206,013 matches
-
concepută că un dialog firesc, purtat cînd în coduri asemănătoare, cînd în perspective diferite, așa cum decurge el din însăși ordonarea lucrărilor și din încadrarea lor în timp. Construită după criterii oarecum exterioare, logice și didactice în aceeași măsură, adică după criterii tematice, iconografice și cronologice, expoziția s-a închegat cu o foarte mare acuratețe, în ciuda cantității și a diversității materialului vizual. Portretul, peisajul, scena de gen, natură moartă, compoziția și compoziția abstractă, cu nenumăratele lor nuanțe și particularități, au constituit terenul
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
seara Galei, să analizăm nominalizările pentru stagiunea '97-'98 făcute de juriul de selecție format din Cristina Dumitrescu, Florica Ichim și Constantin Paraschivescu, membri ai secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. Orice selecție are la bază, evident, criterii de valoare, dar este marcată și de aburul unei subiectivități inevitabile. Izbîndă ar fi că aceasta subiectivitate să nu treacă, ea, pe primul loc. Privind nominalizările, la trei dintre categorii, solide, există niște nesincronizări. Pentru Premiul Cel mai bun spectacol
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
experiență personală: în definitiv, am publicat eu insumi în regim de cenzură douăzeci de cărți și cîteva mii de articole. Trebuie să spun că experiența personală contrazice uneori ideea de cenzură pe care mi-am făcut-o observînd mecanismele și criteriile. Cu alte cuvinte, pe cît de "serioase", adică de temeinice și rigide au fost acestea din urmă, pe atît de "comică" s-a dovedit adesea cenzură în practică de zi cu zi. Privind în mare istoria cenzurii dintre mai 1949
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
cu zi. Privind în mare istoria cenzurii dintre mai 1949 (anul înființării Direcției Presei și Tipăriturilor din Ministerul Artelor și Informațiilor) și decembrie 1989, remarcam două etape importante. În cea dinții, avem de-a face cu o cenzură bazată pe criterii ideologice foarte clare și pe nomenclatoare de autori, titluri, probleme etc., actualizate periodic, la care cenzorii apelau în activitatea lor. Acest tip de cenzură își pierde la un moment dat sensul, cînd comunismul devine, sub Ceaușescu, national-comunism. Temelia marxist-leninistă (cîndva
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
programe expoziționale și de curatoriat propriu-zis este fascinația în fața notorietății de budoar. Prin budoar întelegîndu-se, de această dată, penumbrele fostelor cabinete de propagandă și ale altor laboratoare de partid în care se construiau artiștii de curte și gloriile oficiale. După criteriile derivate dintr-o astfel de percepție, inventarul se constituie aproape spontan. El îi include pe Sabin Bălașa, pe Viorel Mărginean, pe Mihai Bandac și pe încă vreo cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
legăturile cu actoria, cu profesia asta, ale lui Ovidiu Miculescu. Dacă la spectacolul lui Dembinski puteam discuta despre opțiunea asupra adaptării forțat actualizate și a efectelor ce au decurs de aici, mentinîndu-ne, totuși, în planul artisticului (discutabil), Boala incompatibilă părăsește criteriile, analiza critică și naște revoltă. Este o imensă trădare. Nici măcar la categoria "flatarea gustului publicului" nu mai poate intra. E lezant. Mă întreb: poate fi deturnat acest drum, total imprevizibil pentru mine, vulnerabil că și călcîiul lui Ahile? Experiență și
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
în carne și oase ai erei mediatice, încercînd să-i ispitească la exercițiul cititului și mai ales să-i motiveze pentru asta, propunîndu-le un patrimoniu de valori atractiv și credibil. În manualul de care vorbesc, Pantheonul național e alcătuit după criterii cînd aiuritoare, cînd obscure. El include generos un simplu versificator că Grigore Vieru, dar ignorează pe Mircea Ivănescu, pe Ileana Mălăncioiu, pe Gellu Naum sau pe Cezar Baltag, citînd la întîmplare. O notă emfatica marchează prezenta în palmares a lui
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
vorba apoi de o piață, legînd cartea de negoț, de circulația bunurilor. Cărțile sînt factori modelatori pentru întreaga societate, pornind de la o elită subțire spre grosul populației. Iată cărți care formează caractere, îi solidarizează pe oameni și le dau un criteriu de identitate! Între visul minunat și eroic al lui Quijote și realizările democrației ateniene nu este totuși decît aparent o prăpastie. Civilizația europeană bazată pe cititul cărții este cea mai complexă din cîte au existat pe pămînt. Chiar opoziția dintre
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
că cel din urmă le rezolva cu alta tehnică". Această din urmă observație e cel puțin la fel de exagerată că unele dintre aprecierile lui Camil Petrescu. Indiferent de aceste polemici eseistice pe marginea românului românesc, el s-a obiectivat și citadinizat, criterii ale valorii sale complexe și moderne. Bătălia pentru românul românesc fusese, definitiv, cîștigată. Românul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici, opinii critice. Antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei Mușat. Editură Humanitas, colecția "Tezaur", 1998.
