4,398 matches
-
de complianța (distensibilitatea maximă) sistemului arterial. Cu cât complianța va fi mai mare, cu atât creșterea presiunii sub influența volumului bătaie va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât de suprasolicitarea cordului, cât și de creșterea presiunii pulsului. Timpul de ejecție a sângelui din cord în vasele mari afectează, de asemenea, presiunea pulsatilă arterială. În timp ce ejecția rapidă cauzează creșterea presiunii pulsului, propulsia lentă a aceluiași volum de sânge în aortă va determina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu atât creșterea presiunii sub influența volumului bătaie va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât de suprasolicitarea cordului, cât și de creșterea presiunii pulsului. Timpul de ejecție a sângelui din cord în vasele mari afectează, de asemenea, presiunea pulsatilă arterială. În timp ce ejecția rapidă cauzează creșterea presiunii pulsului, propulsia lentă a aceluiași volum de sânge în aortă va determina variații mai mici ale presiunii diferențiale sistolo-diastolice. În sfârșit, conductele vasculare pot modifica
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căror stimulare provoacă tahicardie reflexă. Efectul tahicardizant al distensiei auriculare, cunoscut sub numele de reflex Bainbridge, se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului de către impulsurile nervoase plecate de la nivelul acestor receptori pe cale vagală și apare ca mijloc de apărare a cordului față de supraîncărcarea auriculului drept. Controlul atrial al frecvenței cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), care este mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se găsesc centrii presori vasoconstrictori și cardioacceleratori, care, acționând cu o frecvență de 1-2 impulsuri descărcate pe secundă asupra sistemului nervos simpatic din măduva spinării, întrețin tonusul bazal al vaselor și, într-o măsură mult mai mică, pe acela al cordului. Stimularea predominantă directă sau reflexă a acestora provoacă, prin intermediul coloanei intermedio-laterale simpatice a măduvei toraco-lombare, fenomene de vasoconstricție, tahicardie și de creștere a rezistenței periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberarea de substanță P, ce determină vasodilatație și creșterea permeabilității capilare. d) Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și, mai ales, de elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 81). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată, de altfel, de tahicardie și de hipertensiune arterială tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unanim admisă. Intricarea neuro-umorală dintre structurile simpatico-adrenergice, pe de o parte, și cele colinergice, pe de alta, dublată de interdependența simpatico-parasimpatică fac adeseori dificilă identificarea și diferențierea lor morfo-chimică și funcțională. Pe plan funcțional, descărcările eferente simpatice acționează simultan pe cord, vene și artere, determinând răspunsuri compensatoare din partea întregului aparat cardio-vascular. Luate în ansamblu, acestea sunt de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. Hipertensiunea realizată de fenomenele de predominanță simpatico-adrenergică se datorește creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic, de exemplu, dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, determinând o veritabilă balansare circulatorie abdomino-periferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuro-reflexă a circulației prin intermediul cordului, ale cărui frecvență și forță de contracție diminuate contribuie, alături de scăderea tonusului nervos simpatic, la reducerea debitului cardiac și la coborârea presiunii sanguine, ori de câte ori aceasta are tendință la creștere peste valorile normale. Căile eferente vago-simpatice asigură astfel legătura dintre centrii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu plasmakininele formate secundar activării proteazelor tisulare (kalicreine) de către adrenalină. Contrar catecolaminelor, acetilcolina, făcând oficiul de mediator chimic al fibrelor parasimpatice terminale și simpatico-parasimpatice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea parasimpatomimetică directă provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității contractile a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt însă de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze. Cea de-a doua acțiune a acetilcolinei, excitoganglionară, contribuie la apariția reacțiilor compensatoare adreno-simpatice, eliberatoare de catecolamine, de la nivelul ganglionilor simpatici și medulosuprarenalei, considerată, din punct
