2,476 matches
-
50 de elevi semiinterni. 5. Supraveghetor de noapte - un post la 35 de elevi nevăzători interni și la 50 de elevi la celelalte categorii de deficienți. 6. Infirmier, brancardier - un post la 150 de elevi. 7. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor calificat, muncitor necalificat - un post la 35 de elevi. 8. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv autovehicul
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
principal) un post la 150 de elevi. 4. Muncitor bucătărie - un post la 30 de elevi. 5. Supraveghetor de noapte - un post la 35 de elevi. 6. Infirmier, brancardier - un post la 100 de elevi. 7. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor necalificat - un post la 45 de elevi. 8. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv autovehicul. 10. Personal
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
secțiile de cămin-școala sau la 100 elevi de la celelalte forme de învătămînt special, în medie pentru toate unitățile. 7. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 8. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor calificat, muncitor necalificat - un post la 35 de elevi deficienți sau la 45 minori din școlile de reeducare, în medie, la toate unitățile. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv autovehicul. 10. Personal pentru
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
angajarea cu normă întreagă; c) etapa a treia plasarea permanentă reprezintă atât scopul programului special de pregătire profesională, cât și validarea eficacității acestui program. Programa de calificare prevede domenii și activități în care pot fi încadrați deficienții mintali și anume: croitor, țesător, tricoter, lăcătuș, lăcătuș mecanic, montator, tinichigiu, forjar, instalator, zugrav-vopsitor, zidar, constructor, mozaicar faianțar, ipsosar, betonist, sobar, teracotist, tâmplar, tapițer, parchetar, culegător, în agricultură și industrie etc. Bineînțeles că pregătirea profesiei trebuie să aibă un caracter individualizat, în funcție de nivelul intelectual
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea nucleului semantic lexical: ‘ființă umană care face croitorie’. Ofițereasă, în schimb, cel puțin până de curând, însemna „soție de ofițer”. În stadiul actual al limbii române poate avea două sensuri: (1), ființă de sex feminin cu un anumit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz sunt: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, patiser, bucătar, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, tinichigiu-vopsitor, dar pot urma și forme ale învățământului tehnic și liceal sau unele forme ale învățământului superior. Perceperea muzicii de către deficienții de auz cu implant cohlear 1. Definirea sunetului Sunetul poate fi definit
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
orientare școlară și profesională este evident că nu e corect și eficient să se încurajeze alegerea de către elevi a unor profesii care în următorii 10 ani vor deveni nesemnificative. Paleta profesiilor este încă restrânsă pentru deficientul de auz ( cofetar, bucătar, croitor, tâmplar etc). 3. Piața muncii este într-o dinamică continuă prin dispariția, apariția, restrângerea unor domenii. În unele studii se subliniază influența favorabilă a contactului direct al tânărului deficient de auz cu meseria înainte de luarea deciziei. Vizitele la diferitele locuri
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
date. Exemple de întrebări : „Ce este ?”, „Ce face ?”, „Ce unelte folosește ?” Fața 2 Compară meseriile - doctor și profesor pe baza imaginilor date Fața 3 Asociază descrierea cu imaginea. Descrierile nu corespund imaginilor în dreptul cărora se află (imagini: profesor, frizer, tâmplar, croitor). Descrieri : „Cu ciocan, clei și rândea „Cine coase cu mult spor Face mobila ,așa. În folosul tuturor?” Ca să-ți placă ție, mie.” „În clasă pe oricine, „Înaintea cui Îl învață ce e bine.” Trebuie să-și scoată fiecare pălăria?” Fața
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
spor Face mobila ,așa. În folosul tuturor?” Ca să-ți placă ție, mie.” „În clasă pe oricine, „Înaintea cui Îl învață ce e bine.” Trebuie să-și scoată fiecare pălăria?” Fața 4 Analizează imaginile și recunoaște meseria. (imagini: bucătar, cizmar, grădinar, croitor, tâmplar, zidar ). Fața 5. Aplică - formulează propoziții cu imaginile de mai jos: (imagini: pâine, casă, mobilă, haine). Spune cine le face! Fața 6 Argumentează (explică) și desenează meseria pe care vrei să o practici când vei fi mare. Sarcinile de pe
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului 7. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului 7. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
scotea în urma ei un praf gros - pe atunci reprezenta un mare eveniment vederea unei mașini - eu retrăgându-mă într-un târziu la spuza focului de unde scoteam câțiva cartofi fripți pe care-i înfulecam cu nesaț. Tata era și un bun croitor de berneveci, un fel de ițari confecționați din suman de lână, foarte căutați în timp de iarnă la țară, cât și al renumitelor opinci cu nojițe și gurgui țărănești. Eu mă uitam la tata cum lucra plin de respect, de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Limba și portul, în Albina românească, 1844, nr. 21) este expresia unei răspândite convingeri a epocii, reflectată și în inventarul figurilor ei de stil. Încă din 1832, Heliade înfățișa starea limbii române prin intermediul unei alegorii vestimentare: „Fel de fel de croitori aleargă acum ca să o îmbrace, unii cu haine pestrițe, unii cu haine mai largi, mai scurte, mai lungi și nepotrivite, și alții zic ca hainele cu care se află și nu-i ajung a se acoperi, să le taie