1,159 matches
-
Mythology": "mâncare", "lemn", "aur" și "favoare", dar spre deosebire de celelalte jocuri Ensemble Studios, acesta nu include și piatră. Aceste resurse pot fi folosite pentru a antrena trupe noi, pentru a construi clădiri, a cerceta tehnologi și altele. "Unitățiile" civile -- sătenii "Greci", culegătorii și piticii "Scandinavi", "muncitorii Egipteni" precum și bărcile de pescuit -- sunt folosite pentru a construi clădiri, a culege arbuștii, vâna animale, crescând animale, ocupându-se de ferme, și de a pescui. "Lemnul" se poate lua doar prin tăierea copacilor, și "aurul
Age of Mythology () [Corola-website/Science/314065_a_315394]
-
Stau mărturie vestigiile arheologice descoperite în situri ca: Monte Poggiolo (în apropierea orașului Forlì) și Grotta dell'Addaura (lângă Palermo). Putem menționa obiecte de artă confecționate acum 800.000 de ani și diverse desene rupestre. În neolitic, micile comunități de culegători și vânători devin sedentari și se stabilesc în așezări agricole. Se cresc animale și devine tot mai evidentă apariția ceramicii. Celebre sunt așezările din regiunea Valle Camonica (nordul Italiei). Aici au locuit populații de origine incertă, care au lăsat în
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
specific regiunii Jiboului și opinează pentru originea ardelenească, în speță sălăjeană a Mioriței. Datorită lipsei de argumente a lui L. Ghergariu, A. Fochi conchide: „Este evident aici vorba de o exagerare, a cărei origine o găsim în patriotismul local al culegătorului”. Adrian Fochi (1964), în capitolul rezervat concluziilor, pledează cu convingere pentru cauza variantelor transilvănene. Deoarece afirmațiile sale aveau greutatea și autoritatea dată de cercetarea a 930 de texte (cuprinse în prima antologie națională), teoria sa a bulversat întregul sistem de
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
fost folosite pe post de unelte de construit sau ca arme de vânat sau pentru ciopârțirea prazii. S-a declanșat, astfel, prima revoluție tehnologică: Paleoliticul sau Epoca de piatră. În perioada paleoliticului, oamenii au trăit în grupuri ca vânători și culegători nomazi. Acum 800.000 de ani, într-o noapte furtunoasă din Africa , un fulger lovește un copac ce îl incendiază sub ochii înspăimântați ai hominizilor din specia Homo erectus (care aveau o talie de peste 1,50 m și un volum
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
să ajungă printre zei. Revoluția neolitică a condus la schimbări majore cu consecințe importante. Este vorba, în primul rând, de creșterea demografică, datorată evoluției agriculturii.Populațiile tot mai dense s-au organizat în state. Pornind din stadiul de vânători și culegători de fructe și semințe, oamenii au învățat, treptat, să cultive plante și să crească animale domestice. În următoarele 3 milenii au apărut principalele îndeletniciri, precum olăritul, navigația, mineritul, construcțiile, prelucrarea cuprului, cusutul și făurirea armelor. Primele orașe complexe au fost
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cu spiritele mereu prezente, cu strămoșii și cu entitățile mitologice prin meditație și ceremonii.Credeau că viețile lor erau strând legate de perioada Visării, foarte îndepărtată în care au fost create lumea, plantele, animalele și oamenii. Amerindienii, fiind vânători și culegători, organizau ceremonii de vânătoare în care spiritele animalelor îi călăuzeau spre pradă sau îi protejau de pericol. Șamanii au existat în toate culturile de vânători-culegători, având rolul de preoți sau vraci ori interpreți ai viselor, ce intrau în contact cu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
fost lingvistul olandez Herman Neubronner van der Tuuk. El a sosit pe teritoriul grupului etnic batak în anul 1853 și a rămas printre membrii tribului multă vreme. El a tradus chiar și Biblia în limba locală. Civilizația de vânători și culegători ai grupului batak a dispărut însă cu timpul. Lacul Toba a luat naștere într-o calderă uriașă. Cu aproximativ 75.000 de ani în urmă, aici a avut loc una dintre cele mai puternice erupții vulcanice din istoria Terrei: vulcanul
Lacul și vulcanul Toba () [Corola-website/Science/313800_a_315129]
-
că dragostea dintre ei doi nu a murit niciodată. Acea scenă este puțin cam duceagă, plină de afecțiune, romantică și comică în același timp. Telenovelă arată în special o imagine panoramica și autentică a culturii tradiționale columbiene de cafea , de la culegători care muncesc pe plantații până la exportatori, apoi partea birocratica a unei Asociații a breslei industriei cafelei columbiene urmând avansarea la o organizație internațională. În scurt timp Cafea cu parfum de femeie devine cel mai popular serial de televiziune printre toate
