3,019 matches
-
și vă-ntreb cine nu și-ar dori ca să vadă asta, pentru ochi vă spune e-o adevărată beție, să vezi în jurul tău atâta frumusețe si bucurie. Frumoasele toate parcă-s de fluturi alai, dansează noaptea întreagă cu fii de crai. O da, prințese să fim ne-am dori fiecare, nu-i totuși un drum pe care mergi la-ntâmplare, precum vedeți, să fii prințesă, se-nvață, nu-i destul să deschizi doar ochișorii de dimineață și să-ți spui, de
CUM POŢI SĂ DEVII PRINŢESĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353059_a_354388]
-
primeam mere mari cât un veac din care mușcam cu sete în timp ce pe obraji se scurgea sucul lor se apropia timpul măsurat de el cu bătăile inimii se ridica în picioare ca un stejar basmele țineau loc cuvintelor fata de crai salvată în tinerețe era adorata noastră seara sub lună ne ridica ca pe un bidiviu fermecat să-l călărim săream peste scaune ne prăvăleam râdeam odată cu timpul care ne îngăduia trenurile de astăzi sunt altele acoperă amintiri Referință Bibliografică: Bunicul
BUNICUL de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353101_a_354430]
-
săi primeam mere mari cât un veac din care mușcam cu sete în timp ce pe obraji se scurgea sucul lor se apropia timpul măsurat de el cu bătăile inimii se ridică în picioare că un stejar basmele țineau loc cuvintelor față de crai salvată în tinerețe era adorata noastră seară sub luna ne ridica ca pe un bidiviu fermecat să-l călărim săream peste scaune ne prăvăleam rădeam ... Citește mai mult bunicul și trenul săual cărui fum îl acoperea într-o aurăla capătul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
-o lupiipe genunchii săi primeam mere mari cât un veac din care mușcam cu seteîn timp ce pe obraji se scurgea sucul lorse apropia timpul măsuratde el cu bătăile inimiise ridică în picioare că un stejarbasmele țineau loc cuvintelorfata de crai salvată în tinerețeera adorata noastrăsearasub luna ne ridicaca pe un bidiviu fermecat să-l călărimsăream peste scaune ne prăvăleam rădeam ... IV. PERPESSICIUS, de Ovidiu Dinică, publicat în Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014. Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
Cloșca, au fost însoțiți de aproximativ 600 de iobagi la întâlnirea cu lt. colonel Schultz, la 21 noiembrie 1784, Schultz, cerându-le iobagilor trădarea căpitanilor, iobagii, i-au spus: „Toate le-a făcut țara”, deși cu toții îl numeau pe Horia „Craiul lor”. În această decadă numărul răsculaților ridicându-se la 16 000. De menționat că, pe lângă iobagi români și unguri, la Răscoală au mai participat: tineri și bătrâni, soldați în concediu precum și din clerul mărunt. Semnalul Răscoalei a fost dat pe
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
s-a culcat / Prânz la masă n-au mâncat. Ori : Horia șade pe răzor / Domnii fug de se omor / Horia șade pe butuci / Domnii fug fără papuci. Sau. Cât fu Horia căpitan /Și domnii purtau suman / Pân-ce fu Horia crai / Pe domnire era vai. Ori: Pân’Horia-a-împărțit / Domnii n-au mâncat din blid. Sau Horia, Cloșca și Crișan / Poartă-n mână un buzdugan. Cartea buzoianului Gh. Georgescu încheie ultimul subtitlu cu „Pilda lui Horia”, arătând că ani de-a rândul
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
că a greșit cu mama... Mama a fost și este... o sfântă, dar... tata, nu. El nu a fost... Era frumos, inteligent..., cu mare trecere la femei... Nu a neglijat-o pe mama... nici pe noi, dar... a fost un crai și asta doare. Pe mama a durut-o enorm... Ea crede că noi, copiii, nu știam..., că nu vedeam ori... că nu simțeam. L-am iertat și pe tata, da... Să revin la... Am iubit-o pe acea doamnă cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
de lucru ca să nu i se observe zâmbetul reținut cu greu. - Dragul meu, carnetul de bal nu permite așa scenariu. Sunt o femeie de acțiune. Vreau să dansez. Baronul Briggs îmi face o curte asiduă, clipi des. - Briggs e un crai bătrân sărit de pe fix. Iar tu ar trebui să te aduni! Nu mai ești o fetiță cu codițe, să tremuri la dramolete! o admonestă lady Abigail. - Doresc să mă distrez iar Briggs e un domn charmant. Abigail își ceru scuze
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
-l pipăi și a-l acoperi cu sărutări pătimașe, într-o joacă erotică plină de pasiune. Ștefan se rușină că se gândea la asemenea prostii privindu-și insistent partenera. O sfredelea cu privirile lui curioase. Tot timpul a fost un crai al litoralului. A luat de la viață tot ce era mai frumos. Nu a scăpat nicio oportunitate. Dacă îi plăcea vreo femeie, făcea totul ca aceasta să-l răsfețe cu darurile sale naturale. Acum era într-o stare de mulțumire. Nu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
