1,492 matches
-
credința adevărată a izbăvitorului Hristos. În această credință absolută și înfricoșătoare, în care se absorbea cu totul, concentrându-și idealul vieții lui, el găsea neîncetat aliment, ca să-și refacă puterile, punân du-se pe sine jertfă și solicitând necon tenit creștinătatea. Putem îndrăzni a spune că el singur a văzut primejdia, ca Ioan când a avut visul de spaimă în ostrovu-i singuratic; dar contimporanii lui în afară de iluminați și cărturari l-au înțeles mediocru. Dacă zimbrul n-ar fi oprit repetat, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâncat orz din pristolul dela Roma. Dumnezeu nu a îngăduit; și ca să nu se plinească amenințarea celui mai semeț și mai tare dintre Domnii Lumii, a pus ascuțime și tărie în mintea și brațul celui mai neînsemnat prințișor dela marginea Creștinătății. Turcii intră în Europa, la Galipoli, în 1356 Nicopoli 1396 Grecii Ion Huniade Scanderbeg George Castrioto Papa Pius + 1464 Ion Corvin voevod al Ardealului 1441 bate pe turci lângă Belgrad (Sârbia) în 1442 îl bat Turcii la Sânt și înconjură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care ar fi fost amestecat Papa prin episcopul său, care a fost spânzurat de popor de gratiile unei ferestre a palatului său. Și-a protejat familia, a strâns bani, a făcut războiu Florentinilor, a făcut războiu contra Turcilor prin prinții creștinătății bineînțeles. v. Mediu Mahomed II al șaptelea sultan otoman "El Fatâb" cuceritorul fiul și succesorul lui Amurat II 1420 1444 + 1481 1450 Urcă pe tron la 1451 Cucerește Constantinopolul 1453 împărat grec Const. Dracoser Bătut de Ion Huniade la Belgrad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care cei mai bătrâni și cei tineri asistaseră în ultimii 25 de ani. Nimeni nu ar fi putut bănui că tânărul blond, cu ochi albaștri și mustăcioara abia mijind, avea să fie Ștefan cel Mare, cel Bun, cel Sfânt, „eroul creștinătății”, „atletul lui Cristos”, cum avea să-l socotească însuși papa. Un accident în primii cinci, zece ani de domnie și numele lui n-ar fi spus nimic posterității. Ar fi stat alături de ceilalți nefericiți și neputincioși urmași ai lui Alexandru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acest episod și s-a încercat să se explice cum de a fost posibil ca Ștefan cel Mare să atace pe omul care-l ajutase să ia scaunul Moldovei, într-un moment în care acesta înfrunta dușmanul care amenința toată creștinătatea, inclusiv pe Ștefan cel Mare. A. D. Xenopol, admițând existența unui conflict, a considerat că Vlad Țepeș, după ce l-a învins pe Mahomed al II-lea, a fost, la rândul său, înfrânt de Ștefan cel Mare. N. Iorga a fost convins
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strict militar se poate spune că a fost imposibil un conflict moldo-muntean, așa cum este relatat de Laonic Chalcocondil și de Tursun-bei. În primul rând, ca să cucerească Chilia, Ștefan nu avea cum să facă apel la cel mai înverșunat dușman al creștinătății. Era un politician prea abil și un comandant de oști care înțelegea că Mahomed al II-lea nu va ocoli Moldova și o va ataca la momentul potrivit, când situația militară internațională i-o va permite. Lăsând la o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi contestat acum de nimeni. Demnitatea regală avea să-i aducă și beneficii: deși nu va mai întreprinde nici o acțiune împotriva turcilor, el va primi zecile de mii de galbeni de la papă, galbeni destinați tocmai pentru lupta de apărare a creștinătății. Profitând de anotimpul în care nu se organizau campanii, „În anul 1465, luna ianuarie 23, joi, la miezul nopții, a intrat Ștefan voievod în Chilia și a împresurat cetatea. Și a petrecut acolo joi în pace, iar vineri de dimineață
