1,109 matches
-
-ți mai explic legătura dintre Berlin și această manevră secretă și periculoasă a lui Hrușciov”. Însă Kennedy luase prea În serios propaganda și exagerările sovietice recente și concepea relațiile ruso-americane mai ales În funcție de chestiunea Berlinului. De unde importanța exagerată acordată crizei cubaneze - la 19 octombrie, Kennedy Își informa consilierii cei mai apropiați: „Nu cred că avem de ales... nu e vorba numai de Cuba, ci și de Berlin. și, fiindcă suntem conștienți de importanța Berlinului În Europa și de importanța aliaților pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ci și de Berlin. și, fiindcă suntem conștienți de importanța Berlinului În Europa și de importanța aliaților pentru noi, ne confruntăm În clipa de față cu o dilemă. Altfel, răspunsul ar fi simplu”. Cu trei zile Înainte, când Începuse criza cubaneză, secreatrul de stat Dean Rusk Își rezuma astfel părerea despre acțiunea sovieticilor: „Cred că Berlinul are un rol major În toată povestea. Pentru prima oară, chiar Încep să mă Întreb dacă Hrușciov e pe deplin rațional În problema Berlinului”. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scrisă de Nikita Hrușciov. Liderii sovietici din această generație Încă mai credeau În lupta mondială de clasă. Amintirea idealizată a revoluției sovietice, proiectată asupra revoltelor din America Latină, l-a făcut pe Hrușciov să comită gafele care au dus la criza cubaneză din 1962 și care i-au precipitat căderea. Conflictul cu China, care a devenit public În 1960, furnizând opoziției de stânga de la Moscova o alternativă „maoistă” la modelul sovietic, nu era doar o luptă pentru Întâietate geopolitică, ci și o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
560-564, 576, 700; lovitura de stat 562-563 Hook, Sidney 210 Hoover, Herbert 109 Horkheimer, Max 453 Horn, Gyula 561 Hoxha, Enver 134, 535 Hrușciov, Nikita 229-231, 287, 357, 389, 585, 593; atacul asupra lui Stalin 287-288; controlarea destalinizării 287-288; criza cubaneză 236-237; cuvântarea secretă 288, 298; detestarea României 396; „dezbaterea din bucătărie” 532; eliberarea prizonierilor din Gulag 287; imprevizibilitatea 391; Întâlnirea cu Tito 296; lovitura de stat de la Kremlin (octombrie 1964) 391; manipularea revoluției din Ungaria 291-295; ofensiva Berlinului 233-236; reformele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
18, 403 Karadžiæ, Radovan 617 Karamanlis, Konstantinos 465, 468-469, 481 Kardeli, Eduard 142 Kazin, Alfred 737 Kefauver, Estes 112 Kennan, George 33, 63, 93-94, 99, 109-112, 121, 124, 127, 151 Kennedy, Jacqueline 355 Kennedy, John F. 231, 234-237, 355; criza cubaneză 236; vânzarea de arme nucleare americane Marii Britanii 270 Kéthly, Anna 135 Keynes, Maynard 80, 95, 110, 117, 332-333, 493 Kiesinger, Kurt-Georg 385-387, 456, 738 Kis, János 577 Kissinger, Henry 455, 460, 462, 670 Kiszczak, Czes³aw 556-557 KÎrghîzstan 600 Kjærsgaard, Pia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europa postbelică 21-22; campania de bombardare a sârbilor 618-619; capacitate nucleară 230; cea mai serioasă problemă de imagine a Europei 717; competiția economică cu Uniunea Europeană (UE) 717; considerente legate de Europa 232-233; creșterea după al doilea război mondial 89; criza cubaneză 236; cunoașterea de către europeni (În anii ’50 și ’60) 325-326; despre reunificarea Germaniei 586; dezacordul cu Uniunea Europeană (UE) privind valorile 717-720; disprețul pentru tratatele internaționale 717-718; exportul de filme 217-219; influența asupra activităților recreaționale din Europa postbelică 216-220; influența În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nuclear de la Cernobîl 547-548; cheltuieli militare 543; „Clubul Perestroika” 549; colapsul 536-580, 589-601; colectivizarea 164-165; competiția cu China 389; condiții economice În perioada postbelică 119, 162; contrastul cu Vestul 33; controlarea destalinizării 287-288; cotizant la Fondul Monetar Internațional 111; criza cubaneză 236; denunțarea Tratatului Uniunii (1922) 600; desființarea 601; desființarea fermelor colective 390; dezastre ecologice 547-548; dezbatere deschisă 549; dezvantajul sistemului economic 529-530; dilemă militară 543; distrugerea de către Aliații occidentali 107; drepturi și libertăți 520-527; economia secundară 531; eliberarea statelor-satelit 552
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
asemenea, negocierile cu Anglia și Franța pentru sprijinirea în vederea construirii laminorului de oțel de la Galați, căci sovieticii își încălcaseră promisiunea de a acorda ajutor României. Pe 25 noiembrie 1962, Bucureștiul a semnat un acord cu un consorțiu anglo-francez. "Criza rachetelor cubaneze" din octombrie, a impulsionat România în demersurile ei pentru cîștigarea independenței. Dorința lui Hrușciov de a aduce România și restul blocului sovietic în pragul dezastrului nuclear, fără a informa Bucureștiul, îl înfurie pe Gheorghiu-Dej1018. Mai mult decît atît, în urma acestei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CAER la Moscova. Delegații s-au întîlnit pe 24/26 iunie. La ședință, românii au repurtat o victorie surprinzătoare. Confruntîndu-se cu o ruptură din ce în ce mai mare cu China, cu o Albanie nonconformistă și cu o imagine publică alterată datorită crizei rachetelor cubaneze, Hrușciov nu putea forța România să-și modifice poziția. Dat fiind că era nevoie de unanimitate pentru a întocmi un singur plan economic unificator pentru CAER, Hrușciov s-a resemnat și a acceptat să amîne integrarea în bloc pînă în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]