2014 Toate Articolele Autorului trece luna alandala și-ți sărută iar sandala, se oprește prin zăvoi, căutându-ne pe noi, ca o aripă de vis, unde cerul s-a deschis și-unde am căzut în rai tu crăiasă și eu crai, unde ne-ntânleam întâi, pe sân verde căpătâi. luna se varsă-n ulcioare și din rai curge răcoare, prin fân verdele își coase petalele somnoroase, peste măguri neumblate se-aude-a singurătate, câmpulețul numai flori mirosind tot a bujori și pe fânul plin
LUNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353729_a_355058]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului Cheile Dâmboviței Un exercițiu de imaginație, chiar și pentru cei nedeprinși cu panorama universului montan, se impune de la început. Văzute de sus, Cheile Dâmboviței - așezate în prispa de azur și semeții celeste a masivului Piatra Craiului din Carpații de Miazăzi, reflectată în undele reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de eroziune în scoarța de calcar, granituri și șisturi cristaline
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
floristic, de faună acvatică (amenajare de păstrăvării), dar și de faună și floră montană și subalpină a întregului bazin al Văii Dâmboviței (care sunt bine redate prin amenajarea, încă în anii interbelici și ulterior după 1990, a Parcului Național Piatra Craiului, însoțit de o legislație de protejare și conservare a speciilor din acest areal ) și, nu în cele din urmă, promovarea și valorificarea extraordinarului potențial turistic al acestui perimetru natural ( unele atribuții în acest sens revin administrației parcului odată cu demararea Proictului
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
Dâmboviței și a Culoarului Rucăr- Bran (și nu numai). Parcul se întinde pe o suprafață de peste 20 mii de ha și cuprinde, întreaga zestre naturală extravilană dar și construibilă, amenajabilă, a părții de sud a Carpaților Meridionali centrali (masivul Piatra Craiului cu prelungirea lui australă, Cheile Dâmboviței, partea cealaltă revenind versantului nordic al acestuia ( arealului Zărnești,-Brașov). Neîndoielnic, dimensiunea turistică este una fațetele amplasamentului și se află în deplină derulare, atracțiile turistice sunt multiple și felurite, predominând relieful spectacular: creasta calcaroasă
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
lui australă, Cheile Dâmboviței, partea cealaltă revenind versantului nordic al acestuia ( arealului Zărnești,-Brașov). Neîndoielnic, dimensiunea turistică este una fațetele amplasamentului și se află în deplină derulare, atracțiile turistice sunt multiple și felurite, predominând relieful spectacular: creasta calcaroasă a Pietrei Craiului fiind cea mai lungă din România (25 km), cu elemente geologice deosebite (carstice-peșterile Dâmbovicioara și Urșilor, cea din urma „prinsă” în peretele din dreapta al Cheilor Mari ale Dâmboviței), chei grandioase, floră și faună bogată, trasee turistice și locuri de popas
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
lungă din România (25 km), cu elemente geologice deosebite (carstice-peșterile Dâmbovicioara și Urșilor, cea din urma „prinsă” în peretele din dreapta al Cheilor Mari ale Dâmboviței), chei grandioase, floră și faună bogată, trasee turistice și locuri de popas (cabana Garofița Pietrei Craiului sau stâni particulare și chiar foste cabane ale muncitorilor forestieri din gurile de exploatare a lemnului) și un lanț întreg de pensiuni private la Sătic, Podul Dâmoviței și Rucăr. Unele exponate ale faunei și florei specifice acestei părți de țară
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
cel mai lung afluent al Argeșului și izvorăște prin Valea Vladului din Munții Făgăraș (vârful Bratila, 2274 m) și prin părâul Boarcăsu din Munții Leaota (vârful Piscanu, 2383 m). După un curs cu direcția vest-est între masivele Făgăraș și Piatra Craiului la nord și Iezer-Păpușa la sud, Dâmbovița se orientează spre sud-est formând cheile de la Plaiul Mare, înainte de a pătrunde în depresiunea Podu Dâmboviței. Lungimea totală de la izvoare la vărsare este de 237 km iar suprafața bazinului de unde își colectează afluenții
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