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptele cu emirul din Karaman. După campania din 1463-1464, regele Matei Corvin renunță la ideea unui conflict cu Imperiul Otoman, așa cum o doreau papa și alți principi ai Apusului, și „tinde să scoată regatul ungar din poziția de bastion al creștinătății la Dunăre și de organizator al frontului european antiotoman și să îl transforme în promotor al unei politici central-europene de anvergură”. În acest timp, cum scria Vasile Pârvan, Ștefan „aduna mereu supărări”, amestecându-se în afacerile Transilvaniei. În 1467, sașii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i mai rămânea timp să cugete la binele și la folosul țării sale, Ungaria însăși, parcă ar fi fost văduvită de principele său, își trăia zilele tihnite și pace în tăcere. Dintr-odată însă turcii, acești prea înfricoșați dușmani ai creștinătății, explorând o parte a țării și trecând pe neobservate Dunărea și Mureșul în a doua zi după sărbătoarea Sf. Dorothea în anul 1474 (7 februarie) înainte de revărsatul zorilor, năvălind în curs repede și pe furiș în cetatea foarte bogată a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
altor principi creștini să se pregătească temeinic împotriva puterii acestuia „înspăimântătoare”. Ștefan îl asigura pe papă că „suntem în totul gata, cu tot sufletul și cu toată puterea, pe care ne-a dat-o prea puternicul Dumnezeu, să luptăm pentru creștinătate cu toate forțele noastre”. Paul Ognibene, care fusese trimis de venețieni la Uzun Hassan, s-a întors tot prin Moldova, unde a discutat îndelung cu Ștefan despre problemele creștinătății. Voievodul moldovean îl informa pe papă că solul venețian urma să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care ne-a dat-o prea puternicul Dumnezeu, să luptăm pentru creștinătate cu toate forțele noastre”. Paul Ognibene, care fusese trimis de venețieni la Uzun Hassan, s-a întors tot prin Moldova, unde a discutat îndelung cu Ștefan despre problemele creștinătății. Voievodul moldovean îl informa pe papă că solul venețian urma să aducă la cunoștința scaunului pontifical gândurile și planurile sale. În încheierea scrisorii, Ștefan îl ruga pe papă ca „împreună cu ceilalți regi și principi prea puternici să rânduiască în așa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă tuturor cărora le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți, și în fiece zi se gândește cum ar putea să supue și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul Turc a trimes în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți, și în fiece zi se gândește cum ar putea să supue și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul Turc a trimes în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman-pașa beglerbegul; împreună cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Isac-pașa, cu toată puterea lui de ieniceri. Acești toți mai sus numiți erau toți căpitanii cei mari, cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul domnului Dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare, și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre”. Ștefan cel Mare le-a trimis principilor creștini vestea victoriei sale nu pentru a se lăuda pe sine, ci pentru a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
învinși. Domnul era convins că sultanul nu va lăsa nerăzbunată o asemenea umilință. El se pregătește ca „să vie în luna mai, cu capul său și cu toată puterea sa, împotriva noastră și să supuie țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă (a creștinătății), care e țara noastră, va fi pierdută - Dumnezeu să ne ferească de așa ceva - atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pregătește ca „să vie în luna mai, cu capul său și cu toată puterea sa, împotriva noastră și să supuie țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă (a creștinătății), care e țara noastră, va fi pierdută - Dumnezeu să ne ferească de așa ceva - atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastră și să supuie țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă (a creștinătății), care e țara noastră, va fi pierdută - Dumnezeu să ne ferească de așa ceva - atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți potrivnici, și din toate părțile are de lucru cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poartă (a creștinătății), care e țara noastră, va fi pierdută - Dumnezeu să ne ferească de așa ceva - atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți potrivnici, și din toate părțile are de lucru