Cafea cu parfum de femeie () [Corola-website/Science/313915_a_315244]
-
în posesia casei memoriale, a moșiei și a mausoleului de la Mircești. Exponatele aflate în casa memorială de la Mircești au menirea de a reconstitui, cronologic, etape din viața scriitorului Vasile Alecsandri (perioada studiilor la Iași și Paris, debutul literar, activitatea de culegător de folclor și de dramaturg, participarea la Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, activitatea diplomatică a scriitorului și de membru al Societății Junimea), precum și momente legate de activitatea sa literară. Sunt expuse aici obiecte de mobilier originale (birou, pianină, oglindă
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
Titu Maiorescu publică în "Convorbiri literare" studiul "Direcția nouă în poezia și proza românească" în care spune: "„În fruntea noii mișcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare în generația trecută, poetul <Doinelor și lăcrimioarelor>, culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară (...). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mircești, și iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre". Prima parte a operei lui Creangă o formează precum am vazut, mai mult reproducerea producțiunilor poporane. Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele și poveștile lui, deși înfățișează în mod admirabil
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
antropologi au descoperit fosile și alte dovezi ce atestă prezenta în Africa a unor specii umanoide acum 7 milioane de ani. De-a lungul perioadei preistorice, în Africa nu au existat state organizate, continentul fiind locuit de grupuri de vânători/culegători, organizate în structuri tribale, precum Khoi și Sân (cunoscuți și sub numele de boșimani). Majoritatea urmașilor de azi ai boșimanilor trăiesc în Botswana și Namibia, iar limba vorbită de ei, limba N/U, este considerată cea mai veche limba ce
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
11-lea în primul semestru și al 23-lea în cel de-al doilea semestru. În clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedră, culegător din creație populară și autor de studii de ținută academică. Aron Pumnul l-a calificat, în ambele semestre, cu note maxime la română. A obținut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latină) și la Johann Haiduk, pe
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Rariște («Maria Magdalena», 1937; «Valuri împietrite», 1941), Ion Acsan («Primăvară cosmică», 1962), Al. Andrițoiu («Constelația lirei», 1963; «Simetrii», 1970; «Euritmii», 1972), Mircea Ciobanu («Imnuri pentru nesomnul cuvintelor», 1966), Eugen Dorcescu («Pax magna», 1972; «Desen în galben», 1978; «Arhitectură visului», 1982; «Culegătorul de alge», 1985; «Epistole», 1990; «Cronică», 1993; «Exodul», 2001; Omul de cenușă",antologie de autor, 2002; "Elegii", 2003; "Biblice", 2003; "Moartea tatălui", 2005; "În Piața Centrală", 2007; "Omul din oglindă", antologie de autor, 2008; "Abyssus abyssum invocat", 2009; "drumul spre
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
atunci. Dolores Piperno a aproximat prima populare umană a istmului în timpul glaciarului târziu. Olga Linares susține ideea că existența istmului a avut un impact în răspândirea umană, a agriculturii și tehnologiei de-a lungul Americilor de la apariția primilor vânători și culegători până în perioada formării orașelor și satelor. Richard Cooke și Luis Sánchez subliniază prezența permanentă a popoarelor din podul terestru din vestul Americii, fiind foarte mare probabilitatea ca popoarele precolumbiene din istm să desfășoare schimburi de mărfuri, comerț și relații sociale
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]
-
suedeză și suomenruotsalaiset în finlandeză. Cu cu procentaj de aproximativ 85 % din numărul populației, Biserica Luterană deține ponderea cea mai mare în Finlanda. Cei mai vechi locuitori care locuiesc astăzi pe teritoriul Finlandei și al Scandinaviei au fost vânători și culegători, indentificându-se cel mai probabil cu populația Sami. Există 4500 de persoane în Finlanda, sunt recunoscuți drept minoritate și vorbesc trei limbi distincte: Sami în partea nordică, Inari Sami și Skolt Sami. Aceștia au trăit la nord de Cercul Artic vreme
Demografia Finlandei () [Corola-website/Science/319589_a_320918]
-
Japonia. În aceasta, Chūjō-hime fuge de la mama sa vitregă cu ajutorul unor călugărițe budiste, și se alătură mănăstirii lor. Cea mai veche poveste europeană cu această temă este „La Gatta Cenerentola” sau „Pisica cenușăreasă” care apare în cartea "Il Pentamerone" a culegătorului italian de basme Giambattista Basile în 1635. Aceasta versiune a stat la baza versiunilor ulterioare publicate de autorul francez Charles Perrault și de frații Grimm germani. (în versiunea fraților Grimm, nu apare zâna cea bună, spiritul mamei adevărate fiind reprezentat