Schopenhauer începea să-și urmeze maestrul... Iată, mai jos, întregul text despre Cleopatra: "Ești tu cuminte Cleopatra? să maltratezi pe un om care te iubește cu toate puterile sufletului sau, cu mintea, inima, viața, pentru a te... lepăda la cine știe ce crai de mahalale... Tu zici că nu mă iubești? Nu te cred. Mă iubești fără s-o știi, far s-o vrei s-o mărturisești, căci inima ta e atat de îndrăcit de îndărătnica, încât deja că toate femeile, neștiind ce
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
s-a născut când se îngâna ziua cu noaptea, marcând un nou început în religiile lumii și se termină la ora 6,30 dimineața, înainte de răsăritul zorilor. Localitatea Moieciu, situată pe malurile pârâului Turcu, la poalele Munților Bucegi și Piatra Craiului, oferă o priveliște plăcută, fină și relaxantă. Versanții localității sunt acoperți cu munți golași sau împăduriți, cu fânețe riguros parcelate, pe care se profilează odăile, căsuțe tradiționale din lemn folosite ca loc de adăpost de proprietarii terenurilor. Apa care curge
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri, îmi povestea când eram mai mărișor, despre drumurile lui peste munți în Ardeal, după lemn de ulm pentru roți, despre întâlnirea lui cu vestiții haiduci de-ai locurilor și ascunzișurilor de sub Piatra Craiului, Fulga și Budac și multe alte aventuri care le-a petrecut în viața lui. Era un moșneguț blând, puțin adus de spate, nu prea înalt, cu părul alb ca un patriarh bătrân cum voi vedea mai târziu pe schimnicii de la
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
galbenă de rai, / Floare cu parfumul greu, / Voievodului Mihai / Dă-i alean din Dumnezeu - // Să-l cuminece în gând, / Să ni-l dea întru iubire, / Eminescu, Domn durând / În română, o psaltire - // Floare galbenă de tei, / Floare cu parfum de crai, / Scutură-te, dacă vrei, / Pe mormântul lui Mihai ... 12 iunie 2009”. În spiritul parabolelor biblice, Liviu Jianu propovăduiește avuția spirituală, cea care nu va fi niciodată mâncată de cari sau de rugină, în locul averilor lumești pe care omul le lasă
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
undeva, într-un oraș din țară! Fiecare cântăreț avea o aură fictivă, fiecare era venerat, cu fiecare cântau toți, până târziu în noapte, când somnul nu mai era stăpân decât pe ce nu era însuflețit în localitatea în care veneau craii și crăiesele muzicii folk. Între ei, unul era Vasile Șeicaru, un corp și o chitară într-o singură undă a mării pe care plutea arca scenei, cu frumoșii și frumoasele ce-au răpit inima întregii tinerimi a generației aceleia romantice
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
în prag; e un blestem căzut ca din rai, ursitorile îi fac și-i desfac viitorul, căci s-a născut Voivodul Mihai. la mijloc de iarnă pe aripi de vânt, trece peste munți, dar și peste plai, trece ca un Crai Pruncuțul Mihai. Muza Poeziei iese din mormânt, l-aude cântând pe deal și pe plai pe-un petic de Rai, pe-nlunate nopți la noi pe la porți și îi stă în cale Domnului Mihai ca să-l înzeiască cu daruri mărețe pline
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357828_a_359157]
-
prin analiza temeinică și pertinentă a unor opere ce au caracter individual. Nu interesează șablonul structural aflat la temelia operei, ci elementele particularizante care conduc la „misterul" operei. Spre susținerea orientării anti-structuraliste, Nicolae Steinhardt parcurge, într-un amplu demers analitic, Craii de Curtea-Veche (recitită „de cincizeci de ori"(25)). Nu doar opera este cunoscută în profunzime, ci și ceea ce s-a scris despre ea, criticul descoperind o manieră nouă de abordare a acesteia. Romanul lui Mateiu Caragiale este analizat în integralitate
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
al ei de putoare, pentru că, pînă nu ridică javra coada, bărbatul nu are ce-i face și, cînd ea s-a dat la tine, că s-a dat, ce s-o mai rotim, tu de ce i-ai făcut pe plac, crai bătrîn ce ești, și acuma gemi că te doare aia și ailaltă, și de unde ai mai scornit-o și pe asta cu violul, ai? Mancuse gemuse, pentru că Estera se lăsase pe coastele lui cu toate greutatea trupului ei și ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Hristos, / Mesia, chip luminos, / Lăudați și cântați / Și vă bucurați.“ Atât cele de pe pământ, cât și cerul se bucură și slăvesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos „Cerul și pământul (bis), în cântec răsună, / Îngeri și oameni (bis) cântă împreună.“ Colinda „Trei crai“ prezintă secvența biblică a venirii magilor. Cei „Trei crai de la Răsărit“, călăuziți de o stea au mers să-l caute pe Iisus ca să se închine Lui și să-I ofere daruri. „Trei păstori“ este colinda ce înfățișează atât păstorii ce
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]