4,322 matches
-
cu unul, mă gândesc numai la carne, n-am timp de minte, suferințe, gânduri aiurea. Și, mult timp după aceea, tot la carne mă gândesc... Ce mai contează acuma?... Știi, am de toate, am femeie în casă, gătește, face curat, cumpărături, e simpatică, citeam ziarul într-o zi, ce mai citiți?, întreabă, citesc despre fotbalul românesc, auzi titlu: „De ce moare fotbalul românesc?”, de ce, doamnă?, că nevasta lui cutare, mare fotbalist, s-a culcat cu altul, tot mare fotbalist, amantul se laudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
teatrului. C-am mai zis... — Ne unește averea?, nu spune asta, că îi las tot și plec. Lasă-mă-n durerea mea. Casa?, mă piș pe ea, sunt tânără și mai fac una, că acuma știu tot despre construcții, materiale, cumpărături, muncitori, meșterii m-au mâncat, ți-am mai spus, începusem să vorbesc și eu ca ei, dacă mai dura mult, mă vedeai pe schele. Auzi la ea, averea!!! O durere ascunsă iese la suprafață, în ochii de aur apar lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
satisfacție răutăcioasă pe lângă el. Sfatul Clarei a fost singurul pe care l-a cerut fără să dicteze el răspunsul - poate cu excepția celor primite În timpul discuțiilor cu Monsignor Darcy. Ce mult Îi plăcea să facă orice Împreună cu Clara! A merge la cumpărături cu ea era un vis rar, epicureic. În orice prăvălie În care pusese vreodată piciorul i se spunea, pe șoptite, „frumoasa doamnă Page“. — Pariez că nu rămâne mult timp nemăritată. — Bine, dar nu trâmbița. N-are ea nevoie de sfatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dar tăios, că te voi omorî cu pistolul meu Steyr cu țeavă rabatabilă - am tot dreptul s‑o fac. Dar, Otti, pentru numele lui Dumnezeu, nu, nu, nu‑l cunosc pe‑acest contabil, care are o căsnicie fericită, decât de la cumpărături, unde mă grăbesc întotdeauna și nu schimb cu el nici un cuvânt despre probleme personale. Ce‑ți schimbi tu mai întâi sunt chiloții, doar te‑am văzut. Numai ca să fiu curată când ies din casă și să miros bine, Otti. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
birou și nu purta verighetă pe deget. Pe scurt, o domnișoară bătrână care tocmai fusese părăsită de un bărbat Însurat și, dacă nu era chiar urâtă, nu părea să aibă prea multă minte. — A! De când n-am mai mers la cumpărături! Tocmai am ieșit de la serviciu... Da... fac ore suplimentare... Ne aflam amândoi singuri Într-o zi de duminică În magazinul ăsta imens, fără familie, fără prieteni, fără iubiți care să ne țină de urât, și până la urmă am mers să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
intrându-mi În sânge. — Poți obține un card ca ăsta dacă ai un cont la o bancă de aici și dacă În trecut s-au efectuat tranzacții pe cont În valoare de o anumită sumă. Pot să fac cu el cumpărături de până la o sută de mii de dolari, dar acum nu-l mai pot folosi. Aveți o cameră tare drăguță. — Da, e confortabilă. E a lui David, băiatul care are restaurantul de jos. Am avut grijă de el În Japonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se uită la ceas: — Păi, de fapt, domnule, chiar mă pregăteam să plec. Trebuie să îmi duc copiii în parcul de distracții. — Te faci la fel de rău ca Deubel. El unde e, ca fapt divers? Face un pic de grădinărit? La cumpărături cu nevastă-sa? — Cred că este la mama fetei dispărute, domnule. — Taman de acolo m-am întors eu. Nu contează. Spune-mi ce-ai aflat și apoi poți să o ștergi. Se așeză pe marginea biroului meu și își încrucișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
capul și își făcu și el apariția pentru a-și oferi ajutorul aliatului său spiritual. În timp ce acești bărbați importanți veneau și plecau, o tânără fată, având o importanță mică sau chiar deloc în schema generală a lucrurilor, dispăru în timp ce făcea cumpărăturile familiei la piața din cartier. Piața Moabit se afla la intersecția dintre Bremerstrasse și Arminius Strasse. Era o clădire mare din cărămidă, cam la fel de mare ca un depozit, și era locul în care clasa muncitoare din Moabit - ceea ce însemna toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și, oricum, în Moabit nici nu există astfel de sortimente. Așa că hainele mele și atitudinea mea detașată mă scoaseră în evidență. Știam că Liza Ganz dispăruse de acolo, deoarece în acest loc un vânzător de pește găsise o plasă de cumpărături pe care mama Lizei o identificase mai târziu ca aparținându-i. În afară de asta, nimeni nu văzuse nimic. În Moabit, oamenii nu-ți acordă prea multă atenție decât dacă ești un polițist care caută o fată dispărută și, chiar și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
