1,403 matches
-
aburi. Lunga călătorie spre sud a Început suportabil; radiatoarele Încă zumzăiau, lămpile erau Încă intacte În vagonul de dormit de clasa Întâi din trenul Petrograd-Simferopol, o cântăreață destul de celebră cu un machiaj de scenă, ținând la piept un buchet de crizanteme Înfășurat În hârtie maro, stătea pe culoar, bătând tactul pe pervaz, culoar pe care cineva umbla și făcea cu mâna În timp ce trenul Începea să se deplaseze, fără nici o zgâlțâitură care să indice că părăseam pentru totdeauna cenușiul oraș. Dar curând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În fr. În orig.). . Zbătându-se (În fr. În orig.). . Ca un rug de frunze În tonuri care ard (În fr. În orig.). . Aerul pur se Înalță din câmpie (În fr. În orig.). . Un stol de turturele brăzdează cerul blând / Crizantemele se-mpodobesc pentru Sărbătoarea tuturor sfinților (În fr. În orig.). . Punct pe linia mediană a frunții, imediat deasupra sprâncenelor. . Un... ndee, un... de pleci (În rusă În orig.). . Castelul (În fr. În orig.). . Sunt o silfidă În comparație cu ea (În fr.
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
apărut case mai de doamne-ajută, grădini orânduite și canalizare, țiganii au părăsit cartierul. Nu i-a alungat nimeni, dar nu le-a plăcut apa; caii cu care transportau capace de canal și alte materiale nu s-au obișnuit cu crini, crizanteme și trandafiri, în fine, au plecat cu tot cu boarfe, cu cai și cu porci. Au plecat pașnic, în vreo două zile s-au cărăbănit cu toții. Acum însă, au reclamat discriminarea, persecuția și așa mai departe. În calitate de rromi au căpătat o înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un epolet scorțos, ține cu mîna stângă o bicicletă, sprijinindu-se de ghidon. Brațul drept este fixat, gingaș, dar ferm, pe talia unei fete, care poartă un batic; este o blondă cu o batistă cocoloșită într-o mână și o crizantemă în cealaltă. Este încălțată cu pantofi, care se vede că o strâng. Amândoi sunt pe o alee, într-un parc. Nici o altă indicație. "Caporal cu bicicletă și fată". Sunt încă sute de astfel de poze, oscilând între un timp idilic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
trebuie să întârzie. 6) Scrie patru perechi de cuvinte cu același înțeles. Exemplu: elev - școlar Întâlnire cu Scufița Roșie E seară. Noaptea se apropie încet, trăgând ușor, peste pământ, cortina de întuneric, brodată cu stele strălucitoare. Își prinde la butonieră crizantema lunii și-mprăștie peste pământ vise din tolba lui Moș Ene. Ștefana se pregătește de culcare. E mulțumită. A terminat de citit povestea dată de doamna învățătoare, așa că ziua de mâine poate să vină fară nici o problemă. Își spune rugăciunea
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
franceze noi în chiar spiritul ei: Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
păduri arctice și cețoase: Ca-n visuri nebuloase pădurea e de gheață, Giganticele-i trunchiuri în palidă splendoare Adorm învăluite în fumul alb de ceață... N. Budurescu creiona cu fineță interiorul modern, salonul împodobit cu vase de Gallé încărcate de crizanteme uriașe, cu pianul în penumbră la care cântă o "frumoasă arătare". I. M. Rașcu a evocat (simbolist statornic) provincia, barierele, duminecele, iar acuma, catolic practicat și rigid, este poetul recluziunii melancolice, al sfintelor bucurii bucolice îngăduite ființelor neprihănite, și intră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oficialitățile se prefac doar, că mă ajută! Prezint mai jos compozițiile muzicale realizate de mine și Înregistrate la Radio-București și Radio-Iași, interpretate de dl. Constantin Florescu, orchestrate de dl. Const. Bardan, care a luat Premiul I la Concursul de romanțe: „Crizantema de aur”, de la Târgoviște, ce se ține anual. Eu nu am aparatura sofisticată ce-o posedă dânsul, foarte scumpă și cu care se poate face orchestrarea. Aș putea-o face și eu, dar nu posed decât ghitara!... Iată și titlurile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o melodie pentru Festivalul Național de poezie „Nicolae Labiș” compusă pe versurile unui stihuitor fălticenean și interpretată tot de domnul Constantin Florescu, cel care mi-a spus că este invitat pe 25 octombrie la Festivalul Național de Romanțe de la Târgoviște, „Crizantema de aur”, ca În fiecare an. Să-mi mai scrieți, dacă vă vin În gând alte idei interesante pentru a salva cultura Fălticenilor. Cu deosebită prețuire, Radu Orac 11 Fălticeni, 8.IX.2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Dumineca trecută un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cristescu de prin 1904 - va mai colabora la „Prezentul”, „Viața literară și artistică”, „Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor”, „Muncitorul național român” ș.a. A fost secretar de redacție la „Ideea” (1921). O seamă de publicații în care semnează C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