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
obiect de cercetare. Iar istoria literară, desi domeniu specializat, nu poate, nu are cum să nu fie implicată. Dar cum?! Unul dintre efectele cele mai paradoxale produse de revoluția din decembrie 1989 an spațiul literar a fost deprecierea bruscă a criteriului pur estetic. Fusese, de pe la sfârșitul anilor '50, principalul instrument de apărare ămpotriva "literaturii de partid", mai exact ămpotriva transformării literaturii an propagandă. Re-nasterea literaturii române de dupa ănceputul anilor '60 nu poate fi ănteleasă dacă nu se ține seama de progresivă
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
prin care se exercită controlul politico-ideologic au devenit ele ansele gardieni ai "valorii artistice pure", deturnata și pusă an slujba unui minor estetism de partid, sancționând ori ăncercănd să sancționeze an numele "frumosului" deschiderea spre social, spre istorie, spre politic. Criteriul "pur estetic" se prefacea astfel ăntr-un factor de limitare, daca nu chiar de asfixie. Scurt timp după decembrie 1989, criteriul "valorii artistice pure" avea să fie abandonat masiv și tacit. Atâtea câte au fost și așa cum au fost, dezbaterile literare
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
unui minor estetism de partid, sancționând ori ăncercănd să sancționeze an numele "frumosului" deschiderea spre social, spre istorie, spre politic. Criteriul "pur estetic" se prefacea astfel ăntr-un factor de limitare, daca nu chiar de asfixie. Scurt timp după decembrie 1989, criteriul "valorii artistice pure" avea să fie abandonat masiv și tacit. Atâtea câte au fost și așa cum au fost, dezbaterile literare au fost dominate de regândirea literaturii postbelice dintr-o perspectivă eliberată de constrângerile și tabu-urile impuse până atunci de
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Ciocârlie (ca să ne exprimăm suspiciunea până la capăt: oare ar ăndrăzni să scrie astfel despre contemporanii săi an viața?) rezultă și din acest paragraf "global" an care se reflectă o epocă, ăn care se regăsesc câțiva din protagoniștii ei. ămpletindu-se cu criteriul politic, cel al valorizării intelectuale funcționează ca un bici: "Legionarii, niște posedați, ăn sens dostoievskian (cf. 833). Nu cred. Nu-i simt demonici. (Demonic a fost Nae Ionescu, dar legionar numai din oportunism.) E ceva mai sărac: s-au lăsat
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
direcția bună, cel putin nu atunci cand tot ce aflăm este că Salonul nr. 6 e pretutindeni, e Rusia ănsăsi. Cum spuneam ansa, desi suferă de absență unui studiu critic, acest volum de povestiri e de departe o remarcabilă reușită editorială. Criteriul cronologic de structurare a operei unui scriitor nu e ăntotdeauna relevant, dar an cazul acesta strângerea laolaltă a celor douăzeci și trei de povestiri are ceva fascinant prin ănsăsi diversitatea lor: iată un Cehov pe care al poți contemplă an
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
la rîndu-i contrafăcut) de comoara inedită, toate aceste povestiri te prind, astfel că nu mai contează ce le ține laolaltă, cum au ajuns împreună în același volum. Deși, se pare ca Updike a operat selecția pe baza unui set de criterii, minimale ce-i drept, nu mai puțin orientative. Co-autoarea volumului, Katrina Kenison, i-a pus la dispoziție cele 250 de texte, alese începînd cu anul 1915. Citînd cîte șase povestiri pe zi, și încercînd, conform propriei mărturisiri, să descopere în
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
ales pe cele 55 prezentate în carte. Cum rostul declarat al volumului este să fie un tablou al universului american, un soi de Comedie umană a veacului 20 pe Noul Continent, e inevitabil să opereze, în subsidiarul stabilirii conținutului, un criteriu sociologist. A documenta o așa-zisă "experiența americană", cum aspiră cartea lui Updike, numită de unii Evanghelia după Ioan (The Book of John), presupune să pornești cu o presupoziție a ceea ce înseamnă această experiență americană. Chiar dacă Updike susține că a
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
