4,179 matches
-
I, I-III, pref. Silvian Iosifescu, București, 1946-1950, Opere alese, I, București, 1957 (în colaborare cu Al. St. Medeleni); Ilya Ehrenburg, Vasilii Grosman, Lev Ozerov, Vladimir Lidin, Cartea neagră, I, București, 1948; N. S. Leskov, Sentinela, București, 1949; Iurii Efremov, Cornul alb, București, 1949; Iurii Gherman, Povestiri despre Felix Dzerjinski, București, 1949; A.S. Makarenko, Steaguri pe turnuri, București, 1950, Proză și scenarii literare, București, 1958, Povestiri și schițe. Articole despre literatură. Corespondența cu Maxim Gorki, București, 1959 (în colaborare cu Lucia
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Jos-Brașov. S-au aflat obiecte de prelucrare a fierului precum nicovale, ciocane, clești, cârlige. Era prelucrat argintul pentru obiecte de podoabă: brățări, inele, coliere. Lemnul și piatra erau utilizate la construcția fortificațiilor și bisericilor, au fost supuse prelucrării osul și cornul din care se obțineau piepteni, străpungătoare, cârlige. Alte meșteșuguri erau: torsul, țesutul, cojocăritul, cusutul, prelucrarea țesăturilor, a blănurilor și a pieilor-meșteșuguri casnice pentru îmbrăcămintea oamenilor. Producția obiectelor ceramice, prin folosirea roții olarului cu turație rapidă, era prezentă în Dobrogea și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îi reprezintă întreaga poezie, La vatra soarelui (1982). La viziunea simplificatoare asupra vieții se adaugă simplismul expresiei. B. a practicat cu un anumit succes publicistica „la zi”, în paginile săptămânalului „Literatură și artă”. SCRIERI: Sub geana codrului, Chișinău, 1958; Dealul cornului, Chișinău, 1976; Aroma gliei, Chișinău, 1979; La vatra soarelui, Chișinău, 1982. I.C.
BLANOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]
-
cu rugină: fier amestecat cu sudoare; nu știu de ce, dar amănuntul acela mă exalta chiar mai mult decât însuși turnirul...), da, îi vorbeam despre trăsăturile virile reliefate de dârele roșietice și despre tânărul viteaz care suna de trei ori în cornul lui cerând întăriri. Știam că Pașka, străbătând vara ca și iarna malurile Volgăi, visa în taină la întinderile marine. Eram fericit să găsesc în colecția mea franțuzească o luptă înspăimântătoare dintre un marinar și o enormă caracatiță. Iar cum erudiția
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dezvoltarea economică implică diminuarea funcțiilor mediului natural. Comparativ, cele două moduri de gândire asupra dezvoltării: economic și ambiental pot fi reprezentate într-o manieră piramidală (vezi figura 1.4): Cercetătorii interacțiunilor sistemului economic cu mediul natural vorbesc de viziuni reducționiste („cornul abundenței”, „ecologismul profund”) și viziuni holistice, care încearcă să includă mediul ca o variabilă permanentă în ecuația dezvoltării economice. Dacă nu se ia în considerare mediul natural, economia apare ca un sistem liniar, care poate fi reprezentat potrivit figurii 1
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de Rădăuți URICARIUL TOADER LUPĂȘTEANU boier pe valea Bistriței BOGDANA soția lui Sas CRĂCIUNA soția lui [Toader Lupășteanu] ANNA fiica lor PEPELEA STROLEA scutier la Toader Lupășteanu DRAGOMIR burgrav al cetății Dâmboviței, solul lui Alexandru Bassarab UN CRAINIC ACTUL I CORNUL LUI DECEBAL (Sală gotică în cetatea Arieșului. În stânga în prosceniu tronul, în dreapta, jețuri, dispuse în semicerc) SCENA I SAS (intră) Așadar azi e ziua când și-a citi diata. De zece luni veninul mereu îi curge-n vine, Dar, tare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dezgheață privirea-i pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă! Sas, ai ureche bună... auzi tu bine, bine? (El își aține urechea cu nerăbdare, ca și când ar auzi ceva) S[AS] Aud prea bine, [Doamne] [DRAGUL] N-auzi cumva un corn? (apart) Cum aș putea eu oare diata s-o răstorn? N-auzi nimic? Dar spune c-auzi. [SAS] Nimic n-aud. [DRAGUL] Grozav, grozav. El poate e prins de pe acum Și gâtul lui cel fraged sub sabie e pus. (strigînd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acuma e dat Bogdan... e colo, Nimica nu mai este al tău de-acum încolo. [DRAGUL] N-auzi nimic?... [SAS] Nu, n-aud (încet) Bogdan... c-un vârf subțire... Cu-acesta scap de dânsul întreaga omenire... (s-aude glas de corn ) DRAGUL A! în sfârșit... cum sună și cât de dulce sună! (sperios) Nu-mi pare cumva numai, [și-]urechea mea nebună Ca din senin aude ce inima îmi cere? O! cine, cine-mi spune... Auzi ceva, auzi vere? SAS Un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