de rugină”, când cade „ora toamnei, pe pământ și-n cer” (Tăcere). Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale lui C. Unele - trandafirii galbeni, în care se ghicesc apuneri în durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
pe care tragediana Naka Han și-o înșusește. Dacă esența bushido-ului, această tradiție nescrisă a credo-ului cavaleresc, înseamnă știința de a muri, la fel stau lucrurile pentru actriță, care se impune ca estetă a artei sale, știind să reunească Crizantema și spada, Frumusețea și acțiunea, arta și Viața. Faptul că e vorba de o femeie nu schimbă cu nimic strălucirea aristocratică a actului său (Mishima acorda femeilor un loc neobișnuit față de obiceiurile epocii sale, fie că era vorba de soția
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el. în cîteva zile, grădinile se umplură de flori, dalii voluptuoase și înflăcărate gladiole, azalee și trandafiri de-o albă incandescență, lotuși plini de demnitate își etalau splendoarea în răzoare. înflorise arborele de kassia, înfloriseră prunii, perii, cireșii, înfloriră, deodată, crizantemele și narcisele. Curtea imperială se mira și se temea. Demnitarii și preoții priveau, deopotrivă de consternați, grădina. Maestrul Vang se fîțîia fără rost printre răzoare, frecîndu-se pe frunte. Din cînd în cînd, se apleca deasupra cîte unei flori, o mirosea
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
-n față cu distinsa doamnă Felicia Filip, celebra soprană de coluratură, cu faimă internațională, care pe data de 25 Aprilie, la Arenele ROMANE, orele 19,00 va susține un CONCERT SPECIAL DE PAȘTE, iar anult trecut fiind Președintele juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” - Târgoviște 2010, Ediția XLIII, am rugând-o să-mi acorde un scurt interviu pentru REVISTA „CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI”, la care mi-a răspuns cu deosebită amabilitate. Marin Voican-Ghioroiu: Stimată domnă Felicia Filip vă rog să-mi spuneți câteva din
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
-mi acorde un scurt interviu pentru REVISTA „CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI”, la care mi-a răspuns cu deosebită amabilitate. Marin Voican-Ghioroiu: Stimată domnă Felicia Filip vă rog să-mi spuneți câteva din impresiile domniei-voastre cu privire la interpreții care s-au afirmat la concursul „CRIZANTEMA DE AUR” de la Târgovoiște din 2010? Care a fost nivelul competiției din momentul preselecției până la căderea cortinei peste crizantema nemuritoare „Romanța”? Felicia Filip: Ca de fiecare dată m-a surprins, în primul rând, organizarea, fiindcă am fost pentru a treia
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Stimată domnă Felicia Filip vă rog să-mi spuneți câteva din impresiile domniei-voastre cu privire la interpreții care s-au afirmat la concursul „CRIZANTEMA DE AUR” de la Târgovoiște din 2010? Care a fost nivelul competiției din momentul preselecției până la căderea cortinei peste crizantema nemuritoare „Romanța”? Felicia Filip: Ca de fiecare dată m-a surprins, în primul rând, organizarea, fiindcă am fost pentru a treia oară consecutiv la acest festival, și am senzația că fac pași înainte în povestea „Crizantemei de aur” - și în
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
până la căderea cortinei peste crizantema nemuritoare „Romanța”? Felicia Filip: Ca de fiecare dată m-a surprins, în primul rând, organizarea, fiindcă am fost pentru a treia oară consecutiv la acest festival, și am senzația că fac pași înainte în povestea „Crizantemei de aur” - și în momentul căderii cortinei, cum spuneți dumneavoastră, mă gândesc ce va mai fi și anul acesta, căci nu văd să fie mai frumos decât a fost în 2010. Iată că de fiecare dată, când mă întorc, și
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
