11,264 matches
-
a spus Vadim Tudor, adăugând că va nega Holocaustul până la moarte, pentru că își iubește poporul. "Poporul meu i-a salvat pe evrei. Poporul nu greșește, poporul e sfânt. E primul popor născut creștin, pentru ca in osmoza daco-romană s-a împletit creștinismul trupelor aduse de Traian". După afirmațiile referitoare la holocaust, Dan Șova și-a cerut scuze și a retras afirmațiile jignitoare, explicând că intenția sa nu a fost de a insultă. ”Regret și retrag afirmațiile făcute. În completarea declarațiilor pe care
Corneliu Vadim Tudor: "În România n-a existat Holocaust" () [Corola-journal/Journalistic/41716_a_43041]
-
procese și legi, ca știința. „Religiozitatea” e naturală și necesară ca erotismul. Teologia ajunge și o „etică socială”. Religia și etica să fie predate alternativ, dar nu obligatoriu, în școli. Rolul bisericii este unul de „călăuzire corectivă”. Nemoianu definește post creștinismul drept integrare a modernității în creștinism, cale pe care el însuși o urmează fără abatere conștientă. Reia o expresie, la origine un clișeu util în multe domenii, folosită de Papa Ioan Paul al II-lea, care spune că ortodoxia și
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
e naturală și necesară ca erotismul. Teologia ajunge și o „etică socială”. Religia și etica să fie predate alternativ, dar nu obligatoriu, în școli. Rolul bisericii este unul de „călăuzire corectivă”. Nemoianu definește post creștinismul drept integrare a modernității în creștinism, cale pe care el însuși o urmează fără abatere conștientă. Reia o expresie, la origine un clișeu util în multe domenii, folosită de Papa Ioan Paul al II-lea, care spune că ortodoxia și catolicismul sunt plămânii creștinătății. Civilizația Apusului
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
fiorul estetic e strâns înrudit cu smerenia religioasă, cu extazul mistic, cu apropierea de Dumnezeu”. Esteticul rămâne primordial, în și peste toate cele ce sunt. Întrucât „esteticul și frumosul guvernează alcătuirile cele mai intime ale universului...”. În pofida unui fapt stânjenitor: creștinismul primar era văzut ca primejdios pentru estetic. (Co)relația mistică-estetică-poezie îi apare naturală. Implicarea literaturii și a criticii literare în religie o consideră ca fiind ceva și „prea” și „nu destul”. Regăsim și acum tezele de bază ale curentului - cu
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
atare, dar oricum. Nemoianu crede că nici în comunism nu prea există literatură blasfemiatoare, când prozatorii reiau în operele lor unele pilde evanghelice. Câți critici și istorici literari mai gândesc așa pe la noi? Constată, deloc neutru, disputa de azi, între creștinism și naționalism. Nu există și un amestec al lor? Nemoianu înaintează spre un vădit ecumenism. Spiritualizează cu sârg sau osârdie hotarele între religie, filosofie și chiar politică.
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
lecturile Părintelui Alexander Schmemann la loc de cinste se aflau Baudelaire și Rimbaud. Pagini întregi ar trebui scrise despre un singur vers din Paul Celan: Să vină un om din mormânt. Vers emblematic, așezat ca o punte între iudaism și creștinism, între Vechiul Testament și Noul Testament. E păcat că atunci când vorbim despre poezia creștină facem trimiteri mai mult în proximitate. Uităm anticii, uităm poeții biblici, ignorăm clasicii, îi neglijăm pe moderni. Victor Hugo a scris unul dintre cele mai frumoase poeme creștine
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
a trebuit să recunosc că e totuși diferit: se exprimă fără divagații, demonstrează constanță, întrebându- se și azi ce înseamnă să fii artist, sau muritor, să scrii despre frică, nesiguranță, schimbare, prietenie, necredință, haos... Mărturisește că a fost transfigurat de creștinism, scriind pentru că „transfigurarea e ceea ce îți îngăduie să ieși de sub haos și să te ridici în zbor deasupra lui”, că a fost impresionat de cărțile sfinte (și, în general, de cele înțelepte) - nu doar Biblia, ci și Coranul, Tora, Bhagavad
Mircea Cărtărescu și Bob Dylan by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4059_a_5384]
-
lui a trăit timp de secole în Avila. Împreună cu ceilalți evrei spanioli, a fost expulzat în 1492. Am motive să cred că atunci când regina Isabela și regele Ferdinand au dat decretul prin care au forțat evreii să se convertească la creștinism sau să plece din țară, el a plecat spre Țara Sfântă. După cum îți dai seama, nu a fost ușor. Evreilor li s-au dat trei luni să își lichideze avutul și să părăsească țara. Nu a fost posibil pentru el
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
