1,176 matches
-
română postpașoptistă), Iași, 1981; Biruit-au gândul (Note despre istorismul românesc), Iași, 1983; Pe urmele lui Vasile Pârvan, București, 1983; L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Mihail Kogălniceanu, București, 1984; De la istoria critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX), București, 1985; ed. 2, București, 2000; Les Dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan, București, 1985; ed. (Vasile Pârvan: dilemele unui istoric), Iași, 2002; Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45; Gh. Platon, „De la istoria critică la criticism”, AUI, istorie, t. XXXII, 1986; Vasile Pușcaș, Datoria creației majore, TR, 1987, 24; Nae Antonescu, „Istorie și istorici în România interbelică”, ST, 1989, 8; Victor Neumann, Istoricul față în față cu istoria, F, 1990, 6; Mihai Răzvan Ungureanu, „Lucrul cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Mass: Cambridge University Press. Ferguson, Yale H. and Richard W. Mansbach (1988) The Elusive Quest: Theory and International Politics, Columbia. S.C.: University of South Carolina Press. Feyerabend, Paul (1970) 'Consolations for the specialist', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 197-230. Fontaine, André (1965) Histoire de la Guerre Froide. Tome I: De la Révolution d'octobre a la guerre de Corée, 1917-1950, Paris: Fayard. Foster-Carter, Aidan (1978) 'The modes of production controversy
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
in Ekkehart Krippendorff (ed.), Internationale Beziehungen, Köln: Kiepenheuer and Witsch, 1972, pp. 189-213. Kuhn, Thomas (1970a) The Structure of Scientific Revolutions, 2nd edn, Chicago: University of Chicago Press. -(1970b) 'Reflections on my critics', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 231-78. Laclau, Ernesto (1979) Politics and Ideology in Marxist Theory: Capitalism, Fascism, Populism, London: Verso Ed. La Feber, Walter (1993) America, Russia and the Cold War, 1945-1992, 7th edn, New York
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Mastanduno, Michael, David A. Lake and G. John Ikenberry (1989) 'Toward a Realist Theory of State Action', International Studies Quarterly 33, 4 (December), pp. 457-74. Mastermann, Margaret (1970) 'The Nature of a Paradigm', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 59-89. McKinlay, R.D. and Richard Little (1986) Global Problems and World Order, Maddison, WI: University of Wisconsin Press. Mearsheimer, John (1990) 'Back to the Future: Instability in Europe after the
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Public Affairs 23, 3 (Summer), pp. 195-224. Polanyi, Karl (1957) The Great Transformation: the political and economical origins of our time, Beacon Hill: Beacon Press. Popper, Karl (1970) 'Normal science and its dangers', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 51-8. Ragin, Charles C. (1987) The comparative method: moving beyond qualitative and quantitative strategies, Berkeley: University of California Press. Reynolds, Charles (1973) Theory and Explanation in International Politics, London: Martin
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și să se odihnească în ea. Marii creatori au funcția aceasta de a vorbi pentru mai mulți, scutindu-i pe aceștia de căutare"184. Părăsind registrul expresiei verbale în favoarea conținuturilor publicisticii eminesciene, Eugen Lovinescu insistă pe naționalismul gazetarului "amestec de criticism junimist și de misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
așa cum, amintește Culler, în opoziție cu structuralismul "științific", deconstrucția a fost etichetată de către Geoffrey Hartman "derridadaism"), sau de a introduce automat sub umbrela conceptuală a poststructuralismului orice scriere de dată mai recentă. Concluzionând, Culler consideră că "o discuție atentă asupra criticismului care se canalizează pe diferențele dintre structuralism și poststructuralism ar ajunge la concluzia că în general structuraliștii se aseamănă mai mult cu poststructuraliștii decât mulți poststructuraliști unul cu celălalt"55. De altfel, este recunoscută dificultatea de a înscrie o serie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sociale, politice sau mediatice. Mai mult decât atât, Baudrillard nu a scris nici pe departe didactic, urmând un fir roșu al argumentelor coerent întrețesute dimpotrivă, argumentele sale au fost considerate de cele mai multe ori ludice și au fost constant ținta unui "criticism vitriolic" (Richard Lane). Cărțile sale, alături de numeroasele articole pe care le-a publicat periodic au dezvoltat o serie de idei care au dat naștere multor controverse legate, de exemplu, de afirmații de tipul: "războiul din Golf nu a avut loc