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomenul de scăpare ventriculară (escape), a cărui natură adrenergică a fost dovedită cu ajutorul reserpinei, substanță spoliatoare de catecolamine. În timp ce la animalul normal inima oprită prin excitarea electrică a vagului își reia contractilitatea ritmică înainte de întreruperea stimulării, reluarea activității contractile a cordului nu se mai produce pe preparatul în prealabil reserpinizat. Rezultă că, în condiții normale, acetilcolina exercită atât efecte cardioinhibitoare directe, cât și acțiuni indirecte, catecolamin-eliberatoare la nivelul structurilor simpatico-adrenergice. Prin acțiunile indirecte, acetilcolina asigură antagonismul interstimulant dintre componenta vagală și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de întoarcerea venoasă crescută și supraîncărcarea auriculelor în general. În afara acțiunilor inhibitoare asupra resorbției tubulare de sodiu și secreției de renină, ANF inhibă eliberarea de aldosteron și vasopresina, contracarând efectele centrale și periferice ale sistemului renină-angiotensină. Alte peptide prezente în cord (substanța P, neurotensina, VIP) par să participe la autoreglarea umorală a circulației și balanței hidrosaline. II.2.7.4. Endoteliul vascular - balansul endoteline/ NO La rândul său, endoteliul vascular participă la autoreglarea circulației locale arteriolare prin eliberare de endoteline pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
următoare. Acțiunea conjunctă a celor două componente se realizează prin fenomene de autoreglare și control de tip cibernetic. Conținând elemente componente comune (centri de comandă, mărime comandată și conexiune inversă) și comportându-se analog circuitelor din mașinile cu comandă automată, cordul și vasele sunt reglate de rezultatul propriei lor activități prin mecanisme de feedback negativ. Conexiunea inversă este reprezentată de nervii depresori Hering și Ludwig-Cyon, care transmit în permanență semnalele electrice determinate de excitarea zonelor reflexogene la centrii vasomotori din bulb
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
permeabilitate, datorită prezenței de capilare fenestrate, prin intermediul cărora neurosecrețiile pătrund în circulație. Legătura dintre organul subfornical și centrul setei este probabil colinergică. Blocanții receptorilor angiotensinei nu determină abolirea completă a setei ca răspuns la hipovolemie, ceea ce dovedește că baroreceptorii din cord și vase sunt, de asemenea, implicați. Echilibrul hidric este dependent, în esență, de excreția urinară și ingestia de apă, având în vedere că pierderea de lichide prin evaporare și materii fecale este mai puțin reglabilă. Marile deficite hidroelectrolitice sunt numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatice din întregul organism. Prin intermediul receptorilor angiotensinici (AT1 și AT2), angiotensina II stimulează atât formațiunile nervoase simpatice din hipotalamus, punte, bulb și coloana intermediolaterală din măduva spinării implicate în controlul descărcărilor simpatice, cât și teritoriile ganglionare și efectoare periferice din cord, vase, rinichi, glande, musculatura netedă viscerală etc. La nivelul acestora, angiotensina facilitează transmiterea sinaptică adrenergică favorizând elaborarea de catecolamine. La rândul lor, căile nervoase simpatice acționează asupra multora din glandele endocrine și exocrine. Activitatea crescută a nervilor simpatici renali reprezintă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organului subfornical periventricular și a centrului hipotalamic al setei. SRA, deși este bine reprezentat la nivelul țesutului renal, asigurând suficiente cantități de angiotensină II circulantă în organism, acest sistem se află răspândit și în alte țesuturi și organe ca: vase, cord, glandă suprarenală, creier și glande anexe (hipofiză și epifiză), glandă submaxilară, uter, placentă, lichid amniotic etc. Acestea conțin toți factorii necesari sintezei locale de angiotensină (Ang) II activă. Îndeplinind toate criteriile de reprezentare (biologice, chimice și radioimunologice) ale unui sistem
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mmHg sau a presiunii diastolice cu cel puțin 10 mmHg pe o perioadă de cel puțin 3 minute. Ca element de noutate, Goldstein și colaboratorii propun o nouă clasificare a tulburărilor vegetative în baza studiilor de încărcare cu 17F-dopamină a cordului. Acesta este un marker PET care demonstrează diferențe neurofarmacologice între leziunile centrale și periferice ale sistemului nervos simpatic care ar putea justifica o reclasificare a funcției autonome. În capitolul de față, tulburările vegetative primare și secundare vor fi prezentate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