ceea ce înseamnă această experiență americană. Chiar dacă Updike susține că a încercat să evite o temă anume sau orientarea către un anumit segment al universului american, felul său propriu de a înțelege identitatea americană transpare foarte clar. De pildă, unul dintre criteriile pe care le-a folosit în selecție prevedea că toți protagoniștii din aceste nuvele să fie americani, iar povestea lor să se desfășoare pe pămînt american. Nici vorbă de așa ceva în textul lui Vladimir Nabokov, splendida și clasică "That în
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
pe pămînt american. Nici vorbă de așa ceva în textul lui Vladimir Nabokov, splendida și clasică "That în Allepo Once", al cărui erou este obișnuitul rus rătăcit în confuzia războiului în Franța. Dar ar fi putut lipsi oare tocmai Nabokov? Adevăratul criteriu, cel mai important dintre toate, nu putea fi decît estetic și valoric, oricît arbitrar sau subiectiv ne-am teme că intră sub incidența acestor doi termeni. Cum spuneam, volumul e interesant și în măsura în care el reflectă o opțiune personală, universul de
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
după plecarea lui, aceasta sfîrsisese într-un lagăr de exterminare. Pentru proaspăt americanizatul Oscar vestea e insuportabila, si mai tînărul său prieten, studentul, îl găsește sinucis într-o dimineață. În mod bizar, această poveste pare să contrazică tragic și subtil criteriul principal de selecție al lui Updike: deși se petrece pe pămînt american, Oscar e personajul care nu ajunge niciodată în America, si nu devine niciodată cu adevărat un american, ci rămîne victima unei alte identități, care îl ucide prin procura
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
române" a lui Mircea Martin). Evident, autoarea discuta amănunțit ambele ediții ale "Istoriei(...)", atât pe aceea din 1926, cât și pe cea din 1937, insistând chiar asupra necesității unei lecturi complementare, "singura de natură să conducă spre ăntelegerea profundă a criteriilor pe care se bazează, ănlesnind totodată perceperea integrală și gustarea ăntregului spectacol critic" (op. cît., pag. 48-49). Modernismul structural al edificiului lovinescian este pus an lumină prin decuparea unor fragmente edificatoare, cum este de pildă excelentă pagina an apărarea poeziei
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
Modernismul structural al edificiului lovinescian este pus an lumină prin decuparea unor fragmente edificatoare, cum este de pildă excelentă pagina an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță bio-bibliografică, o antologie
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
adepți ai "canonului" (Terence Brown, Kevin L. Cope, Valentine Cunningham, James Engell, Andrew Sanders), critici neo-marxisti (Terry Eagleton), adepți ai "studiilor afro-americane" (Henry Louis Gates jr.), noul istorism (Stephen Greenblatt), adepți ai "political corectness" (Richard Pells), deconstructivisti (Barbara Johnson); schimbând criteriile, mai sunt prezenți an această carte-dialog universitari de origine română (Sorin Alexandrescu, Irina Grigorescu-Pană, Ștefan Stoenescu și Mihai Spăriosu, acesta din urmă prin intermediul unei cărți comentate de autoare), poeți (Alan Brownjohn, Seamus Heaney), prozatori (Paul Bailey). Au rămas an afara
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
unei aventuri lirice majore și obiectul unei experiențe poetice fundamentale, ceea ce dă versurilor sale coerentă și valoarea esențiale unui univers liric autonom și peren. Deși osândit să scrie ăntr-un regim autoritar plebeian, ce ridicase mitocănia și mârlănia la rang de criteriu de selecție și afirmare socială, el regăsește libertatea poeziei pure care, cu toată aură ei de artă dificilă destinată elitelor și cu toată nobilă ei obscuritate a unui mesaj accesibil an genere numai inițiaților (sau poate tocmai de aceea), va
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
intenționează că, ăn câteva luni, să ajungă la forma finală a volumului, Miron Kiropol ai roagă pe poeții din țară să-i trimită volumele lor la adresa: 2, rue Chantault, 28.000 Chartres, France. Desigur, autorul ași alcătuiește dicționarul personal după criterii declarat subiective, cu mari și mărunți, așa ăncăt discuțiile despre selectarea unuia și absența altuia nu ași au rostul. (Cronicarul nu se poate abține totuși de la o observație răutăcioasa: dacă se ăntămplă că directorii revistelor an care publică des Miron
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]