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Rodica Baconsky, Editura Echinocțiu, Cluj, 1998. CONNOR, Steven, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. CULLER, Jonathan, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983. DEBORD, Guy, Societatea spectacolului. Comentarii la societatea spectacolului, trad. și note de Ciprian Mihali și Radu Stoenescu, Editura Est, București, 2001. DELEUZE, Gilles, Diferență și repetiție, trad. de Toader Saulea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
for Literary Study, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1990, pp. 39-49. JOHNSON, Barbara, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. JOSUÉ, Harari (ed.), Textual Strategies. Perspectives in Post-Structuralist Criticism, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1979. JOULE, R. V., BEAUVOIS, J. L., Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Antet, București, 1997. KELLNER, Douglas, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Newbury Park
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Teodora Ghiviriză, Liliana Scărlătescu, Editura Institutul European, Iași, 2001. KELLNER, Douglas, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, Stanford University Press, Stanford, 1989. KING, Anthony, "A critique of Baudrillard's hyperreality: towards a sociology of postmodernism", în Philosophy & Social Criticism, Sage Publications, London, Thousand Oaks, CA and New Delhi, vol. 24, nr. 6, 1998, pp. 47-66. KROKER, Arthur, "Baudrillard's Marx", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 2, nr. 3, 1985, pp. 69-83. KUHN
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
important elements in the "reconstruction" of such an ever growing phenomenon, sometimes characterised by contradictions or a lack of coherence, were mainly concentrated on the framework provided by philosophy and rhetoric, although references to connected fields such as sociology, literary criticism or arts were also necessary. The multiple theoretical delimitations among different strands of thought, positions and concepts were also compulsory in order to be able to elaborate as clear a vocabulary and a critical instrument as possible. In this complex
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pascu, Andrei Apostol, Cristian Lupu, Editura All, București, 2003, p. 466. 49 A se vedea Søren Gosvig Olesen, "Filosofia franceză mai recentă", în Filosofia secolului XX, vol. I, p. 486. 50 Cf. Josué Harari (ed.), Textual Strategies. Perspectives in Post-Structuralist Criticism, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1979, p. 28. 51 A se vedea Peter Barry, Beginning Theory: An Introduction to Literary and Cultural Theory, Manchester University Press, Manchester, 1995, pp. 63-65. 52 A se vedea David Buchbinder, Contemporary Literary Theory and
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
52 A se vedea David Buchbinder, Contemporary Literary Theory and the Reading of the Poetry, MacMillan, Basingstore, 1991, cap. 3, "Structuralism", pp. 36-55. 53 Cf. Peter Barry, op. cit., pp. 72-73. 54 A se vedea Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, pp. 22-30. 55 Ibidem, p. 30. 56 A se vedea Roland Barthes, "La mort de l'auteur", în Oeuvres complètes, tome II, 1966-1973, Seuil, Paris, 1994, eseu care indică drept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pentru problematica deconstrucției, a se consulta, de exemplu, Christopher Norris, Deconstruction: Theory and Practice, Methuen, London and New York, 1982, Christopher Norris, Against Relativism. Philosophy of Science, Deconstruction and Critical Theory, Blackwell Publishers, Oxford, 1997, Jonathan Culler, On Deconstruction. Theory and Criticism after Structuralism, Routledge & Kegan Paul, London, Melbourne and Henley, 1983, Barbara Johnson, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. 65 Menționăm că tezele poststructuraliste au cunoscut o largă utilizare, fiind preluate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Juliet Flower MacCannell, "Social class in postmodernity: simulacrum or return to the real?", în Chris Rojek, Bryan S. Turner, Forget Baudrillard?, pp. 124-145. 482 Anthony King, "A critique of Baudrillard's hyperreality: towards a sociology of postmodernism", în Philosophy & Social Criticism, Sage Publications, London, Thousand Oaks, CA and New Delhi, vol. 24, nr. 6, 1998, p. 54. 483 Ibidem, pp. 54-55. 484 Barry Smart, "Europe/America: Baudrillard's fatal comparison", în Chris Rojek, Bryan S. Turner, Forget Baudrillard?, pp. 52-53. 485
