38,420 matches
-
în conformitate cu prevederile OUG nr. 194/2002 , verificând legalitatea și temeinicia ordonanței în condițiile și în limitele acesteia. Referitor la prevederile cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (art. 6 pct. 1), (...) Curtea reține că textul legal criticat nu oprește părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că prin dispozițiile criticate, care conferă dreptul de a formula contestație doar inculpatului și reprezentantului Ministerului Public, se asigură garanții procesuale egale între persoanele trimise în judecată prin rechizitoriu și persoanele trimise în judecată prin admiterea plângerii împotriva soluției de netrimitere în judecată. CURTEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266571_a_267900]
-
rezoluției prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni nr. 53/II/2014 din 12 februarie 2014 și a rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni din data de 11 decembrie 2013. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că normele procesual penale criticate încalcă dreptul părții vătămate de a formula contestație cu privire la modul de soluționare de către instanța de fond a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, deoarece legiuitorul dă dreptul la contestație doar inculpatului și procurorului. 6. Tribunalul Suceava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266571_a_267900]
-
constituționale. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266571_a_267900]
-
zile de la comunicarea încheierii, procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. Contestația nemotivată este inadmisibilă." ... 12. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitor la liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266571_a_267900]
-
au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior arătate sunt aplicabile și în prezenta cauză. 17. De asemenea, având în vedere cele arătate, Curtea nu poate reține nici încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266571_a_267900]
-
lit. e) din Codul de procedură penală este neconstituțională și constituie o pedeapsă anticipată aplicată unui inculpat înainte de stabilirea vinovăției sale într-un proces penal. Se susține că, pentru a elimina inegalitatea care se creează prin acest text de lege criticat, trebuie făcută deosebire între persoanele care sunt cercetate sau trimise în judecată și care dețin diferite funcții în domeniul public și cele care desfășoară activități în domeniul privat. În acest sens, se observă că, în situația primelor, există o suspendare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
de exercitarea dreptului la muncă, pe când în cazul celor din urmă, acestea, odată cu interdicția de a desfășura o profesie, automat pierd și celelalte drepturi prevăzute prin contractul de muncă sau din domeniul protecției sociale. Se susține că, prin aplicarea textului criticat, se procedează practic la pedepsirea unei persoane înainte ca aceasta să fie declarată vinovată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar, în cazul în care persoana care execută această măsură este declarată nevinovată, nu se mai poate proceda la acoperirea prejudiciilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
se mai poate proceda la acoperirea prejudiciilor produse de impunerea acestei obligații. Se observă că, în cazul arestării preventive sau al arestului la domiciliu, din pedeapsa definitiv aplicată va fi dedusă durata măsurii preventive privative de libertate executate, în timp ce obligația criticată, respectiv aceea de a nu desfășura un anumit tip de activitate, se va adăuga la pedeapsa pronunțată de instanță în situația condamnării. 6. Se arată că, pentru aceste motive, prevederile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
judecată opinează că se impune acest lucru în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată sau al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. Se susține că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii sau discriminări, fiind deci conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. 11. Se arată că dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Pentru aceste motive, se susține că reglementările cuprinse în dispozițiile legale criticate sunt conform cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 din Convenție. 12. Se arată că textul criticat nu încalcă nici prezumția de nevinovăție, întrucât nu permite stabilirea vinovăției unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni anterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Pentru aceste motive, se susține că reglementările cuprinse în dispozițiile legale criticate sunt conform cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 din Convenție. 12. Se arată că textul criticat nu încalcă nici prezumția de nevinovăție, întrucât nu permite stabilirea vinovăției unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni anterior pronunțării unei hotărâri definitive de condamnare. 13. Întrucât dispozițiile legale criticate nu instituie o pedeapsă, se arată că prevederile art. 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
ale art. 6 din Convenție. 12. Se arată că textul criticat nu încalcă nici prezumția de nevinovăție, întrucât nu permite stabilirea vinovăției unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni anterior pronunțării unei hotărâri definitive de condamnare. 13. Întrucât dispozițiile legale criticate nu instituie o pedeapsă, se arată că prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție nu sunt incidente în cauză. 14. Se observă că dreptul la muncă, prevăzut de art. 41 din Constituție, nu este un drept absolut, iar obligația instituită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
