunistă. 1. 3. 2 Apariția primelor sisteme cooperatiste Dacă toți gânditorii amintiți în subcapitolul precedent au contribuit la stabilirea ideologiei și doctrinei cooperatiste, care are menirea de a face din cooperație o acțiune conștientă cu țeluri bine fixate, transpunerea în practică a acestor idei se datorează realizatorilor sistemelor cooperatiste, care au încercat să coordoneze eforturile și chiar să traseze drumuri noi pentru acțiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Dacă toți gânditorii amintiți în subcapitolul precedent au contribuit la stabilirea ideologiei și doctrinei cooperatiste, care are menirea de a face din cooperație o acțiune conștientă cu țeluri bine fixate, transpunerea în practică a acestor idei se datorează realizatorilor sistemelor cooperatiste, care au încercat să coordoneze eforturile și chiar să traseze drumuri noi pentru acțiunea practică a mișcării. Modalitățile practice de realizare a cooperativelor în concepție modernă își au izvorul în trei sisteme principale: Sistemul Pionierilor din Rochdale, Sistemul Schulze Delizsch
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru acțiunea practică a mișcării. Modalitățile practice de realizare a cooperativelor în concepție modernă își au izvorul în trei sisteme principale: Sistemul Pionierilor din Rochdale, Sistemul Schulze Delizsch și Sistemul Raiffeisen. Plecând de la aceste trei sisteme, pe măsura amplificării mișcării cooperatiste europene au apărut, către sfârșitul secolului trecut, sisteme derivate care au reprezentat adaptări zonale, naționale și/sau locale ale acestor trei sisteme inițiale, sau o combinare a unora dintre elementele lor componente. Sistemul Pionierilor din Rochdale a fost întemeiat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o cotă parte din beneficiu. Datorită faptului că H. Schulze-Delizsch a încercat să organizeze cooperativele de credit înființate de el ca pe niște bănci comerciale obișnuite, sistemul său a suferit numeroase critici din partea contemporanilor ajungându-se chiar, până la negarea caracterului cooperatist al acestor cooperative de credit, fiind considerate întreprinderi capitaliste obișnuite. Cu toate acestea, de numele acestuia se leagă elaborarea primei legi germane a cooperației, în anul 1867, cunoscută sub denumirea "Legea Prusacă a Cooperației", unanim recunoscută pe plan european în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]