1,157 matches
-
acestui program. Programa de calificare prevede domenii și activități în care pot fi încadrați deficienții mintali și anume: croitor, țesător, tricoter, lăcătuș, lăcătuș mecanic, montator, tinichigiu, forjar, instalator, zugrav-vopsitor, zidar, constructor, mozaicar faianțar, ipsosar, betonist, sobar, teracotist, tâmplar, tapițer, parchetar, culegător, în agricultură și industrie etc. Bineînțeles că pregătirea profesiei trebuie să aibă un caracter individualizat, în funcție de nivelul intelectual, de particularitățile motricității și ale afectivității. Trebuie evitată urmărirea cu precădere a rezultatelor cantitative, cât și supra specializarea, având grijă ca pregătirea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
De la românii din Serbia (1913), o culegere de literatură populară, selecție „dintr-un material mai vast”, adunat în cursul a două călătorii întreprinse de cei doi în anii 1910 și 1911, în vederea unor „studii lingvistice și etnografice”. Deși în prefață culegătorii subestimează importanța materialului, relevând că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
și de profesorii de la "Nicu Gane". La începutul anilor '30 îi regăsim implicați în diferite activități și organizații menite să contribuie la formarea intelectuală a viitorilor absolvenți și la ridicarea nivelului cultural al societății provinciale. Astfel, profesorul de muzică și culegătorul de folclor, Gheorghe Fira, este cel care conduce Societatea muzicală "Nicu Gane", corul liceului susținând reprezentații în orașele din Moldova și Bucovina. Profesorul de desen, N. Tolea, a fost custode al bibliotecii pentru o perioadă și a conferențiat frecvent la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Scaun, donând colecția sa muzeistică statului român. Este autor al volumelor: Muzeul orașului Suceava, Contribuții la istoria Sucevei și a împrejurimii, Bucovinesia. Catalogul medaliilor, plachetelor, insignelor din Bucovina, Suceava muzicală de altă dată ș.a. 36. Constatin Gafițescu (1907-1980), învățător, culegător de folclor, colaborează la Izvorașul, Poporul românesc. Este autor al unor consemnări ale obiceiurilor din Dumbrăveni, Suceava, în Arhiva de folclor, alcătuind și o monografie a comunei, aflată în manuscris. 37. Ion Irimescu (1903-?), sculptor, are prima expoziție ca elev
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de literatură și folclor. 52. Dimitrie Mitric-Burja (1869-1952), învățător în localități bucovinene, publicist, colaborează cu articole la Junimea literară, Școala. 53
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
10 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
GOLESCU, Iordache (c. 1776, București - 1848, Orșova), lexicograf, autor dramatic, culegător de folclor și traducător. Vlăstar dintr-o veche și ilustră familie boierească, Iordache - hipocoristic de la Gheorghe -, este al doilea copil al banului Radu Golescu. Carte învață cu dascăli reputați ai vremii, precum Lambru Fotiade, Șt. Comita, Constantin Vardalah. Urmând cursurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
complicată, dar odată cu creșterea extraordinară a legăturilor economice și sociale, guvernul este necesar pentru a dirija și coordona acțiunile atât de multor oameni. Dimpotrivă, extract contrariul este adevărat. O ordine simplă, cum ar fi o colectivitate de vânători sau de culegători, ar putea fi coordonată în mod eficace de către un lider cu puterea de a-i forța pe restul să-l asculte. Dar pe măsură ce relațiile sociale devin mai complexe, sprijinirea pe schimburile voluntare de piață devine mai importantă, nu mai puțin
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