Cenușăreasa () [Corola-website/Science/316696_a_318025]
-
a folcloristicii noastre de la începuturi până în prezent în lucrarea "Istoria folcloristicii românești" (Buc., EER, 1974, 597 p.) precum și prima încercare de sintetizare și selectare a contribuțiilor meritorii și de ierarhizare a valorilor, de la creatori de școală și „folcloriști piloni“ până la culegătorii amatori care și-au dat aportul la adunarea tezaurului culturii noastre populare. Pe o treaptă valorică apropiată se situează "Mica enciclopedie a poveștilor românești" (Buc., EȘE, 1976, 478 p.) - „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă“ (N. Bot). "Poetică folclorică
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
['zolmən 'rozəntal] (; în grafiere ) (1889, Telenești, jud. Orhei, Basarabia — 19 martie 1959, Chișinău) a fost un scriitor, jurnalist și culegător de folclor de naționalitate evreiască din Basarabia. A scris în limbile idiș și ebraică. a fost unul dintre cei 10 copii ai unui arendaș din Telenești. După absolvirea școlii elementare heder, a dat examene la fără frecvență și a fost
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
mitologice ale evenimentelor naturale . Toate aceste teorii au fost îndelung criticate; nu există nici un consens larg cu privire la originea religiei. În cea mai mare parte a evoluției umane, oamenii trăiau în mici grupuri nomade practicând stilul de viață de vânător și culegător. Apariția religiilor organizate și complexe poate fi urmărită în perioada când oamenii și-au abandonat stilul lor de viață nomad de vânător-culegător pentru a începe în perioada neolitică, agricultura. Oamenii au început domesticirea culturilor și animalelor în jurul anului 10.000
Istoria religiilor () [Corola-website/Science/320628_a_321957]
-
Porumbescu" (1853-1883), în memoria marelui compozitor român care a copilărit, a compus și a murit în acest sat. În sat a existat anterior o biserică de lemn. Aici a slujit între anii 1865-1884 preotul Iraclie Porumbescu (1823-1896), talentat scriitor și culegător de folclor, originar din Sucevița și anterior preot la Șipotele Sucevei (azi în Ucraina). Preotul Iraclie era tatăl lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), autorul imnurilor naționale "Trei culori", "Pe-al nostru steag e scris Unire", al nemuritoarei "Balade" și al primei
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Trufele sunt considerate alimente de lux, fiind folosite numai la prepararea celor mai rafinate rețete, în cele mai extravagante restaurante. În Italia funcționează o bursă a trufelor , și un muzeu în Franța. Există chiar și confrerii , unde se acordă medalii culegătorilor ce prezintă cele mai valoroase și mai mari exemplare. Se organizează congrese, simpozioane, conferințe, mese rotunde, cursuri și excursii tematice pentru căutarea de trufe în sezonul optim de recoltare. Denumirea "trufă" provine din cuvântul latin "tuber", însemnând cocoloș, care în
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
genului Terfezia. Căutarea de trufe se face cu ajutorul câinilor sau porcilor specializați. În trecut, la găsirea lor se foloseau porcii. Datorită faptului că aceștia mâncau trufele, s-a trecut la folosirea câinilor special dresați, toate trufele ajungând, astfel, în coșul culegătorului și în meniul diverselor restaurante de lux. În prezent, în majoritatea țărilor europene trufele sunt căutate cu câini special dresați. Lagotto Romagnolo, este singura rasă de câini recunoscută pentru calitățile olfactive deosebite, care-i permit identificarea locurilor unde cresc trufele
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
(n. 31 decembrie 1858, Roșia Montană - d. 25 iulie 1945, Sibiu) a fost un folclorist român, membru corespondent al Academiei Române din 1904. Prin activitatea sa de cercetător și culegător al creațiilor populare, a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare din Banat, deși în unele povești se întrevăd ocupațiile locuitorilor din localitatea sa de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Enea Hodoș va scrie mai târziu: Urmează gimnaziul inferior la Brad, iar clasele superioare ale gimnaziului la Brașov și Blaj, unde îl are ca profesor pe Ioan Micu Moldovan, a cărui influență va fi determinantă în activitatea sa ulterioară de culegător de folclor. În anul 1877, a trecut examenul de bacalaureat cu nota „laudabiliter”. S-a înscris la Universitatea din Viena, unde urmează ca bursier al Societății „Transilvania” cursurile de medicină timp de 4 ani. În anul 1880, după ce mor atât
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]