2,639 matches
-
sursă de inspirație ca și nuvelele sau romanul. Drama Dacia Felix are în vedere ultimele zile dinaintea cuceririi Daciei, nelipsind nici aici elementul romantic, întruchipat de preafrumoasa soră a lui Decebal. Există însă și satire contemporane, cum este Lumina în culise sau Nu avem autori, în care personajul principal al unei piese istorice refuzate de teatre din cauza lipsei de implicare în actualitate își face apariția în apartamentul autoarei, încercând să susțină piesa în fața unor persoane influente reale, disimulate aici sub alte
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
Mihail Sebastian], ALA, 2002, 639, 640; Marin Diaconu, Cum am redevenit huligan, „Universul cărții”, 2003, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Mihail Sebastian - ecouri franceze, RL, 2003, 41; Adina Ștefania Ciurea, Mihail Sebastian - un alt fel de jurnal, RL, 2003, 50; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2003, 135-151, 171-209; Mac Linscott Ricketts, Former Friends and Forgotten Facts, îngr. Gabriel Stănescu, Norcross (SUA), 2003, 7-28. D.Mc.
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
românești, București, 1978, 162-183; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 234-236; [„Basmele române...”], TR, 1979, 12 (semnează Constantin Noica, Ruxandra Niculescu, Dumitru Pop, Ion Taloș, Ion Șeuleanu ș.a.); Dicț. lit. 1900, 824-825; Datcu, Dicț. etnolog., II, 236-238; Dicț. scriit. rom., IV, 436-438; Eugen Iacob, Culisele memoriei, I, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 19-27. G. D.
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
ref>. Nicolae N. Shebeko a Îndeplinit funcția de ministru plenipotențiar al Rusiei la București În perioada războaielor balcanice , fiind unul dintre cei mai activi reprezentanți ai Marilor Puteri În România. A jucat un rol important În cadrul tratativelor, cel puțin În culise, privitoare la Încheierea Păcii de la București (17/30 iulie 28 iulie/10 august 1913) <ref id="116">116 Ibidem, p. 215. </ref>. După acest moment, diplomatul rus a cerut un concediu, pentru a pleca la Sankt-Petersburg, unde numirea sa ca
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
politici români să găsească soluții pentru reafirmarea politicii naționale. De aceea, baza noilor demersuri devenise exact acceptarea noului apelativ, precum și dreptul de a trimite sau de a primi miniștri plenipotențiari. Pentru obținerea acestor deziderate, Germania a acceptat să medieze din „culise”, pe lângă marile cabinete, lăsând, totuși, ca Austria să aibă inițiativa. Astfel, contele Münster, ambasadorul german la Londra, a testat opinia lui Salisbury, prilej cu care, Anglia a declarat că prințul Carol ar putea să-și ia, după preferință, titlul de
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Reginei”, la “Sf. Ana”, la “Izvorul Peleșului” și până la “Poiana Reginei” (invitații) oaspeții făceau cerc în jurul Suveranului și a Reginei Elisabeta, purtând convorbiri de o ținută plină de finețe. Se dezbăteau subiectele cele mai variate, de la politică în general, până la culisele diplomatice și de la probleme de artă până la micile răutăți de familie.<footnote Ibidem, p. 257 footnote> În plimbările și în convorbirile de acest gen, se legau trainice simpatii spre folosul țării și al poporului român. Așadar, Peleșul, acest măreț Castel
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Viață și vis, București, 1986, 21-23; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 119; Alex. Ștefănescu, Stafia lui A. Toma, RL, 1997, 29; Daniel Cristea-Enache, Impostură sau nonvaloare, ALA, 1997, 382; Popa, Ist. lit., I, 611-613; Dicț. scriit. rom., IV, 572-574; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2003, 39-43; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia (I), București, 2003, 12, 55-57, passim. N. Br.
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
se dedică eseisticii de tip simpatetic și baroc (Apocrife despre Emil Botta, I, 1983) și își reunește în volum articolele despre poezia mai mult sau mai puțin confină (Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne). Munca redactorului de editură, culisele politicii literare, concurența politică și profesională, ambiția de a păstori debuturi, pasiunea pentru istoria literară (U. a alcătuit ediții ale liricii lui Emil Botta, o antologie Dominic Stanca, după cum a îngrijit și postfațat Jurnalul unei ființe greu de mulțumit de
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
sau sentimentul dramei, „Tinerimea Moldovei”, 1984, 8 ianuarie; Tudor Palladi, Ideea sau povestea sentimentului istoric, LA, 2000, 31 august; Ion Ciocanu, Un roman nou..., „Glasul națiunii”, 2000, 15 noiembrie; Ion Roșioru, Un prozator de peste Prut, LCF, 2002, 3; Vitalie Răileanu, Culisele prozei lui Vlad Zbârciog, LA, 2003, 13 noiembrie. E. Ț.
ZBARCIOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
a fost I. L. Caragiale, cu texte critice (la adresa mitropolitului primat Ghenadie), cu cronici, note literare și proză. Primul articol, Principii și vaccină, iscălit L., îi este publicat la 16 februarie. Caragiale continuă aproape în fiecare număr cu alte contribuții, intitulate Culisele chestiunii naționale, Galantomiile lui Ghenadie sau Notițe literare; tot ale lui sunt o tălmăcire din Mark Twain (Poșta redacției), însemnările apărute sub titlul Săptămâna ș.a. Iscălindu-și publicistica politică mai ales cu litera X, directorul, G. Panu, scrie și cronici
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
politice. Această frescă e completată substanțial de evocarea vieții culturale și mai ales a celei literare. Paginile dau seamă de lipsa de libertate, cenzura, haosul moral, filajele Securității, lupta cu echipa naționalist-comuniștilor din Uniunea Scriitorilor, lingușelile, turnătoriile, limba de lemn, culisele breslei. Sunt bine marcate și atitudinile de protest, rapid și drastic sancționate, pe care și le-au asumat Dan Deșliu, Dorin Tudoran, Ana Blandiana, Mircea Dinescu. Diaristul este când reporter, cu talentul de a relata, când bun portretist (Alexandru Paleologu
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
cu tarele sufletești ale specimenelor din straturile de jos societății. Ros de frustări sedimentate și cu apriga dorință de a sui pe scara socială, e în stare de orice spre a-și atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
fiind vehement criticat. Printre principalele critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statelor mici, ce nu Își puteau proteja interesele. În condițiile amintite mai sus, reiese cu claritate că forumul european Întrunit la Berlin nu reprezenta altceva decât „o solemnă reprezentație”, după ce „piesa fusese, În aproape toate amănuntele ei, aranjată dinainte În culise” <ref id="124"> 124 Gh. I. Brătianu, loc. cit., p. 7. </ref>. Vom reuși astfel să Înțelegem conduita reprezentanților Puterilor europene În timpul și la sfârșitul Congresului. Chiar În ziua deschiderii solemne a respectivului areopag european, Carol I considera că există
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
umane. E. Kretschmer vorbește, la rândul său, de „sferă” care este un domeniu conștient, foarte întunecat și foarte slab aflat la periferia câmpului conștiinței dar care se răsfrânge clar în viața conștientă. K. Schneider vorbește despre „planul profund” și de „culise” sau „planul din spate”, tot în raport cu zonele diferențiate ale stării de conștiință. În psihopatologie, tulburările de conștiință sunt reprezentate printr-o paletă extrem de complexă și variată de manifestări morbide. Le vom prezenta sintetic în continuare: 1) Îngustarea stării de conștiință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfârșit, băuturile finale și cafeaua. Se aprinseseră lumini discrete, se fumau țigări americane, lumea era relaxată și mulțumită. Toți savurau sfârșitul mesei, gazdele având un aer mulțumit, chiar triumfător. Acest tablou reprezenta scena evenimentului. Urma o altă narațiune care reprezenta culisele. Sărbătorirea fusese planificată cu grijă și într-un spirit de cooperare. Fiecare fusese responsabil de procurarea unora dintre bunătățile care fuseseră gândite meticulos, apreciindu-se șansele de obținere. Carnea căzuse în grija mamei, care avea o prietenă, o vecină vânzătoare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și Virgil Carianopol - în proză. Sunt frecvente gesturile de frondă, precum Manifestul grupării de I. N. Copoiu sau „Colțul pârliților”, unde scriu Virgil Carianopol, I. Gh. Tărbescu, I. N. Copoiu. Ultimele numere conțin texte conforme cu noul program, precum Dinamica
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
o carte despre generația ’30, Mircea Eliade și Nobelul interzis, unde vehiculează teoria că, deși Eliade era cea mai îndreptățită personalitate postbelică pentru a obține în anii ’80 prestigioasa distincție, în acel moment s-a declanșat o adevărată campanie de culise împotriva sa. Acuzat pentru mai vechiul său „legionarism”, Eliade ajunge victima unei orchestrații nedrepte din umbră și a unor ciudate manipulări, fiind boicotat din cursa spre Nobel, ca și personajul său din Nouăsprezece trandafiri, care devine implicit un text al