patriarhale a lui Delavrancea, pe care o cultivă foarte pitoresc Sărmanul Klopștock, scriitor bizar, de o volubilitate grotescă. Lumea acestuia, așezată între marginea tabacilor și maidanul lui "sperie-pește", este alcătuită din Papazu al lui Lache paracliserul de la biserica Slobozia, Tache-nasu, culegător la tipografia cărților bisericești, armonist la completul de la hănișor la văraru, în orele libere. Trică dricarul, Costea al Ghețulești, Costiclici, fabricant de prinzători de sticleți, Bontaș, băiatul zărăfoaiei, antreprenor la vicleimuri, Ghindă Chioru al lui Vruse, perceptor în Flămânda, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate fi decât o alegorie. Datorită unei soarte ciudate, acei metafizicieni care-și închipuie că pot scăpa de lumea aparențelor sunt constrânși să trăiască perpetuu în alegorie. Poeți triști, ei sărăcesc fabulele antice de culoarea lor, nefiind decât niște simpli culegători de fabule. Ei fac mitologie albă". Pentru Derrida, mitologia albă păstrează ideea că metaforele au plecat de la o serie de sensuri "primitive", "proprii", care s-au estompat sau uitat o dată cu utilizarea lor în discursul filosofic, uzura devenind structura însăși a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din partea colegilor lui au sporit până la punctul În care s-au strâns În grup și au venit la mine pentru a se plânge. Scott s-a dovedit a fi ceea ce eu numesc un creamer. Cuvântul provine de la faptul că unii culegători imigranți din California de Sud fugeau Înaintea celorlalți pentru a prinde fructele care se aflau pe ramurile de jos ale copacilor. Cei care veneau din urmă erau nevoiți să-și ia cu ei scara pentru a putea ajunge la fructele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul străduindu-se „a nu adăuga nimic, dar nici a lăsa neclar ceea ce e frumos”, opinie împărtășită și de critica de specialitate. Ovidiu Bârlea observă că U.-D. „s-a ținut destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
un magazioner (3.200 lei), un funcționar principal (2.500 lei), doi funcționari de ajutor (fiecare plătit cu câte 500 lei), un supraveghetor (3.000 lei), un mecanic (3.200 lei), un lăcătuș (2.500 lei); personal angajat - țesători, manipulanți, culegători de cârpe, apretori - total 180 -, din care 19 muncitori plătiți cu salarii cuprinse între 2.100 și 1.100 lei și 161 de muncitori plătiți cu salarii cuprinse între 1.100 și 100 lei. IV. Viața cotidiană Reflexul cercetătorilor de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ori, dacă voiți, expresia acestei aversiuni și deci a reacționarismului medievalist - e indiferent). Din cauza acestei asemănări, influența germană asupra lui Eminescu este una dintre cele mai puternice pe care a suferit-o poezia română. Dar robustul organism național al acestui culegător de lectură populară - romantică și ea - al acestui pelerin în toate ținuturile românești, al acestui tovarăș, la Blaj și la Viena, al feciorilor de țărani de peste munți, al acestui cititor de cronici și hrisoave - acest robust organism național a asimilat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și în perioadele stabilite prin normele tehnice de recoltare; - respectarea, în timpul recoltării, atât de către personalul propriu, cât și de cel angajat sezonier a obligațiilor prevăzute de legislația privind protecția mediului și a drepturilor proprietarilor de terenuri și ape; - instruirea tuturor culegătorilor angajați permanent sau sezonier în legătură cu desfășurarea activităților autorizate. Alte condiții pentru recoltarea/capturarea plantelor, florilor de mină, fosilelor de plante, fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate și animalelor înscrise în autorizație: În baza prezentei autorizații, operatorul economic asigură fiecărui culegător-angajat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197525_a_198854]
-
operaționale, autorul aplică modelul secțiunii de aur la poezia unor confrați. A publicat și literatură pentru copii. SCRIERI: Pax magna, București, 1972; Metafora poetică, București, 1975; Desen în galben, Timișoara, 1978; Embleme ale realității, București, 1978; Arhitectura visului, Timișoara, 1982; Culegătorul de alge, Timișoara, 1985; Dodoacă și Biciușcă, Timișoara, 1986; Castelul de calcar, București, 1988; Căsuța fermecată, Iași, 1989; Epistole, Cluj-Napoca, 1990; Cărarea din insulă, Timișoara, 1991; Psalmii în versuri, Timișoara, 1993; Cronică, Timișoara, 1993; Piticul arămiu, Timișoara, 1995; Abaddon, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
Mihai, „Embleme ale realității”, CNT, 1979, 19; Adriana Iliescu, „Embleme ale realității”, CNT, 1979, 19; Mihail Coman, Sistem și interpretare, LCF, 1979, 21; Costin Tuchilă, „Desen în galben”, LCF, 1979, 37; Felicia Moșoianu, Eugen Dorcescu, ARG, 1985, 9; Lucian Alexiu, „Culegătorul de alge”, O, 1985, 25; Costin Tuchilă, „Culegătorul de alge”, LCF, 1985, 26; Firan, Profiluri, 36; Paul Miclău, „Culegătorul de alge”, O, 1988, 2; Laurențiu Ulici, O evoluție ascunsă, RL, 1989, 40; Adriana Babeți, „Psalmii în versuri”, O, 1993, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