cu oamenii ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să măgulească vanitatea biruitorului, sentiment străin marelui voievod. Dar cererile voievodului moldovean rămân fără răspuns. Mai mult chiar, Matei Corvin, cu toate că suzeranitatea lui nu era decât formală, își asuma meritele obținute de Ștefan la Vaslui. Din felul în care anunță creștinătății victoria de la Vaslui reiese că el fusese protagonistul campaniei de la începutul anului 1475, în timp ce Ștefan apărea în rolul unui general, însărcinat de rege cu conducerea operațiunilor. Atribuindu-și „măreția acestui triumf”, scria Dlugosz, Matei „a făcut aceasta din obișnuita și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sine meritele altora.” Dar, această „fală goală din creștet și până în tălpi”, cum îl caracterizase Șincai pe Matei se poate să fi contribuit la apropierea dintre rege și domn. Matei a înțeles cât de importantă este fapta lui Ștefan pentru creștinătate, dar și pentru fala sa. Vestindu-i pe principii apuseni despre victoria lui Ștefan, Matei și-o atribuia sieși. Așa se explică de ce, în scrisoarea pe care papa i-o trimitea regelui Ungariei, izbânda lui Ștefan, demnă de laudă, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Corvin constituie factorul esențial, datorită căruia faptele lui Ștefan și rolul european pe care Moldova l-a jucat, în mod efectiv, pe plan militar, nu au fost cunoscute în adevărata lor lumină de către restul Europei. Matei Corvin îndemna și el creștinătatea să organizeze o cruciadă împotriva turcilor, care plănuiau să atace centrul Europei și Italia, în strigătele lor de război fiind pomenită și Roma. Venețienii știau de la Paul Ognibene că victoria de la Vaslui nu datora nimic lui Matei. Ei îl informau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe tătarii din Crimeea. Mengli Ghirai, hanul tătar al Perecopului, devine vasalul sultanului. În felul acesta turcii reușesc să controleze politica hanului tătar și, cu un imens profit din punct de vedere militar, puteau să folosească în campaniile pornite împotriva creștinătății capacitatea militară, de loc neglijabilă, a hoardelor tătare. După cucerirea Caffei, turcii îi întăresc zidurile și pornesc noi acțiuni ofensive pentru lărgirea cuceririlor lor în Crimeea. În urma unui asediu, care durează multe luni, turcii reușesc să cucerească și cetatea Mangopului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimitea scrisori solilor săi, cerându-le ca, de la Bistrița, unde ajunseseră, să trimită la Buda un curier care „trebuia să se grăbească ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre Măriei tale despre acești vrăjmași ai creștinătății”. „Poate va îndupleca Dumnezeu pe Măria Sa să se apropie de noi și de aceste margini, iute și cât mai grabnic cu putință, și ziua și noaptea, cu toate puterile Măriei Sale și cu toți oamenii pe care i-a dat Dumnezeu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-i trimită informații în legătură cu mișcările turcilor. La 11 iunie Ștefan se afla în valea Berheciului, de unde mulțumea brașovenilor pentru informațiile trimise, cerându-le să nu-i trimită grâu și alte bucate lui Laiotă, domnul Țării Românești, acesta fiind dușmanul creștinătății. Până la 11 iunie, turcii nu trecuseră Dunărea. Înainte însă ca sultanul să treacă Dunărea, tătarii năvălesc și pradă până la Ștefănești, în nordul Moldovei, nu departe de Suceava. În legătură cu incursiunea tătarilor avem informații în relatarea lui Baltazar de Piscia. Tinerii din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pricină, ca și până acum, Europa nu-și putea forma o imagine reală a împrejurărilor politice și militare din sud-estul european. Personalitatea lui Ștefan era umbrită, ca și după bătălia de la Vaslui, de scrisoarea lui Matei Corvin, prin care anunța creștinătății sfârșitul victorios al campaniei din Moldova, din anul 1476 și repunerea lui Vlad Țepeș în scaunul Țării Românești. Greul campaniei din 1476 1-a suportat Moldova singură. Căci, spune Ștefan venețienilor: „Dar m-au lăsat singur și s-a întâmplat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]