1,194 matches
-
al căreia se intra direct din stradă, ușa aflându-se chiar pe colț. Aveau un copil nu prea reușit, ea - femeie altfel foarte harnică, excelentă gospodină - se remarca printr-un debit verbal amețitor, iar el, de meserie electrician, o înșela copios și până la urmă a părăsit-o, dar nu oricum, ci rămânând în Elveția, unde se dusese în vizită la o rudă. Marea sa replică, dl. Nicoriuc a rostit-o cu ocazia morții lui Gheorgiu-Dej. La televizor se transmitea înmormântarea, vecinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un perfect accent ardelenesc, de care era mândră; i se întâmpla uneori să amestece limbile, să-i scape câte un „cerez” (peste) „pădure”, sau „sabaki” (câini) i (și) „mâță”, expresii rămase celebre, de care eu și soră-mea ne amuzam copios. Avea o prietenă, al cărei nume - neobișnuit - revenea mereu pe buzele ei: Vioara. Ținea, ca și mine, cu „U” Cluj. Mama i se confesa, căci tanti Tony, serioasă și discretă, era întotdeauna de partea ei. După mutarea noastră la București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
îmbrăcate în negru care însoțesc un băiețel foarte mic, de vreo trei-patru ani, exact în clipa în care un pui de pisică invizibil începe să miaune sfâșietor. Lamentația îl amuză însă pe copil, care râde înveselit, pare a se distra copios: „l-a părăsit mama lui”, ține să explice una dintre femei, cu vizibilă intenție de a corecta reacția surprinzătoare, „cinică” a omulețului de-o șchioapă. Care, derutându-ne și mai tare pe toți... trei, replică prompt: „Foarte bine” (foarte bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spărgându-se undeva în sus, unde neantul primește cele mai înalte vibrații. Obsedată mai mult de Marcus Aurelius decât de împăratul Traian, de strigătul lui filozofic în realitatea vieții mele, i-am invitat pe toți colegii mei la o masă copioasă, într-o trattoria din apropierea statuii ecvestre. Primisem telegrafic o sumă importantă de bani și un bilet de avion, de la René, pentru a-l întâlni la Copenhaga. Vinul și mâncarea au fost foarte apreciate de colegii mei, dar după ce burțile s-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ci lumii întregi o istorie îngrozitoare. Călătorind cu trenul în Italia a făcut cunoștință cu un băiat de care s-a îndrăgostit fulgerător. El a dus-o acasă la mama lui, care i-a primit bine, oferindu-le o cină copioasă la care i-a invitat și pe prietenii fiului său. Se pare că fata a strălucit foarte tare toată seara prin frumusețea și inteligența ei. La sfârșit au propus celor doi îndrăgostiți să le ofere pentru câteva zile casa unuia
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aflu că, după astfel de evenimente, crâșma din centru devenea neîncăpătoare, iar băuturile, oricât de scumpe erau, se epuizau repede. Șefii mergeau la o familie de gospodari, la sediul C.A.P. sau la Cooperația de Consum unde serveau o masă copioasă, pregătită din dispoziția inginerului-șef sau a cuiva din primărie. Se înserase de circa o oră, iar ultimul autobuz care mergea spre oraș plecase de mult. Atunci mi-am dat seama că sunt singură într-o localitate necunoscută, într-o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
picante și minciuni în reclamațiile pe care le făcea. Găsea câte un copil mai slab la învățătură și, în schimbul unei note de trecere, îl punea să scrie reclamații pe care le dicta dumneaei. Oricând era dispusă să ofere o masă copioasă șefilor care veneau de la județ. Deși făcea naveta, avea o gospodărie înfloritoare într-un sat apropiat, iar în oraș un apartament bun și relații oriunde se puteau aranja diferite interese. Tovarășul Negru, aflat în subordinea tovarășului Stănică, și acesta din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
masă în fiecare zi și cu un fler demn de un „primar”, așa cum era poreclit, la numai câteva minute după ce masa era pusă, apărea însoțit de cele mai multe ori de inginerul de la ferma viticolă și de un milițian. Datorită acestor mese copioase, în câteva luni, am reușit să îndeplinesc cu bine sarcina primită cu ocazia instalării, și anume aceea de a mă îngrășa. Cred că a fost sarcina pe care am îndeplinit-o cel mai repede și cel mai bine dintre nenumăratele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de prune și a vinului, dar și de cât de plin era portbagajul cu produse locale: găini, carne, vin, nuci, caș, miei, țuică, lapte, smântână și multe altele. Și examenele de acordare a gradelor didactice se terminau cu o masă copioasă la care eram invitată. Mă făceam că nu observ agitația din jurul portbagajelor. Cei care veneau în control locuiau în orașe, unde criza alimentară era cumplită, iar specula cu aceste produse era în floare. TABELUL BUCLUCAȘ În fiecare seară cele două