catolică din românia e mai revervata în ceea ce privește homosexualitatea, nu arunca cu pietre. Articolul lui Bucurenci e un ghiveci de subiecte fără cap și fără coadă. Începe cu citate vechi testamentare, care fie vorba între noi nu prea au treaba cu creștinismul și oriucum șunt irelevante spre ridicol în momentul în care continui lectuar articolului. Brusc baitul da din homosexuali în religia la scoala. Ce legătură au cele două chestiuni? Nici una. Problemă homosexualității nu este abordată la ora de religie iar dacă
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă,/ Toate din iubire!" Dând valoare estetică și metafizică unor expresii ce numesc îndeletniciri și obiecte din universul rural, montând precum orfevrii nestemate din limbajul sacru al creștinismului ortodox, dar și din cel al folclorului românesc, Ion Horea probează prin poezia sa diferența imensă dintre poezia trăită ca unică expresie scripturală și spiritualistă, și impostura confecționerilor de falsuri mimetice, livrești, păgâne prin amoralitate și găunoșenie, ridicați însă în
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
-Părinte, e locul meu, am dat bani pe el, plătesc chirie și pot să îngrop și pe morții ma-tii acolo, că asta e numai treaba mea. În fine, s-au certat, popa voia să o convertească pe babă la creștinism pe ultima sută de metri ca să obțină pașaport de cimitir, ăștia nu voiau, si a rămas că atâta timp cât nu moare creștină, nu are ce căuta în cimitir. Ăștia au zis că nu e după cum vrea popa, așa că atunci când femeia a
Popa, baba necreștină și lupta pentru groapă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18886_a_20211]
-
nostru Iisus Hristos, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Biserica și, mai zis, Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei intrisec) extrem de rafinată, de nobilă, de fină, pe care puțini o știu astăzi, aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
primească darurile sale. Primirea lor se face prin credință și deschiderea inimii. La rândul său, credința nu este doar o adeziune rațională la Revelația lui Dumnezeu, ci mai ales adeziune și angajare interioară care determină un mod de viață nou. „Creștinismul nu este o nouă religie; el nu este nici măcar o religie, ci mai degrabă criza tuturor religiilor. Creștinismul este viața cea nouă în Iisus Hristos”, spune un teolog francez (Olivier Clement). Dar pentru a trăi o viață nouă, trebuie să
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
doar o adeziune rațională la Revelația lui Dumnezeu, ci mai ales adeziune și angajare interioară care determină un mod de viață nou. „Creștinismul nu este o nouă religie; el nu este nici măcar o religie, ci mai degrabă criza tuturor religiilor. Creștinismul este viața cea nouă în Iisus Hristos”, spune un teolog francez (Olivier Clement). Dar pentru a trăi o viață nouă, trebuie să ne lepădăm de viața cea veche sau de omul cel vechi, obișnuit cu păcatele și cu poftele, și
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
discutat... Dar, zicem, acest sărăcit tablou meșterea punerea în valoare a textelor traduse de George Ciorănescu, în care, ce e drept, Dumnezeu arde cu flacără mare. Varietatea acestor autori, apostoli, sfinți, poeți, gînditori este extraordinară, de la sfinții primelor secole ale creștinismului la Dante, Paul Claudel, Charles Péguy, T.S. Eliot - în fapt, dintr-o matcă globală, cultivând orice gen, de la drama liturgică medievală la povestea franciscană a sfântului ce vorbea cu toate ființele acestui pământ, la sonet și până la cantata vodevilescă, democratică
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
cu nuanțe foarte apropiate de paradigma antică născută în spațiul tracic, cum se poate citi în literatura lui Nerval, Rilke, iar la noi în Strigoii lui Eminescu, fără vreo legătură imediată cu balada Lenore, a lui Bürger. Urmele orfismului în creștinism se regăsesc în resurecția lui Isus. Cum interpretează Mircea Eliade, faptul sugerează o victorie asupra morții. E vorba însă de o palingenezie spirituală, simbolică. Biserica îi conferă un conținut moral, dar o consideră unică tocmai pentru că e simbolică. Ideea e
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
și slăvit, Care a grăit prin proroci. 9. Întru una [8] , sfântă, sobornicească și apostolească [9] Bi-se-rică; 10. Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor; 11. Aștept învierea morților; 12. Și viața veacului ce va să fie. Amin! Prin urmare, în creștinism, cunoașterea teologică începe cu mărturisirea lui Iisus Hristos Domnul, așa cum canonul biblic urmează canonului credinței sau al adevărului, spune diac. prof. Ioan I. Ică jr. Creștinismul este o religie prin excelență mărturisitoare și publică; urmând lui „Hristos Iisus, Care pe
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