DRAGUL A! în sfârșit... cum sună și cât de dulce sună! (sperios) Nu-mi pare cumva numai, [și-]urechea mea nebună Ca din senin aude ce inima îmi cere? O! cine, cine-mi spune... Auzi ceva, auzi vere? SAS Un corn ca orișicare... răsună în pădure. [DRAGUL] E mântuit... E cornul lui Decebal... Se-ndure Părintele din ceruri și-l ducă pân la capăt. Cu steaua mea deodată de-acuma pot să scapăt În noaptea asfințirii... [SAS] Vorbește într-aiurea, Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sună! (sperios) Nu-mi pare cumva numai, [și-]urechea mea nebună Ca din senin aude ce inima îmi cere? O! cine, cine-mi spune... Auzi ceva, auzi vere? SAS Un corn ca orișicare... răsună în pădure. [DRAGUL] E mântuit... E cornul lui Decebal... Se-ndure Părintele din ceruri și-l ducă pân la capăt. Cu steaua mea deodată de-acuma pot să scapăt În noaptea asfințirii... [SAS] Vorbește într-aiurea, Ce lucru mare cumcă de-un corn sună pădurea! DRA[GUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
DRAGUL] E mântuit... E cornul lui Decebal... Se-ndure Părintele din ceruri și-l ducă pân la capăt. Cu steaua mea deodată de-acuma pot să scapăt În noaptea asfințirii... [SAS] Vorbește într-aiurea, Ce lucru mare cumcă de-un corn sună pădurea! DRA[GUL] Diata dă-mi-o, [vere], s-o iscălesc în grabă, Să-i pun pecete... mâna acum de tot mi-i slabă. {EminescuOpVIII 86} [SAS] (o scoate cu spaimă) Nu-i iscălită? Nu sânt peceți pe dînsa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
S-a dus... o clipă numai și rămân singurică, Tare mi-i dor, o Doamne, și tare mi-este frică... Am să mă duc și astăzi să m-ascund după horn Și iar s-ascult din codri duiosul glas de corn; Prin blândul acel sunet Prichici încet să toarcă, Prichici, mâțul cel harnic și dragu mamei... Parcă Aud că în fereastră se bate ceva. Nu e. O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle cu un dor mare... mare... O, cum aș vrea acuma să rătăcesc călare Ș-un an întreg acasă să nu mă mai întorn... Să sune peste vârfuri duiosul glas de corn; Pierdută-n codru vecinic, în peșteri cu-adîncime, Singură în pădure, să nu mă știe nime, În părul despletit cu dulci flori de liliac. Să toarcă lângă mine Prichici - copil sărac Și dragu mamei. Unde *** de izvoară Să văd că la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă strâng Și să-mi dau o guriță... să strig... [așa, în șagă] " Verena, ești frumoasă, Verena, îi ești dragă" Ș-apoi s-alerg prin casă cu mine în hârjoană, Iar pe Prichici atuncea să-l iau *** la goană. (răsună cornul; ea stinge lumina). O, tu! răsună numai și sufletu-mi răpește Simt inima în pieptu-mi cum tremură și crește O, cine ești, pierdute, tu, glas prea mângâios De ce nu suni tu vecinic, și vecinic tot fruos? (luna bate tare; ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tremură și crește O, cine ești, pierdute, tu, glas prea mângâios De ce nu suni tu vecinic, și vecinic tot fruos? (luna bate tare; ea deschide fereasta ) Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Mângâiosul corn răsună... Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet Sufletu-mi nemîngîiet Întristând adânc, de moarte! De ce taci când fermecată Eu spre tine [mă] întorn.... Mai suna-vei, dulce corn, Pentru mine vreodată? (ea rămîne-n luina lunei și-și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Mângâiosul corn răsună... Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet Sufletu-mi nemîngîiet Întristând adânc, de moarte! De ce taci când fermecată Eu spre tine [mă] întorn.... Mai suna-vei, dulce corn, Pentru mine vreodată? (ea rămîne-n luina lunei și-și despletește visătoare părul; cornul sună mai aproape; s-aude un glas rugător ) [BOGDAN] Verena! [VERENA] A! [BOGDAN] Verena! [VERENA] O, dulce, dulce glas... Să nu răspund nimica, să văd ce va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai departe, Mai încet, tot mai încet Sufletu-mi nemîngîiet Întristând adânc, de moarte! De ce taci când fermecată Eu spre tine [mă] întorn.... Mai suna-vei, dulce corn, Pentru mine vreodată? (ea rămîne-n luina lunei și-și despletește visătoare părul; cornul sună mai aproape; s-aude un glas rugător ) [BOGDAN] Verena! [VERENA] A! [BOGDAN] Verena! [VERENA] O, dulce, dulce glas... Să nu răspund nimica, să văd ce va mai zice... [BOGDAN] O! n-asculta de mine căci nu am mintea-ntreagă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ANNA] S-a dus. (Ascultă la ușă) O clipă numai... apoi... iar singurică. Mi-e dor... așa îmi este de dor încît mi-e frică. Ah! iarăși toată [noaptea], ochind de după horn, Am să ascult din codri duiosul glas de corn; Atunci Prichici, motanul, încet are să toarcă, {EminescuOpVIII 101} Prichici, motanul harnic și dragu' mamei... (sperioasă) Parcă S-aude în fereastră că bate ceva... (se uită) Nu e... O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle de-o jale mare... mare. Aș vrea acum prin codri să rătăcesc călare, Un an întreg acasă să nu mă mai întorn... Să-mi sune peste vârfuri duiosul glas de corn. (pauză) Mama îmi zice: "Fată, închide uși, ferești, Ades vin zburătorii cei falnici din povești Și pot să te răpească, te duc departe-n lume. (îndărătnic) O las' să vie mamă... Dar nu... acestea-s glume. Și - zice mama - foarte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Îndată mă bocesc! (se uită-n oglindă) O! ochii mei sărmani... dar eu, eu vă iubesc. (vorbind cu chipul ei din oglindă) Anna... răspunde-odată... Frumoasă ești, mi-ești dragă. Tu! tu ești fata mamei... dar minte n-ai întreagă... (răsună cornul în pădure; ea ascultă, apoi stinge lumina) O, tu! răsună numai și sufletu-mi răpește, Simt inima în pieptu-mi cum tremură și crește Dar cine ești, pierdute corn blând și mângâios, De ce nu suni tu vecinic? Și vecinic tot frumos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dragă. Tu! tu ești fata mamei... dar minte n-ai întreagă... (răsună cornul în pădure; ea ascultă, apoi stinge lumina) O, tu! răsună numai și sufletu-mi răpește, Simt inima în pieptu-mi cum tremură și crește Dar cine ești, pierdute corn blând și mângâios, De ce nu suni tu vecinic? Și vecinic tot frumos? (Luna bate tare. Ea deschide fereastra. Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Mângâiosul corn răsună. Rătăcit, nemîngîiet Ca un suflet fără
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tremură și crește Dar cine ești, pierdute corn blând și mângâios, De ce nu suni tu vecinic? Și vecinic tot frumos? (Luna bate tare. Ea deschide fereastra. Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Mângâiosul corn răsună. Rătăcit, nemîngîiet Ca un suflet fără parte, Mai departe, mai departe, Mai încet, [tot] mai încet. (cornul tace) De ce taci când, fermecată, Eu spre tine mă întorn? Mai suna-vei dulce corn Pentru mine vreodată? (Ea rămîne-n lumina lunii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tot frumos? (Luna bate tare. Ea deschide fereastra. Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Mângâiosul corn răsună. Rătăcit, nemîngîiet Ca un suflet fără parte, Mai departe, mai departe, Mai încet, [tot] mai încet. (cornul tace) De ce taci când, fermecată, Eu spre tine mă întorn? Mai suna-vei dulce corn Pentru mine vreodată? (Ea rămîne-n lumina lunii și-și despletește visătoare părul; S-aude un glas sub fereastă, încet) {EminescuOpVIII 102} GLASUL Anna! [ANNA] (speriată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]