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
porc împănat, cabernet de Murfatlar, pentru toată lumea!". "Pentru mine nu, spuse fotograful. Ăștia-s toți niște câini și o să ajungă în iad. Mie aduceți-mi o friptură de vită și apă minerală!" Cei cu porcul și țuica s-au ospătat copios, iar șeful delegației, într-un moment de neatenție al bietului fotograf, a înfipt furculița într-o bucată de purcel și i-a spurcat friptura vecinului, care, furios, s-a ridicat de la masă blestemându-și confrații. Aveam să aflu că mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
altele aduse ulterior mi-a organizat o frumoasă expoziție la Facultate, a prezentat filmele cu Brâncuși la televiziune și ne-a devenit un oaspete frecvent, atras de discuțiile cu "noul comunist și securist al ambasadei", calificative de care ulterior râdea copios. Era și el pictor și chiar unul de talent, cu lucrări moderne. Am trimis câteva diapozitive la București, sugerând posibilitatea organizării unei expoziții, dar adevărații comuniști de acolo au înmormântat propunerea mea. Păcat! Cam așa s-a întâmplat în mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Gelu i-a invitat la un restaurant. (NB.: "Vizitarea orașului" s-a rezumat, fiind noapte, la câțiva pași în jurul hotelului și "invitația la un restaurant" la o bere băută într-o bodegă. Probabil că cei doi cooperatori s-au ospătat copios cu tovarășele anexe a doua zi într-un restaurant, prezentând nota spre decontare "Cooperativei" în contul întâlnirii cu "excursioniștii Săvescu". Bravos, națiune, halal să-ți fie!) în discuțiile purtate au rezultat următoarele elemente mai semnificative... în ansamblu, întâlnirea dintre Gelu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mult. O ascult, o privesc... un tablou de Boticelli. După ce plecă, asistenta, care a participat la dialogul nostru, îmi spune că încăperea este mai săracă, mai tristă... O cunoaște * Peste douăzeci de ani va fi o matroană, rotunjită de bucătăria copioasă, "bazată pe lactate", va aștepta, seara, târziu, să-i vină soțul de la muncă, de la afaceri, de la crâșmă, de la alte femei, mai tinere. (Cele mai fericite neveste sunt urâtele care satisfac lipsa de pretenții estetice ale unui soț, mulțumit cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu Winnethou și cowboys pe pereți. Doar jurnalele care le precedau mai încercau anemic - preambul jenant la imaginea lui Pierre Brice - să ne aducă în realitatea construcției socialiste. Le înghițeam exact așa cum erau: umplutură obligatorie, sare amară înaintea unui dejun copios. Poate odată cu această schismă jurnal/film am început să separ între ritualuri sociale obligatorii și zonele de libertate de alegere. Jurnalul exprima un imperativ ipotetic: dacă vrei s-o vezi pe Brigitte Bardot, atunci trebuie să înghiți 15 minute despre
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mea, cenzura a venit suficient de târziu ca să nu producă alienare și suficient de devreme ca să ducă la castrare. Între alienare și castrare ne-am mai păcălit cu speranțe, cu urmele încă vii ale perioadei de deschidere. Ele au fost copios alimentate de atmosfera din primii trei ani ai Facultății de Filosofie (1974-1977). Contrar prejudecății populare, în Facultatea de Filosofie se făcea chiar filosofie. Profesorii noștri au studiat în Occidentul european și în SUA. Erau tineri (de 30-40 de ani), bucuroși
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
puține mijloace să influențeze guvernarea. Mai mult, propaganda pe care o aude zilnic este aceea că rolul său este doar cel de alegător și plătitor de taxe. Asociat cu declinul economic și cu lipsa reală de reformă, minimalismul civic hrănește copios tendințele spre autoritarism. Text publicat în Curentul, 4 mai 1999 Reportaj banal. O țară corcodușieră subminată de ideologia integrării Mulți dintre noi credem că avem stat fiindcă îi vedem la televizor pe reprezentanții acestuia. Tot așa credem că avem administrație
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ce căuta la balul puterii; c) bărbaților le trebuie companioane femei: două, bine dezbinate; d) dacă femeile vor, ele pot umple parlamentul, dar el emigrează (probabil nu așa cum au emigrat femeile care muncesc în Occident și cotizează la bugetul public, copios redistribuit bărbaților politici, n.n.); e) soluția politică a procentelor de reprezentare îl sperie, deși este singura care le-ar elibera pe femei de voința arbitrară a șefilor lor și le-ar așeza doar sub legi, nu sub „stăpâni”, „visul de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
