1,671 matches
-
Berheciului au dat posibilitatea amenajării unui lac artificial în zona Antohești. Asemenea lucrare s-a executat și în pădurea de pe pârâul Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mine lucruri neadevărate decât să mă explic ori să mă apăr.” (O. Paler, Viața..., 52), „Astfel, călugărițele, care în post se fac a mânca în trapeză borș de știr, pentru ca apoi în chiliile lor să se înfrupte cu plachie de crap, sunt niște ipocrite.” (G. Călinescu, C.O., 177) Când se introduce prin această din urmă serie de conjuncții și locuțiuni conjuncționale, identitatea specifică a completivei opoziționale rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență: „Preferi tăcerea, așa cum o preferă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-apuc să mor/ înainte să-i văd lați/ și cu marafeții luați". Unele cîntece descriu resemnarea în fața unui destin implacabil: Că așa ne fuse soarta/ care puse-ntre noi poarta/ cu lacăte și zăvoare/ și paznici cu trăgătoare/ ca să crapi de foc și dor/ fără drept de vorbitor/ să te dea cu halimoase/ și alte vorbe frumoase". Amărăciunea e fredonată în zilele de duminică, atunci cînd deținutul constată că a rămas nevizitat în săptămîna care a trecut. Cățărat pe geam
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de ADN de la 20% la 40% comparativ cu mamiferele placentare. De exemplu, specia Lamprey are un număr diploid de 94-96 cromozomi și 40% ADN. Între ciprinide sunt specii care au 2n = 50 - 52 și 25% ADN, iar altele, cum sunt crapul și carasul au 2n = 100 - 104 și 50% ADN. La salmonide a avut loc încă o dublare a cantității de ADN, apropiindu-se de 80% comparativ cu mamiferele placentare și la un număr de brațe cromozomiale de 100-104. Ei au
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor despre care am vorbit și, în același timp, ne oferă o imagine mai veridică asupra fondului funciar de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
275 ha luciu de apă și cca. 9% din suprafața totală a lacurilor artificiale (iazurilor) din județul Iași. În ceea ce privește producția de pește se apreciază că, înainte de 1989 se scoteau cca. 800-1000 Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ha luciu de apă și cca. 9% din suprafața totală a lacurilor artificiale (iazurilor) din județul Iași. În ceea ce privește producția de pește se apreciază că, înainte de 1989 se scoteau cca. 800-1000 Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
criteriu, cel economic. Grigore Antipa, în 1933, când se realiza îndiguirea Brateșului, spunea: „producția de pește a scăzut de peste trei ori și au dispărut cele mai valoroase specii de pești, deoarece bălțile în care acești pești își depuneau icrele (sturionii, crapul, știuca) au dispărut.” S-a insistat mai mult asupra acestor resurse - apa și Lunca Dunării - deoarece se înscriu în potențialul nevalorificat al României, teren de experimente nefericite, dar și exemple de lipsă de interes pentru a pune în valoare cele
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cel puțin pentru majoritatea băieților între opt și optsprezece ani, experiența deceniului trecut de a practica jocuri video și de a-și crea o cultură zilnică de povestiri școlărești și un vocabular nou special (plin de cuvinte codificate precum "cool", "crap", "smelly" și "cacky") experiență care produce neînțelegeri cu adulții este la fel de frecventă ca și vechile obiceiuri de a-și urî părinții, de a strivi un vierme sau de a omorî un peștișor îndopîndu-l prea mult. Apariția în ultimul deceniu, în
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le pune „la uscat ca pe crapi”, patul nupțial e instalat „pe o spinare de cal”, literele stau „îngenunchiate, blând, ca boii-n staul”, un „trup fragil [...] ia râul în brațe ca pe un ied”, „toamna bate la o mașină de scris”. Un procedeu frecvent la T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
agricultură care trebuie mai bine apreciată și mai bine plătită. Statul ar trebui să intervină și să scoată intermediarii care s-au infiltrat în procesul de valorificare a produselor agricole, adică între producător și procesator sau consumator. „Și isvoare, călătoare, Crapi-n ele-s cât berbecii (Tudor Arghezi) 3. Pescuitul și piscicultura la Hudești Din cele mai vechi timpuri peștele a constituit unul dintre alimentele preferate ale locuitorilor ce populau meleagurile noastre, hudeștene. Peștele a fost hrana diurnă atât a săracului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu căi de evacuare a apelor în cazuri deosebite. în unii ani ploioși, digurile au cedat-iazul Axinte în 1969. Digul a fost refăcut și a fost betonat Apa acestor iazuri este populată cu diferite specii de pești cum ar fi: crap chinezesc, crap românesc, fitofag, albitură și în ultimul timp pești cu valoare nutritivă mai mare ca: somn, șalău, etc. Se lucrează cu mijloace mecanice și s-au făcut lucrări trainice și cu rezistență mare iar apa se mai folosește și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de evacuare a apelor în cazuri deosebite. în unii ani ploioși, digurile au cedat-iazul Axinte în 1969. Digul a fost refăcut și a fost betonat Apa acestor iazuri este populată cu diferite specii de pești cum ar fi: crap chinezesc, crap românesc, fitofag, albitură și în ultimul timp pești cu valoare nutritivă mai mare ca: somn, șalău, etc. Se lucrează cu mijloace mecanice și s-au făcut lucrări trainice și cu rezistență mare iar apa se mai folosește și la irigații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după numele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează prin pustiile fierbinți. În stufăriș, pelicani și lebede leneșe plescăie zgomotos. Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani, sturioni, cu pântece umplute de icre, și scrumbii pe care atârnă carnea grasă. Drumul nostru pe aceste meleaguri se sfârșește în depărtarea mării. Din luciul ei, țâșnesc delfini arcuiți pe deasupra valurilor. 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI a. Însingurați din timpuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
haikuuri, și multe dintre acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori în bazin./ Ca să cred iar în basme,/ un crap de aur” ori frânturi de priveliști diverse: „A face/ umbră pământului/ Om sau cruce/ Cum vrei s-o iei”; „decupat de lac/ cerul albastru un safir/ cât inelul”. Sub titlul Coloana Infinită apare aici un text tipografiat, cu excepția ultimului (pseudo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
rezultate În urma fermentației se transformă În acizi iritanți și În reziduuri nedigerabile care rănesc, mecanic sau chimic, peretele colonului inflamat. De asemenea se exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat și peștele gras (nisetru, cegă, morun, somn, crap), conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, șuncă, icre, rinichi, ficat, legume uscate (fasole, mazăre, bob), ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean), dulcețuri, Înghețată, fructe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ville. Elle avait bien un peu peur, car leș plus comme îl faut étaient leș plus sales. Tout le vernis craquait, la bête se montrait, exigeante dans șes goûts monstrueux, raffinant să perversion.... La culbute des gens chic dans la crapule du vice surprenait encore Nana (...) îl n'y avait donc plus de vertu? Du haut en baș, on se roulait. (...) și l'on avait pu voir dans toutes leș chambres, on aurait assisté à quelque chose de drôle (...) et pas
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
idiom neolatin. Cunoscând bine cultura romanșă, contribuie la cunoașterea acestui spațiu în România. O primă lucrare, Antologie de poezie romanșă (1980), este realizată împreună cu profesorul american Augustin Maissen. Au urmat mai multe transpuneri: Toni Halter, Călărețul de la Greina, Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, Gion Deplazes, Destine, Bârlogul vulturilor și Teribil de suspect, Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria ș.a. La acestea se adaugă o antologie de proză romanșă, Omul de la fereastră (1992). Pe de altă parte, a tălmăcit, în antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
Traduceri: Antologie de poezie romanșă - Antologia dalla poesia romontscha, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1980 (în colaborare cu Augustin Maissen); Toni Halter, Călărețul de la Greina, București, 1991; Omul de la fereastră. Proză romanșă, introd. trad., București, 1992; Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, București, 1995; Gion Deplazes, Destine, București, 1995, Bârlogul vulturilor. Teribil de suspect, București, 1998; Georg Simmel, Cultura filosofică, București, 1998 (în colaborare cu Nicolae Stoian); Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria, București, 1999; Das Spiel von Leben
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
nu se cunoaște plasturele pe țeastă, Dondușeni gara în reparație, Rediul Mare, mai avem două opriri, o oprire și o oprirică, o haltă! stejarul preponderent în văi limpezite, platou tactic pădurea, strategia verde, iazul în arendă pe 99 de ani, crap, caras, Lipnic, Ștefan, bătălia de la ~ , da, știu! la Ocnița-Sat e Caracalul cu carul cu proști, Gabrovo la bulgari, schimbul de bancuri similare verde. Ora 11,23, în autobuzul Briceni Otaci, în autogara Ocnița, perdelele în acord cu ruginitura autobuz, galben-muștar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de pergament. Era un pește foarte bun și gustos dar foarte gras, niciodată nu am reușit să mânânc mai mult decât o singură scrumbie. Se găseau în zonă icre foarte bune de știucă, mari ca cele de Manciuria (cele de crap erau foarte mici). Un borcan mare de jumătate de kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau alte născociri. Locuitorii deltei erau oameni foarte muncitori, puternici, cinstiți și prietenoși
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
-i pentru noi“. Taică-su o ținea și el la fel, indiferent că-i cerea bomboane sau bani ca să meargă în tabără: „Nu-i de nasul nostru“. Marinel se născuse într-o familie în care sărăcia era și o răzbunare. „Crapii e pentru ăia“, zicea bunicul când nu mâncau crapi, ci chitici plini de oase cu mămăligă. Iar grasa de tanti Sofița râdea și confirma ceea ce spune bătrânul: „Lasă viața așa, mă, Marinele, cu crapi să se îmbuibe ăia!“. Fiindcă toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]