2,854 matches
-
vrea ca necrologul meu să-l scrie strănepoții... • Prea multă minte strică, dar și prea puțină. • Nu prea sunt bărbați fără antecedente și femei fără antecedenți. • Uneori mă întreb cum de reușesc fotbaliștii să alerge cu viteza cu care vorbește crainicul. • Vrei să pui degetul pe rană? Spală-ți, mai întâi mâinile! • Cine nu te aprobă nu este neapărat contra ta. • Prostia e internațională dar are elemente de specific local. • În viață totul se plătește. În afară de muncă voluntară. • Vai ce bine
PĂSTREAZĂ-ŢI UMORUL & CU DEGETUL PE RANĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376277_a_377606]
-
Tudor Vianu) Eminescu-i pururi zeul Tânăr, chipeș, blând, cuminte... Și-și e sieși dumnezeul Peste lumea-i din cuvinte. (Alexandru Vlahuță) Eminescu, să-l apropii, S-a-nălțat la cer și soare Și la Dumnezeu, pe proprii Aripi veșnic zburătoare. (Nichifor Crainic) Eminescu-n versuri cântă Dragostea, femeia, luna... Dar mai dragă și mai sfântă Îi e Țara, totdeauna! (Garabet Ibrăileanu) Eminescu-i cel ce-nstrună Dulce cânt din versuri line, Cu cât slova-i e mai bună, Cu-atât țării lui
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
italic, unde cinematograful ține locul teatrului și al picturii, unde jazzul ține locul muzicii, unde catastiful ține locul filosofiei, unde viteza ține locul contemplației și al poeziei și unde sectele istorice țin locul creștinismului, iar gangsterismul locul morale publice”(Nichifor Crainic). Poporul român respiră (a se citi “trăiește tainic”) Duhul Sfânt, respirații care au născut versuri populare cum ar fi: “De ești om și-ai suflet mare/ Te calcă lumea-n picioare,/ De ești om și-ai suflet bun/ Te crede
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
său creator analizat ,cumprisma descompune lumina”ne lasă vederii starea de grație lirică nesigură,discontinuă,ce trebuie continuată,exploatată printr-un travaliu intellectual care să restrângă până la ultimile limite inspirația ca hazard.Orice mare creație de cultură,cum scria Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului,e însuflețită de avântul transcenderii limitelor terestre. Există la omul European,și mai ales la poet,o nostalgie a paradisului ca impuls fundamental al imaginarului,iar poezia este salvarea particularului în universal,a trăirii clipei în eternitate
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Cel ce a făcut toate, la început, doar prin cuvântul Său, aducându-le de la neexistență la existență. 7. Poporul lipsit de răutate a crezut în El prin toate acestea, Așa încât nu numai în tăcere să aibă credință, ci devenind chiar crainici prin fapte și prin cuvinte ai dumnezeirii Sale. După scularea din morți a lui Lazăr, cea după patru zile, Domnul, găsind un asin care a fost pregătit mai dinainte, precum spune Evanghelistul Matei (21, 1-11), s-a așezat pe el
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
creatoare decât dăunătoare.“ Momentul acestei dezbateri a fost prefațat de un context mai vechi, nume sonore ale culturii și teologiei românești reacționând la ideile promovate de Lucian Blaga. Între aceștia s-au numărat Dan Bota, Constantin Rădulescu - Motru sau Nichifor Crainic. Dintre toate, a rămas de referință dialogul cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Reacția filosofului față de cele însemnate în lucrarea sus-amintită („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“) s-a concretizat într-un pamflet, „De la cazul Grama la tipul Grama
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă răbdător nepământeanul crainic. Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă, Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt, Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudă Unde să fiu legat prin strașnic jurământ. Și îmi apare-n
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
gândul și privirea. “Te-am așteptat să scapi de zgura din cuvinte Și teama s-o arunci spre pasărea vicleană, Să-ți stăpânești chiar azi pornirile din minte De vrei să fii , iar liber de reaua buruiană.” Referință Bibliografică: Nepământeanul crainic / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2150, Anul VI, 19 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