peste noapte la un mic hotel. A doua zi, am constatat că-mi uitasem periuța de dinți la Cluj. Am coborât în sufrageria hotelului, unde ortacii mei de drum se înfruptau de zor din micul dejun à l’anglaise, mai copios decât un breakfast, adică un adevărat brunch: ouă, slană, cârnați prăjiți, smântână și nelipsita horincă. Bravând ridicolul, mi-am spus în gura mare oful: — N-am periuță de dinți și aș vrea să-mi cumpăr una... S-a făcut tăcere
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
curtea părăsită în vacanță, monotonia unui oraș de provincie, prin reclama purtată de un om prin grădina publică: "Domnilor, astăzi este înghețată de vanilie la Bufet". G. GOȘBUC Prin G. Coșbuc (1866-1918) din Hordou, lângă Năsăud, trecând peste ceea ce în copioasa lui producție e simplă comandă literară, banalizată prin școală, se instaurează un romantism al idilicului rural, mai bine zis tribal, exprimat printr-un lirism obiectiv, reprezentabil, hieratică elementară a instinctelor. Poeziile sale, fără colori deosebite, încîntă prin spectaculosul folcloric și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în mod corect și consecvent) considerabil constant constant (în mod constant (și subversiv!)) constant (în mod constant, consecvent) constructiv conștient conștiincios continuu continuu (în mod flexibil și continuu) contradictoriu contrar controlat convenabil convențional convingător (în mod atractiv și convingător) coordonat copios copleșitor corect corect (în mod corect și consecvent) corect (în mod corect și unitar) corect (în mod normal și corect) corelativ corespunzător creator credibil critic cumulativ (în mod cumulativ, integral sau parțial) curajos curajos (în mod curajos, dar abil) curent
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
foarte departe ("remote Countries"): Cuvintele sînt acele Canale, prin care Cunoașterea Lucrurilor este transmisă Înțelegerilor noastre. (Bailey 1763: 2) Prin aceasta, la fel ca John Kersey, Nathan Bailey își justifica demersul filologic în ideea că limba engleză este cea mai "copioasă" și mai "semnificativă" limbă din Europa, dacă nu chiar din întreaga lume (Bailey 1763: 8), constituită dintr-o mare "Varietate de alte Limbi, atît Străvechi, cît și Moderne", prin procese de amestec-împrumut și accidente lingvistice nenumărate, prin difuziune lingvistică între
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
spaniola, la fel de curtenească precum franceza, și la fel de amoroasă ca italiana, fiind îmbogățită și înfrumusețată de alte limbi, parțial prin încetățenirea și emanciparea "Cuvintelor Străine", și parțial prin "sădirea" unor cuvinte noi cu "aleasă măiestrie", în final ea devenind o limbă copioasă, concisă și plină de semnificație, la fel ca oricare alte limbi europene (apud Bailey 1763: 8ff). In nuce ni se pare că "rowleyeza" lui Chatterton găsea în Introducerea lui Bailey din care am citat mai sus, ghidul cel mai instructiv
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
arte, religie, drept, filosofie, fizică, chirurgie, anatomie, farmacie, matematică, botanică, heraldică (!), meșteșuguri, arhivistică ("Old Records") (!), nume proprii, metale, substanțe, plante, funcțiile principale din Imperiul Grec și Roman, monede, greutăți, măsuri. Limba engleză este astfel evaluată de John Kersey ca fiind copioasă (termenul folosit și de Bailey ulterior), elegantă, variată, frumoasă, o adevărată "Mină Imperială" (Imperial Mine). Pesemne că un lucru similar a încercat să realizeze Chatterton cînd s-a străduit să creeze "rowleyeza" - ca "mină împărătească" "forînd" în timpul adînc pînă la
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ca simptomatică pentru creativitate la elevi și studenți este: capacitatea de a și ocupa timpul liber într-un mod atractiv, preferință spre vestimentație deosebită, tentația de a avea preocupări suplimentare față de sarcinile date la școală, posibilitatea de a se amuza copios cu lucruri simple, plăcerea de a organiza jocuri, tendința de a-și pune întrebări, plăcerea de a relata despre descoperirile sale, găsirea unor utilizări neobișnuite pentru obiectele din mediul său, curajul de a încerca ceva nou, orientarea spre finalizarea sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Teiul 252, unde se făceau petrecerile ziua și unde chefliii se scăldau când se încălzeau prea tare. Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era trădător. Nu o dată scăldătorii imprudenți, fie din cauza congestiei, fiindcă se scăldau după mâncare copioasă, fie că înotau în locuri unde se încurcau în vegetație, s-au înecat. Când am venit în București era încă recentă în memoria bucureștenilor oameni de petreceri nenorocita întâmplare a unei tinere femei de viață liberă, anume Ioana, vestită pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]