învierea morților; 12. Și viața veacului ce va să fie. Amin! Prin urmare, în creștinism, cunoașterea teologică începe cu mărturisirea lui Iisus Hristos Domnul, așa cum canonul biblic urmează canonului credinței sau al adevărului, spune diac. prof. Ioan I. Ică jr. Creștinismul este o religie prin excelență mărturisitoare și publică; urmând lui „Hristos Iisus, Care pe vremea lui Ponțiu Pilat a dat ca martor mărturisirea cea bună“, creștinilor li se cere, la rândul lor, să țină mărturisirea și să dea răspuns oricăruia
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
de neclintit pe valurile lumii și ale veacurilor, până la eshaton și dincolo de el. Dreapta credință, corectă, harică, este însumată în Crezul ortodox Sfintele Evanghelii relatează minunat faptul că îndeletnicirea marinărească apostolică, de pescari, a ucenicilor, a imprimat imaginea „pescărească“ în creștinismul primar; ba, chiar, peștele - în grecește, ichthys - a devenit simbolul secret al creștinismului însuși. Prin acest simbol, acvatic, desenat pe nisip sau purtat la gât ca amuletă, creștinii se identificau unul pe altul în perioada persecuțiilor. În creștinism, Crezul fundamental
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
Dreapta credință, corectă, harică, este însumată în Crezul ortodox Sfintele Evanghelii relatează minunat faptul că îndeletnicirea marinărească apostolică, de pescari, a ucenicilor, a imprimat imaginea „pescărească“ în creștinismul primar; ba, chiar, peștele - în grecește, ichthys - a devenit simbolul secret al creștinismului însuși. Prin acest simbol, acvatic, desenat pe nisip sau purtat la gât ca amuletă, creștinii se identificau unul pe altul în perioada persecuțiilor. În creștinism, Crezul fundamental este cel ortodox, exprimând esența doctrinară în toată puritatea ei, fără alunecări eretice
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
pescărească“ în creștinismul primar; ba, chiar, peștele - în grecește, ichthys - a devenit simbolul secret al creștinismului însuși. Prin acest simbol, acvatic, desenat pe nisip sau purtat la gât ca amuletă, creștinii se identificau unul pe altul în perioada persecuțiilor. În creștinism, Crezul fundamental este cel ortodox, exprimând esența doctrinară în toată puritatea ei, fără alunecări eretice. El însumează „dreapta credință“, „credința corectă, harică“ sau credința transmisă din generație în generație, cu acribie și cu o deosebită răspundere față de conținutul ei sublim
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
și despre mântuirea în Hristos După acest prim articol din Crez, articol universal-religios și teologic prin excelență, care și constituie temeiul indiscutabil și acceptat al dialogului intercreștin și, mai de curând, chiar interreligios, intrăm în textul din Crez specific numai creștinismului și Bisericilor creștine, dar mai greu de discutat cu adepții altor religii. Este vorba de însuși miezul hristologiei și al soteriologiei creștine nou-testamentare și patristice ortodoxe de totdeauna. Îl redăm aici, în continuare: „(Cred) Și întru Unul Domn Iisus Hristos
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
în favoarea omenescului. Dacă în alte religii întâlnim presupuse combinații dintre divin și uman, dintre Âtman și âtman (Sufletul divin universal și sufletul uman individual), ele nu vizează salvarea și desăvârșirea omului, ci mai degrabă „absorbirea“ și aneantizarea omului. Or, în creștinism, Fiul lui Dumnezeu Se înomenește pentru ca omul să se îndumnezeiască, după cum învață Sfântul Atanasie cel Mare. Fiul lui Dumnezeu devine „Fiul omului“ Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, a Logosului, se face fără știrbirea sau înjosirea dumnezeirii, într-un proces kenotic unic
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
și asperități istorice, nu a schimbat nici o iotă din Crez. În fine, Crezul trece rapid, dar pe înțeles, peste ecleziologie, mărturisind că Biserica Mântuitorului Iisus Hristos este una singură, implicând faptul că fărâmițarea Bisericii este un fapt neobișnuit și dăunător creștinismului; că ea este sobornicească, adică universală, de pretutindeni. Crezul niceo-constantinopolitan, un memento perpetuu pentru ortodocși „(Cred) Și întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un botez, spre iertarea păcatelor. Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
Împreună cu Templul, orașul a fost șters de fața pământului, iar 66 de ani mai târziu, în anul 136, Împăratul Roman Adrian a construit pe ruinele Ierusalimului un oraș în cinstea Zeului Capitoliului și l-a numit Aelia Capitolina. O dată cu victoria creștinismului în secolul al IV - lea, Împăratul Constantin cel Mare împreună cu mama sa Elena au împodobit orașul cu admirabile lăcașuri creștinești și l-au transformat într-un centru al pelerinajului creștin. În anul 1947, legat de conflictul arabo - israelian, Ierusalimul a
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]