izvoare ale spiritualității naționale ortodoxe. Gîndirea reprezintă locul de întîlnire al conservatorismelor tradiționale cu formele unei reînnoiri culturale. Astfel, la sfirșitul anilor '30, revista se va angaja în epopeea unei "noi Europe". Din 1926, publicația este condusă de filosoful Nichifor Crainic, care îi succede romancierului Cezar Petrescu și care va rămîne la conducerea acesteia vreme de aproape douăzeci de ani. La un moment, Gîndirea are dificultăți financiare; lorga îl prezintă pe Crainic regelui Carol de la care obține sprijinul dorit, astfel că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Europe". Din 1926, publicația este condusă de filosoful Nichifor Crainic, care îi succede romancierului Cezar Petrescu și care va rămîne la conducerea acesteia vreme de aproape douăzeci de ani. La un moment, Gîndirea are dificultăți financiare; lorga îl prezintă pe Crainic regelui Carol de la care obține sprijinul dorit, astfel că de atunci revista este tipărită de Fundația Regală. Gîndirea este considerată a fi o revistă de înaltă ținută intelectuală și literară chiar și de cei care îi contestă și resping idealurile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decadente. La Gîndirea, Spengler și-a găsit cîțiva epigoni. La această revistă colaborează poeții Vasile Voiculescu, Ion Pillat, filosoful, poetul și dramaturgul Blaga, criticii Pamfil Șeicaru și Tudor Vianu. Încă din 1930, orientarea antioccidentală este clar afirmată, atunci cînd Nichifor Crainic arată într-un articol intitulat " Pacifism" ceea ce trebuie să constituie fundamentele unei politici externe autentic românească: Pentru noi, pacea nu poate să-și afle realizarea decît în restaurarea raporturilor de prietenie spirituală cu vecinii noștri. Acești vecini aparțin în mare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regele fiind considerat drept corecția necesară a democrației. Or, tocmai acest regim, care-1 asimilează pe individ cu un vot, este condamnat: Eroarea practicii noastre democratice, de mai bine de un deceniu, constă în desconsiderarea individului luat ca unitate democratică". După Crainic, apărarea monarhiei în 1938 se bazează pe fidelitatea față de tradiția bizantină: "Ortodoxia merge mînă în mînă cu monarhia și vrea în fruntea statului o funcție politică în serviciul lui Hristos". În concluzie, încă din 1930, are loc marea orientare filosofică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vrea în fruntea statului o funcție politică în serviciul lui Hristos". În concluzie, încă din 1930, are loc marea orientare filosofică și religioasă spre o spiritualitate ortodoxă inspiratoare a unui stat organic, bazat pe etnicitatea antropologică și spirituală. În 1935, Crainic, evocîndu-1 pe Coșbuc, "poetul rasei noastre", explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur biologic, ci specific antropologic". El
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a conștiinței autohtone". Dușmanii denunțați sînt Roma unii colaboratori ai Gîndirii regretă formarea Bisericii uniate în Transilvania -, democrația și sistemul partidelor care distruge organicitatea națională -, bolșevismul bazîndu-se pe antagonismul social, care nu este decît o iluzie, Societatea Națiunilor, împotriva căreia Crainic își va ridica glasul, cu violență, în 1943: "În realitate, Geneva nu este altceva decît un organism de negare a națiunilor și o negare a Europei. O negare a națiunilor, pentru că spiritul său se hrănește cu principiile abstracte și golite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cel puțin cîteva distorsiuni în privința izvoarelor de inspirație ale filosofiei politice de la Gîndirea: cum se împacă latinitatea cu autohtonismul și ortodoxia? Cum se împacă sublimarea autohtonismului românesc cu celebrarea germanismului? În privința relației dintre Biserică și fascism, răspunsul este dat de Crainic într-un text din martie 1937 asupra fascismului italian. Fascismul a restaurat nu numai cesaro-papismul medieval, ci și catolicismul ca funcție spirituală fundamentală a vieții italiene. Morala fascistă nu este altceva decît morala creștină, iar legislația sa derivă din legea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spirituală fundamentală a vieții italiene. Morala fascistă nu este altceva decît morala creștină, iar legislația sa derivă din legea Bisericii. Statul fascist se opune deci statului din democrația occidentală, laic, dușman al credinței, care a voit să treacă dincolo de papalitate. Crainic își continuă reflecția într-un articol din 1941, pe tema legitimității statului român național creștin ca factor de perfecționare în sînul ecumenismului ortodox. Or, Germania, neutră și total dezinteresată din punct de vedere spiritual, poate să ajute la fraternizarea popoarelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al popoarelor ortodoxe... Poziția Gîndirii în privința latinității este complexă. Valoarea atribuită acestei origini a romanității are la bază contactele lui lorga și ale unor gîndiriști cu maurrasienii pe de o parte, iar pe de altă parte, admirația avută pentru Mussolini. Crainic îl întîlnește pe Maurras în septembrie 1930, cu ocazia vizitei acestuia la Maillane, în vederea participării la ceremoniile în memoria lui Mistral. În 1930, Gîndirea propune un număr special consacrat lui Mistral, cu două articole importante ale lui lorga și Pamfil