Iliescu, „Embleme ale realității”, CNT, 1979, 19; Mihail Coman, Sistem și interpretare, LCF, 1979, 21; Costin Tuchilă, „Desen în galben”, LCF, 1979, 37; Felicia Moșoianu, Eugen Dorcescu, ARG, 1985, 9; Lucian Alexiu, „Culegătorul de alge”, O, 1985, 25; Costin Tuchilă, „Culegătorul de alge”, LCF, 1985, 26; Firan, Profiluri, 36; Paul Miclău, „Culegătorul de alge”, O, 1988, 2; Laurențiu Ulici, O evoluție ascunsă, RL, 1989, 40; Adriana Babeți, „Psalmii în versuri”, O, 1993, 10; Smaranda Vultur, Cronica unei apocalipse amânate, O, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
interpretare, LCF, 1979, 21; Costin Tuchilă, „Desen în galben”, LCF, 1979, 37; Felicia Moșoianu, Eugen Dorcescu, ARG, 1985, 9; Lucian Alexiu, „Culegătorul de alge”, O, 1985, 25; Costin Tuchilă, „Culegătorul de alge”, LCF, 1985, 26; Firan, Profiluri, 36; Paul Miclău, „Culegătorul de alge”, O, 1988, 2; Laurențiu Ulici, O evoluție ascunsă, RL, 1989, 40; Adriana Babeți, „Psalmii în versuri”, O, 1993, 10; Smaranda Vultur, Cronica unei apocalipse amânate, O, 1996, 5; Dicț. scriit. rom., II, 125-126; Adriana Iliescu, „Psalmii” și „Ecclesiastul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
H. a publicat articole și recenzii în care demonstra valoarea folclorului românesc (considerat „sufletul națiunii”), recomandând ca pe viitor să fie avut cu deosebire în vedere criteriul estetic. Era de părere că în cazul literaturii populare legate de practicile magice culegătorul va trebui să însoțească textele cu argumente capabile să combată acele practici. La poezia cultă H. lua în discuție cu deosebire limba, apreciind mai cu seamă versurile care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
evolutiv. Un caz elocvent de asemenea tip involutiv de adaptare este citat de Carneiro. În secolul al XIX-lea, indienii Amahauca din Peru au început să fie tot mai des victimele altor triburi mai puternice din vecinătate, cât și a culegătorilor de cauciuc care le-au invadat teritoriul. Pentru a se apăra, ei aveau două posibilități: fie să se unească într-o comunitate puternică din punct de vedere politic și militar care, din multe rațiuni, nu ar fi fost eficient pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
uzual de culegere: cu gura, nu cu mâna, sau prin contactul mediat de un alt corp, nu prin contact direct; c) schimbarea modului de plecare și Întoarcere În sat: mersul este Înlocuit cu dansul, iar indiferența uzuală a grupului de culegători (de zmeură, de afine, de urzici, de usturoi sălbatic etc.) prin gesturi intens erotizate. Scoaterea din contextul uzual este Însoțită de un alt operator simbolic: inversarea. Astfel, făina nu este Împrumutată sau cumpărată, ci furată. În plus, ea nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau, În unele comunități, eliminarea celui Învins (sinteză În J. Townsend, 1997, pp. 447-450). Deși șamanismul a fost considerat de unii savanți drept o formă de exprimare a relației dintre om și lumea supranaturală specifică societăților primitive de vânători și culegători, deși adepții teoriilor evoluționiste consideră că șamanul este Înlocuit treptat de vindecător, de magician și, În final, de preot (M. Winkelman, 1990), studiile antropologice au arătat că șamanii și complexul magic al șamanismului conviețuiesc cu și se adaptează la lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițierile feminine vezi și M. Douglas, 1965; J. La Fontaine, 1985; M. Mead, 1973). Riturile calendaristicetc "Riturile calendaristice" Riturile legate de ciclurile naturii sunt, așa cum este firesc, mai complexe la societățile agrare și pastorale și mai simple la cele de culegători și vânători. Cu toate acestea, societățile, fie ele simple sau stratificate, au nevoie de astfel de Însemne rituale ale trecerii zilelor, anotimpurilor, anilor, Însemne care Înlocuiesc scurgerea egală a timpului cu una ritmată, fluxul impredictibil al evenimentelor cu o succesiune
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]