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
L’enigma bianco), Florența, 1973; George Coșbuc, București, 1951; L’uomo e l’ombra, Firenze, 1966; ed. (Omul și umbra), Iași, 1992; Pe ring cu Eugen Barbu. Dispută în șase runde, un apolog și o veșnică pomenire, București, 1990; În culisele Europei Libere, București, 1992; Estrellita și regele Țării de Foc, cu o scrisoare de Vintilă Horia, București, 1993; „Momentul adevărului” și alte prospectări critice, Sibiu, 1994; Focul de pistol al lui Settembrini. Pagini regăsite din condica unui ușer, Sibiu, 1995
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
situații, momente epice, profiluri detașabile, de un interes uneori captivant, dezvăluiri senzaționale. Acestea nu sunt produsul ficțiunii, unele apar și în celelalte cărți ale prozatorului. Imaginarul e concurat și eclipsat în roman de inserții memorialistice și documentare, ce introduc în culisele celor mai înalte sfere politice, de la noi și din fosta URSS. Apare în schiță o lume nouă literar, analoagă celei din romanul interbelic mai ales, deosebită prin sursa și implicit, în parte, prin natura materialului uman, o lume vulgară, de
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
lumii tineretului „occidentalizat” al Bucureștilor anilor ’30, tineret noctambul, care practică amorul liber și se bucură cu voluptate de confortul modern, „exotic”. Elogiat de G. Călinescu și de Perpessicius, Mâl a fost judecat cu asprime de E. Lovinescu („...viața de culise, de zonă inferioară, e zugrăvită în scene filmate, inexperimentate, deși cu intenții moderniste și de pigmentare sexuală”). Alt roman, Paradis uitat (1937), tot cu substrat autobiografic, evocă nostalgic copilăria personajului principal, în atmosfera idilică a vieții rurale patriarhale („...fenomen de
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
lărgirea ariei tematice și îmbrățișarea întregii realități culturale a momentului, pentru a deveni „un organ de luptă și de îndrumare”. Cu toate acestea, predominante rămân informația și dezbaterea în jurul problemelor legate de teatru. Revista are următoarele rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Din culisele teatrului”, „Revista revistelor”, „Moda la teatru”, „Rampa la Paris”, „Noutăți literare și artistice”, „Însemnări literare”, „Viața intelectuală”, „Știri” ș.a. Se publică versuri de Victor Eftimiu, Elena Văcărescu, Al. T. Stamatiad, Ion Pribeagu. Sunt găzduite numeroase scrieri în proză, aparținând lui
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Faimosul discurs în care Spirache le spune sincer alegătorilor: „Să nu mă votați fiindcă eu nu merit să intru în Parlament, pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi și nici n-am să pot să fac” se desfășoară în culise, spectatorul luând cunoștință de el din două relatări contradictorii: după opinia uneia dintre odraslele lui Spirache, Traian, părere împărtășită unanim de familie, cuvântarea este un dezastru, spulberând definitiv întreaga lor strădanie, pe când agentul electoral dă un verdict de politician profesionist
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
pe un perete de razele soarelui capătă pe rând formă de revolver, de garoafă, conturul Americii, profilul unui nud și al unui topor. Altă categorie de povestiri se ocupă, fără a exclude filonul detectivistic, de tema adiacentă a terorismului „de culise”, concretizat în episoade cu aventuri „la cabană”, ca în Narațiuni detective într-un tempo clasic, monoton (1978). Incluse în colecții populare, adresate atât tinerilor - „Cutezătorii” (Frumusețea pietrei nevăzute, 1965, Aventură și contraaventură, 1966), cât și adulților - „Scorpionul” (Strania poveste a
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
Sasu, O sinteză polemică, ST, 1976, 27; Mircea Popa, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, ECH, 1976, 9-10; Al. Zub, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai Coman, Sub semnul esențialității, CNT, 1987, 23 octombrie; Iordan Datcu, Cu Ovidiu Papadima prin „culisele” istoriei literare, JL, 1990, 16-18, 20, 22; Dorina Grăsoiu, Viața cărților lui Ovidiu Papadima, RITL, 1992, 1-2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 139-141; Dicț. esențial, 610-612. I.D.
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]