MINERALĂ Mie-mi place să beau apă Minerală, de Zizin: Cam de-un deget să încapă, În cana plină...cu vin! UNUI ATACANT RAPID (epitaf) Astăzi, ca rapiditate, Stabilești un nou record: Fiind mai rapid din toate... Atacul final...de cord! UN PESCAR... Petrecând la o agapă, Mai și pescuia un domn, N-a tras nici-un crap din apă, Doar pe mal a tras... un somn! SOȚIA CU TREI...MAȘINI! -Ai mințit când la vecină Te-ai plâns că nu ai
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Numai un nenorocit din Aberdeen putea să inventeze o chiflă care arată ca o balegă. Are o jumate de tonă de grăsime animală saturată și o jumate de tonă de sare! Nici nu mă mir că toți faceți atac de cord și crăpați. Trase spre el punga și se servi cu un croasant, din care rupse o bucată, o unse cu unt și gem și o Înmuie În cafea. — Tu vorbești! Logan privi o peliculă subțire de grăsime care plutea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
când Îl descriu). În sfârșit, cum accidentul nu s-a produs, pot să vă mai spun că damicela se Înclină ținând În mâna stângă un evantai deschis larg spre pieptul cavalerului (probabil pentru a-i aerisi puțin prea Înfocatu-i cord), iar mâna dreaptă o ține trasă Înapoi, astfel că i se observă bine mânecuța bufantă strânsă mai jos de cot; are un căpșor drăgălaș, cum Îi stă bine unei asemenea figuri desenate pe scrumieră, terminat cu o capigliatura ricca, corectată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atac, chiar cu o jumătate de oră înainte, și se părea că dovezile erau destul de promițătoare. Am plecat să văd scena personal. Chiar când am ajuns acolo, am aflat că adjunctul meu - și un bun prieten - suferise un atac de cord. Unul urât. Șocul fusese mare. Era un tip tânăr, într-o formă de invidiat. În orice caz, întrebase de mine. Rhyme respinse o amintire destul de dificilă, dar continuă. - Dar am rămas și am analizat locul, am completat fițuicile pentru arest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
gât și că pulsul i se accelerează în mod inexplicabil. Părea că există doar două explicații plauzibile dar, cu toate că s-ar putea să fie un picuț cam ipohondră, nici Leigh nu credea că e pe cale să facă un atac de cord: era un atac de panică, pur și simplu. Încercând în zadar să-și alunge panica, Leigh își apăsă tâmplele cu degetele și își întinse gâtul dintr-o parte în alta, fără niciun efect. Simțea că plămânii îi lucrează la doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
apăsându-i din neatenție gâtul. Pieptul lui emana căldură ca un furnal, iar părul de pe coapse se simțea aspru ca un glaspapir. Și pentru prima oară de când se culca cu Russell, ea începu să simtă binecunoscutele simptome ale atacului de cord. — Oprește-te! șuieră ea mai tare decât ar fi vrut. Nu pot acum. Îmbrățișarea lui slăbi imediat, iar Leigh se bucură că era prea întuneric ca să-i vadă expresia de pe chip. — Russ, îmi pare rău, doar că — — Nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
-mi, Adi, pe unde umbli zilele astea? — În sens figurativ sau propriu? — Adriana, n-am poftă de glume, spuse doamna de Souza. — S-a întâmplat ceva? întrebă ea îngrijorată nu atât că taică-sau ar fi făcut vreun atac de cord sau vreunul dintre sutele ei de veri a murit subit, ci că părinții ei aveau de gând să facă o vizită mai prelungită la New York. — Tocmai am vorbit la telefon cu Gerard. Mi-a spus că ai plecat azi-dimineață cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
japonezi. Atunci toată lumea stătea neclintită, deoarece pînă și cea mai mică mișcare putea provoca o pauză urmată de o pedeapsă violentă. Cu un an În urmă, cînd avea zece ani, Jim aproape că Îi provocase lui Yang un atac de cord, cînd Îndreptase un Spitfire de metal spre fața unui caporal japonez și făcuse: — Ra-ta-ta-ta-ta... Timp de aproape un minut, caporalul se uitase la tatăl lui Jim, fără nici o expresie, dînd Încet din cap ca pentru sine. Tatăl lui era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Ivan, mă auzi? spuse ea disperată, bătându-l ușor pe față. Te rog, spune ceva. Sunt asistentă, spuse o voce de femeie. Lăsați-mă să mă uit puțin la el. Îi luă pulsul la gât. — A avut un atac de cord! Chemați o ambulanță! Pe fundal, mătușa Sylvia și Nigel erau Încă În toiul certei. — Ce contează vârsta? urla Mătușa Sylvia la Nigel. Nu contează. Contează că nu mi-ai spus niciodată chestia asta, zise Nigel. De ce nu Înțelegi că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Îl simpatiza, ultimul lucru de care avea nevoie era Ivan câcâindu-se Îngrozitor Încă vreo trei luni, făcând o treabă care ar lua trei zile oricui altcuiva. Dar Îi părea rău de el. Chiar dacă avea o voce foarte entuziastă, atacul de cord probabil că Îi zdruncinase destul de tare Încrederea În sine și ultimul lucru pe care ar fi vrut să-l facă Ruby era să-l facă să se simtă inutil și nedorit. Rafturi? Ce idee bună! Se auzi spunându-i. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]