în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dacă ar fi știut, i-ar fi scos un profil de ins frămîntat. Așa l-a „luat” din față. La nas și la ochi seamănă cu tatăl, băcanul, dar prin comparație cu acesta e firav și-i îmbrăcat de un croitor priceput. De altminteri frapează costumul nou, cu revere tari, călcate ferm. După felul în care-i compusă, fotografia e „cuminte”; - sigur nu era destinată vreunei reclame. Autorul Plumbului fie nu se pricepea, fie nu-i plăcea să pozeze, fie că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se reflectă, în primul rînd, în viața economică. Odată produsă, principalele ramuri ale acesteia, meseriile și comerțul, sînt dominate clar de evrei. Situația unui singur an este elocventă pentru întreaga perioadă. în 1881, de pildă, se nasc 29 copii de croitori evrei și nici un copil de croitor romîn. Explicația (stupefiantă, poate, pentru unii) e că nu existau croitori romîni. Croitoria de „haine nemțești”, cerute de portul urban, constituie aci, cîteva decenii, o exclusivitate evreiască 2). Din „Registrul stării civile pentru născuți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viața economică. Odată produsă, principalele ramuri ale acesteia, meseriile și comerțul, sînt dominate clar de evrei. Situația unui singur an este elocventă pentru întreaga perioadă. în 1881, de pildă, se nasc 29 copii de croitori evrei și nici un copil de croitor romîn. Explicația (stupefiantă, poate, pentru unii) e că nu existau croitori romîni. Croitoria de „haine nemțești”, cerute de portul urban, constituie aci, cîteva decenii, o exclusivitate evreiască 2). Din „Registrul stării civile pentru născuți”, unde invariabil e trecută profesiunea taților
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sînt dominate clar de evrei. Situația unui singur an este elocventă pentru întreaga perioadă. în 1881, de pildă, se nasc 29 copii de croitori evrei și nici un copil de croitor romîn. Explicația (stupefiantă, poate, pentru unii) e că nu existau croitori romîni. Croitoria de „haine nemțești”, cerute de portul urban, constituie aci, cîteva decenii, o exclusivitate evreiască 2). Din „Registrul stării civile pentru născuți”, unde invariabil e trecută profesiunea taților, se poate deduce care era situația și în celelalte branșe. Cismari
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nașteri, morți, meserii etc. provin din registrele Arhivelor Naționale Bacău. 2. Situația e - se înțelege - aceeași peste tot în țară, și mai veche. O atestă următoarele versuri de Anton Pann: „Bucuros, cu voie bună,/ Dar în buzunări nu sună,/ Că croitorul, ovreiul,/ Mi le-a cusut cu temeiul,/ S-au spart păn’ la săptămîna,/ Făr’ să bag într-înșii mîna”. („Despre vorbire”, în Povestea vorbii, ediția cit., Ed. Facla, 1991, p. 3l) 3. Vezi: „Scrisoarea XXV (Omul de țară)”, de Constantin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
104. 4. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, 1, ediție citată, p. 175. 5. Apud: G. Călinescu, Istoria literaturii romîne de la origini pînă în prezent, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Ediție de Al. Piru, Ed. Minerva, 1982, p. 145. 6. „Croitorul păcălit”, în Scrieri literare, 3, Text [stabilit] de Radu Albata și I. Fischer, EPL, 1963, p. 223. 7. „Dumnezeu”, în Scrieri alese, 1, Ediție de J. Byck, EPL, 1968, p. 91. 8. „Avînt”, în Opere, 2, Ediție îngrijită de Adrian
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
limbajul vorbit de oamenii obișnuiți. "Lucrarea masivă a lui Foxe a fost atât de populară deoarece le permitea oamenilor obișnuiți să participe indirect la o epopee istorică", notează Eisenstein. "Edițiile următoare au fost îmbogățite cu relatări dramatice ale unor pescari, croitori, neveste casnice, ș.a.m.d.". Un alt curent prozaic care va contribui la dezvoltarea jurnalismului literar narativ modern și a prozei nonficționale în general se găsește în numeroasele relatări despre călătorii și colonizare din secolele al XVI-lea și al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Kaskipuro. În viziunea autorului articolului, cea mai expresivă operă e o lucrare din 1975 și aparține artistului finlandez Petri Aalto, "tăiată în lemn cu o firească simplitate"481. Viorica Guy Marica ne prezintă o Expoziție de ex librus la Turnul Croitorilor. Expoziția de la Turnul Croitorilor a găzduit patru colecții ale unor autori din domeniul ex librisului, dar și ale Asociației de Ex Libris Aboensis din Naantali, Finlanda. "O adiere romantică vine dinspre finlandezi"482 prin echilibrul degajat de imaginea Ingei Look
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
articolului, cea mai expresivă operă e o lucrare din 1975 și aparține artistului finlandez Petri Aalto, "tăiată în lemn cu o firească simplitate"481. Viorica Guy Marica ne prezintă o Expoziție de ex librus la Turnul Croitorilor. Expoziția de la Turnul Croitorilor a găzduit patru colecții ale unor autori din domeniul ex librisului, dar și ale Asociației de Ex Libris Aboensis din Naantali, Finlanda. "O adiere romantică vine dinspre finlandezi"482 prin echilibrul degajat de imaginea Ingei Look "în perspectiva subtilă a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Atelier". La Baia Mare, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 20. Guro, Elena, Poeme, în "Familia", an XLVII (147), nr. 4 (545), aprilie 2011, p. 87. Guy Marica, Viorica, Expoziție de ex librus la Turnul Croitorilor, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 25. Hegyi, Dóra, De ce Iași?, în "IDEA. Artă+societate", nr. 24, 2006, p. 49. Holmes, Brian, Stările invizibile. Europa în epoca eșecului capitalului, în "IDEA. Artă+societate", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]