ce a câștigat „Marele premiu” - fiind vorba de Sorin Simion Lupu, un artist deja consacrat, un artist împlinit, carea dorit să-și încerce valoarea și pe scena „Romanței” , și iată că a câștigat. De asemeni pe tânăra cu parfum de crizantemă, căreia i-am dat premiul „Felicia Filip” Natalia Tanisiiciuc, cu un glas frumos, fiind o persoană scenică cu un aspect agreabil și întradevăr a adus ceva nou, pentru că originea ei este Republica Moldova, care acești oameni au în sufletul lor, în
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
juriului, tradițional. Este vorba de compozitorul Anton Șuteu, care a plecat în astre, căruia i-am simțit lipsa anul trecut, pentru că el prin extetul ce-l reprezinta dădea o altă culoare, o altă nuanță acestei mari manifestări ce se cheamă „CRIZANTEMA DE AUR”. Toți cu cei care m-am întâlnit acum, dacă vreți, au fost un grup, un buchet de valori care și-au susținut argumetele, și ne-a fost întradevăr foarte greu să alegem câștigătorii, pentru că valorile au fost apropiate
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
de speclacol, suntîngerii păzitori care vă ajută să triumfați? Cum explicați această revelație a dumneavoastră? Felicia Filip: Nimic nu este întâmplător, și trebuie să vă spun că acum patru ani am fost invitată într-un recital la Târgoviște, tot la „CRIZANTEMA DE AUR” , iar în anul următor când am venit invitată ca Președinte al juriului, o doamnă din public a venit la mine cu un plic în care erau fotografii și mi-a spus: „Doamna Felicia Filip, în momentul când eu
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
lângă cei cu care cânt pe scenă, este credința mea în Atotputernicul Dumnezu. Sunt sigură că au fost și vor fi cu noi acești îngeri păzitori ai omului. Marin Voican-Ghioroiu: Fiindcă începuseți de la primele cuvinte să-mi spuneți despre aceasă „Crizantemă parfumată” de la Târgoviște, ce viitor îi oferiți, și sper să ne bucurăm de prezența domniei voastre și în următoarele ediții. În ce condiții s-au desfășurat colaborarea și participarea organelor culturale și administrative ale municipiului Târgoviște și bineînțeles ale județului
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
argumente ce le-a susținut fără nici-o reținere de-a face totul ca treburile obștei să meargă bine. Prin acest răspuns pe care mi l-a dat, din partea mea a căpătat un mare, mare respect. Și atunci cred că perspectiva CRIZANTEMEI este optimistă. Așa cum vă spuneam, de fiecare dată tot ce se face pentru Festivalul ROMANȚEI la Târgoviște, este din ce în ce mai frumos. Sunt surprinsă cât de bine a fost și sper că va fi. Sunt un om autocritic și la rândul meu
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
am contorizat și, într-un fel sau altul se adaugă la bogăția de valoari ce este atribuită acestei formații și a conducătorului ei, director artistic Dan Ardelean, care-i un nume și va rămâne scrisă o pagină nemuritoare în cartea CRIZANTEMEI DE AUR. Dumnealui nu-și face simțită prezența decât prin actul artistic atât de discret și onest. - Ce ne transmiteți din ocetatea domnească a lui Bucur românilor noștri depretutindeni, care vor citi despre Festivalul de la Târgoviște al ROMANȚEI nepieritoare cu
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
nu-și face simțită prezența decât prin actul artistic atât de discret și onest. - Ce ne transmiteți din ocetatea domnească a lui Bucur românilor noștri depretutindeni, care vor citi despre Festivalul de la Târgoviște al ROMANȚEI nepieritoare cu parfum îmbietor de crizantemă, care anul acesta va fi de creație și interpretare și, nu în ultimul rând, ce le oferiți spectatorilor domniei voastre luni 25 aprilie la CONCERT SPECIAL DE PAȘTE , la care intrarea va fi liberă? Felicia Filip: Ceea ce știu eu, fiindcă
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
buni, mai toleranți față de cei din jur, fiindcă vor câștiga un dar neprețuit „PACEA SUFLETEASCĂ” de care avem nevoie în permanență. Marin Voican-Ghioroiu: Vă mulțumes din tot sufletul și vă așteptăm cu drag și la anul... cu buchete mari de crizanteme aurii și ROMANȚE îndrăgite. Multă sănătate și putere de muncă. Vom fi prezenți la Arenele ROMANE să vă ascultăm vocea de aur cu care v-a înzestrat Creatorul ca să ne oferiți adevărate triluri de privighetoare îndrăgită a românilor. Scriitor-compozitor Marin
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]