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1957), II, pp. 1389 1403. 3. D. Micu-N. Manolescu, Rumänische Literatur der Gegenwart, 1944-1966 (München, 1968). 261Note 4. Dora Litani-Littmann, Rumanian Literature, in: Encyclopedia Judaica (Jerusalim, The Macmilian Company, 1971), vol. 14, col. 416 428. 5. Virgil Nemoianu, Recent Romanian Criticism: Subjectivity as Social Response, in: World Literature Today, 51, 4, Autumn 1977, pp. 560 563. 6. Marian popa, Geschichte der Rumänische Literatur. Deutsch von Thomas Kleininger (Bukarest, Univers, 1980). 7. Virgil Nemoianu, Romanian Literature, in: Encyclopedia of World Literature in
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
secretar de partid al Studioului „Al. Sahia” (1952-1961), apoi se transferă la Studioul Cinematografic București (1961-1970). Dar acest regizor procomunist, care începe prin a servi propaganda oficială, devine indezirabil fiindcă refuzul său de a face compromisuri „sfârșește într-un vag criticism social, relativizat și filmic prin pastișa anilor ’60, deciși de Antonioni, Bergman și Godard” (Marian Popa). Majoritatea filmelor îi sunt cenzurate sau interzise de autoritățile comuniste și vor fi proiectate mult mai târziu în România sau în Israel. În 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
În nr. 167, 168, 20dec: A.Ciurunga. - Șaptezeci de ani; - În nr. 169, 30 dec: A.Ciurunga. - Anul nou; Petre Solomon. - Cântec pentru Republica mea. 26. Vezi cartea mea. - Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 27. Ovid S. Crohmălniceanu. - Critică și criticism. În: Contemporanul, IV, nr. l19, 14 ian.1949. J. Popper. - Primăvara poeziei. În: Flacăra, II, nr. 17 (69), 30 apr. Geo Șerban - Literatura Închisorilor și lagărelor. Ibidem, nr. l4 (66), 9 apr. 1949. Geo Șerban - Tema muncii În romanul sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna celui fundamental, de clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar Petrescu Își scria acum 10-20 de ani romanele sale de satiră la adresa societății burghezo-moșierești. Zugrăvirea situațiilor și a oamenilor este făcută de pe poziții empirice burgheze, fără sublinierea esențialului, posibilă numai prin cunoașterea științifică a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale ......................................................................................... 181 XIII. Încheiere ......................................................................................... 213 DIN PERIODICE CARACTERUL SPECIFIC NAȚIONAL ÎN LITERATURA ROMÎNĂ ...................................................................... 220 INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE ................................. 241 EVOLUȚIA LITERARĂ ȘI STRUCTURA SOCIALĂ ................................... 268 ÎNRÎURIREA
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dinaintea lui - ca și-n privința limbii, ca și-n privința politicii -, își pune toată speranța în Moldova, care "joacă în dezvoltarea românilor un rol însemnat". Așadar, în privința limbii și a literaturii, Eminescu face parte din curentul critic moldovenesc, dând criticismului o nuanță mai pronunțată de eclectism: dreptul tuturor dialectelor; și admițând, în faza întîi, și oarecare înrîurire a sistemelor lingvistice novatoare. * Dar dacă pe la 1880 problema lingvistică și literară nu mai este atât de însemnată, primejdia înstrăinării fiind în mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
claselor de jos și apoi, ca soluție, au dat soluții economice și politice favorabile acestor clase. Cu Eminescu, asemănarea e și mai mare, cum am văzut: deosebirea stă mai mult în soluțiile politice. XI Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu Am văzut că în Muntenia, din deosebite cauze, nu s-a putut dezvolta un curent critic, ca în Moldova. De aici nu urmează că toți scriitorii din Muntenia au căzut victime exagerărilor novatoare. Un Alexandrescu, un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Muntenia, din deosebite cauze, nu s-a putut dezvolta un curent critic, ca în Moldova. De aici nu urmează că toți scriitorii din Muntenia au căzut victime exagerărilor novatoare. Un Alexandrescu, un Bălcescu, un I. Ghica au rezistat contagiunii. Dealtmintrelea, criticismul moldovenesc, care a luptat împotriva curentelor extrem novatoare din toate părțile locuite de români, nu și-ar fi ajuns scopul dacă n-ar fi dat rezultate și aiurea decât în Moldova. Faptul că un Alexandrescu, un Bălcescu sau un Ghica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]