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Maurras în septembrie 1930, cu ocazia vizitei acestuia la Maillane, în vederea participării la ceremoniile în memoria lui Mistral. În 1930, Gîndirea propune un număr special consacrat lui Mistral, cu două articole importante ale lui lorga și Pamfil Șeicaru. În 1933, Crainic este primit de Mussolini. În 1939, teologul D. Stăniloaie face sinteza între ortodoxie și latinitate pe care le prezintă ca specifice identității românești. BLAGA SAU SALVAREA PRIN STIL. ARHAISM ȘI ORTODOXIE Gîndirea își deschide paginile pentru filosoful și dramaturgul Lucian
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt jucate la Cluj, Sibiu și București. Este vorba de Zamolxe, Cruciada copiilor, Avram lancu, Meșterul Manole... Între 1935-1937, Blaga scrie trei texte esențiale Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii -, care introduc, în dezbaterile din jurul lui Crainic și a gîndirismului, o linie de referință. Blaga, pe care Lovinescu îl consideră creatorul imaginilor celor mai originale, se impune într-un climat în care cultura caută să se definească, raportîndu-se la teologie, la religie și la națiune. În 1932
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și a gîndirismului, o linie de referință. Blaga, pe care Lovinescu îl consideră creatorul imaginilor celor mai originale, se impune într-un climat în care cultura caută să se definească, raportîndu-se la teologie, la religie și la națiune. În 1932, Crainic publică un articol de fond consacrat sensului teologic al frumosului, punînd în lumină importanța, în acest punct al gîndirii ortodoxe, a Sofiei și a scrierilor filosofilor ruși, de la Soloviov la Florenski, în privința interpretării Sofiei. Blaga impune Ideea care surprinde globalitatea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
astfel de observatori credibili, străini de realitatea României anilor '30. Astfel, scriitorul și eseistul Paul Morand a publicat la Paris în 1935 o carte de succes, Bucarest, avînd drept subiect confruntarea ideologică ce împarte două tabere, din una făcînd parte Crainic, Nae lonescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade toți adunați în jurul lui Nae lonescu -, iar din cealaltă tinerii intelectuali de la Criterion, atrași de străinătate, care refuză închiderile naționaliste de genul celor profesate de revista poporanistă de stînga Viața Românească, de directorul său
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contextul evoluției alianțelor externe, în vederea unei securități întărite și în cel al mutației în privința concepției unei ordini interne. Fidelitatea față de democrația internă și externă era părăsită în favoarea proiectelor autoritare, a unui plan care reprezenta o nouă Europă. Încă din 1933, Crainic deplîngea această situație într-unul din articolele apărute în ziarul Calendarul: "De cînd, oficial, România este prinsă în ideologia internațională a Societății Națiunilor, persecuția sentimentului românesc în țara noastră a devenit trista obligație a tuturor guvernelor. Fiecare guvern și fiecare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conduse, în majoritate, de legionari. Mișcarea legionară își are originile în șocul produs de război și de revoluția bolșevică și exprimă, încă din 1918-1919, dorința de revitalizare a speranței naționale, apărătoare și cuceritoare totodată. Unul dintre analiștii momentului, filosoful N. Crainic evocă, în cîteva rînduri din Memoriile sale publicate în 1991, la București, portretul legionarilor și prezența șefului mișcării, Codreanu: "Preferințele mele se îndreptau spre legionari. Erau tineri, iar eu îmi puneam speranța în ei, ca promotori ai noului spirit, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu țineau discursuri; ei construiau, zideau, munceau la cîmp. Acest fel de politică, munca împletită cu cîntecul îi înfuria pe politicienii ale căror minciuni nu mai erau crezute de populație. Furia lor se exprima prin violența poliției și a jandarmeriei". Crainic continuă: Aveam ambiția să-l determin pe Codreanu să vorbească în Parlament. Mișcarea se afla în ascensiune vertiginoasă, iar oamenii doreau să fie lămuriți asupra obiectivelor acesteia. Trebuia făcută o prezentare a doctrinei și a punctelor orientative ale programului, cuprins
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]