infracțiuni. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligații: [...] e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta;". ... 18. Se susține că textele criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) teza întâi cu privire la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) și (12) privind prezumția de nevinovăție și legalitatea pedepsei, art. 41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
impune, fiind adecvată și necesară îndeplinirii scopului urmărit. De asemenea, ingerința analizată este proporțională cu cauza care a determinat-o, asigurând un just echilibru între interesul public și cel individual. Pentru aceste motive, nu poate fi reținută încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție. 24. Curtea constată că prevederile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală nu contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituție și prevederilor art. 6 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
teza întâi din Constituție și prevederilor art. 6 din Convenție referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât, acestea au fost reglementate tocmai în scopul bunei desfășurări a procesului penal. 25. De asemenea, nu poate fi reținută încălcarea prin textul criticat a prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituție cu privire la prezumția de nevinovăție, deoarece, pe tot parcursul procesului penal, inclusiv pe durata controlului judiciar, inculpatul beneficiază de această prezumție. 26. Totodată, prevederile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
26. Totodată, prevederile art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația juridică arătată prin ipoteza acestei norme, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală. 27. În ceea ce privește pretinsa încălcare prin textul criticat a dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție referitoare la legalitatea pedepsei, Curtea reține că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât textul criticat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația juridică arătată prin ipoteza acestei norme, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală. 27. În ceea ce privește pretinsa încălcare prin textul criticat a dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție referitoare la legalitatea pedepsei, Curtea reține că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât textul criticat reglementează măsura controlului judiciar, iar interdicția reglementată la art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
criticat a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală. 27. În ceea ce privește pretinsa încălcare prin textul criticat a dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție referitoare la legalitatea pedepsei, Curtea reține că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât textul criticat reglementează măsura controlului judiciar, iar interdicția reglementată la art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală nu constituie o pedeapsă penală în sensul prevederilor art. 53 și următoarele din Codul penal. 28. Având în vedere argumentele reținute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263828_a_265157]
-
prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, a statuat că legea recunoaște toate formele succesiunii, atât cea legală, cât și cea testamentara. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate și arată că textul de lege criticat, limitând acordarea de compensații la foștii proprietari și la moștenitorii lor legali, încalcă principiul egalității, creând o discriminare în rândul moștenitorilor, si, de asemenea, încalcă dispozițiile art. 42 din Constituție privind garantarea dreptului la moștenire. CURTEA, având în vedere actele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
criticate limitează sfera persoanelor care pot solicita compensații la foștii proprietari și moștenitorii lor legali, excluzând moștenitorii testamentari, acestea instituie o măsură discriminatorie în detrimentul ultimilor, fiind contrare, astfel, dispozițiilor art. 16 din Constituție. Prevederile art. 1 alin. (2) din legea criticată încalcă și dispozițiile art. 42 din Constituție referitoare la garantarea dreptului la moștenire, care nu disting "după cum formă de succesiune este cea legală sau testamentara.[...] Drepturile moștenitorilor, indiferent de vocația acestora, sunt identice cu cele ale fostului proprietar, la a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
vocație succesorala specială pentru moștenitorii testamentari ai acestuia". De altfel, măi apreciază Guvernul faptul că de măsurile compensatorii beneficiază numai foștii proprietari și moștenitorii legali ai acestora reprezintă opțiunea legiuitorului. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, susține că dispozițiile criticate sunt constituționale. Critică referitoare la încălcarea principiului egalității este nefondată, deoarece acesta nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să adopte soluții diferite pentru situații distincte. "Or, chiar legea civilă instituie un regim special, de protecție pentru moștenitorii legali, în raport cu cei testamentari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
în raport cu cei testamentari." Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele judecătorilor-raportori, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
Bulgariei". Din aceste dispoziții rezultă că persoanele române care au părăsit Bulgaria, în virtutea acestui acord, au devenit creditori ai statului român. Această calitate a fost avută în vedere și de legiuitorul actual care, la art. 1 alin. (1) din legea criticată, stabilește întinderea dreptului la compensație, în raport de compensațiile sau despăgubirile anterioare acordate, în tot sau în parte, celor prejudiciați. Așa fiind, se reține că dreptul de creanța a intrat în patrimoniul foștilor proprietari, cetățeni români, prejudiciați prin aplicarea tratatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]