18 octombrie Ea era, într-adevăr. Capul auriu și picioarele frumos sculptate nu puteau fi confundate. Am privit-o cum se chinuiește să iasă pe ușa rotativă de la Ka-De-We, încărcată cu pachete și pungi, arătând ca și cum și-ar fi făcut cumpărăturile de Crăciun în ultimul moment. Flutură mâna la un taxi, scăpă o pungă, se aplecă să o recupereze și ridică privirea ca să descopere că șoferul n-o văzuse. Era dificil de înțeles de ce. Ai fi observat-o pe Hildegard Steininger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vadă dacă nu cumva apare cineva mai interesant la orizont. Nu era, așa că își aduse aminte să zâmbească scurt și apoi adăugă: Păi, dacă sunteți sigur că nu vă încurc... Am sărit din mașină ca să o ajut să-și încarce cumpărăturile. Pungi de la magazinele de pălării, de la magazinele de pantofi, de la un parfumier, de la un creator de modă de fițe de pe Friedrich Strasse și de la faimoasa hală de alimente de la Ka-De-We. Mi-am dat seama că era genul de femeie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
avea nici o grijă pe lume. Cu siguranță mă credeți o femeie lipsită de inimă. — Nu cred deloc așa ceva, i-am zis și am început să-i povestesc despre cum înfruntau oamenii aceste lucruri în moduri diferite, și că dacă niște cumpărături o ajutau să-și mai ia gândul de la dispariția fiicei ei măcar pentru câteva ore, atunci asta era cât se poate de bine, și că nimeni nu ar condamna-o. Am crezut că sunt convingător, dar când am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
printre lacrimi: — Am una, zise, și scoase un pătrat din dantelă din mânecă. Apoi privi la propria mea batistă și râse: Chiar că arată ca și cum v-ați fi împachetat sandviciurile în ea. După ce am ajutat-o să-și ducă sus cumpărăturile, am rămas în fața ușii ei cât și-a căutat cheia. Descuind, se întoarse și-mi zâmbi cu grație: — Vă mulțumesc pentru ajutor, Kommissare, spuse. A fost cu adevărat foarte amabil din partea dumneavoastră. — Nu a fost nimic, i-am spus, gândind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
recompensa? - Te vei căsători cu mine. E timpul să mă așez și eu la locul meu, adică să mă ocup numai de firmă. Ne vom înțelege. După un timp mă vei iubi și tu. Ai să vezi! Vom călători mult... Cumpărături... Bijuterii... Într-un cuvânt, vom fi fericiți. Tânăra oftă lung, își săltă geanta pe umăr și păși în lift ca într-un loc de unde începea o altă viață. Scoase rujul și în oglinda din peretele cabinei se rujă pe fugă
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
părăsise spitalul, fără să-și mai fi vizitat măcar o dată colegul de salon, care niciodată nu știa să povestească despre altceva decât despre Supermarketul din cimitir. - Merită să încerci și dumneata - zicea bătrânul profesor pensionar- merită, domnule, să-ți faci cumpărăturile la Supermarketul din cimitir...Și să știi că nimeni nu-i așa de bătrân, încât să nu poată ajunge măcar o dată în viață acolo. Măcar o dată! Măcar o dată!... Râdea cu gura strâmbă din pricina semiparezei, și cu toată partea aceea a
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
i-a și rămas supermarketului numele: La cimitir. Nimeni nu zice : Mergem la Kaufland, așa cum se cheamă de adevăratelea supermarketul. Toată lumea zice: Mergem la Cimitir, la șoping. Adică ceea ce, în limbajul nostru neaoș, s-ar traduce: Mergem la Cimitir, la cumpărături. Ori că ar zice cineva șoping, ori că ar zice cumpărături, aceleași articole- stereotip, croite în serie, îl așteaptă bine-mersi, pe cumpărător: cam aceleași feluri de mezeluri cu același gust, aceleași feluri de de șuncă cu același gust, aceleași feluri
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
Mergem la Kaufland, așa cum se cheamă de adevăratelea supermarketul. Toată lumea zice: Mergem la Cimitir, la șoping. Adică ceea ce, în limbajul nostru neaoș, s-ar traduce: Mergem la Cimitir, la cumpărături. Ori că ar zice cineva șoping, ori că ar zice cumpărături, aceleași articole- stereotip, croite în serie, îl așteaptă bine-mersi, pe cumpărător: cam aceleași feluri de mezeluri cu același gust, aceleași feluri de de șuncă cu același gust, aceleași feluri de brânză cu același gust, aceleași feluri de chibrituri, aceleași feluri
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
ține trei zile, mai marii orașului, care nu mai erau de această dată atei, știau că și nemulțumirile maselor n-o să țină nici ele, mai mult de trei zile. Că oamenii se vor obișnui încet și așa, să meargă la cumpărături numai și numai în cimitir. Decât să fi fost construit acest supermaket pe un teren arabil, virgin și să fi stresat lumea, ca mai toate marketurile azi, prin învăluirea clienților în perdeaua amăgitoare a stereotipurilor, mai bine așa. Construit pe
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
spinare de scoici, numai spinare de oaie sau să nu găsească nicio spinare. Aceasta ar însemna pierderea definitivă a clientului. Or conducerea supermarketului tocmai acest lucru urmărește, ca toți clienții gata formați, să țină cât mai aproape. Să-și facă cumpărăturile numai și numai din cimitir. Aceasta cu atât mai mult cu cât supermarketul e construit numai pe locuri de veci. Lumea se obișnuise încet să-și facă toate cumpărăturile zilnice și săptămânale în cimitir, deoarece într-un fel, avantajele, puzderia
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
clienții gata formați, să țină cât mai aproape. Să-și facă cumpărăturile numai și numai din cimitir. Aceasta cu atât mai mult cu cât supermarketul e construit numai pe locuri de veci. Lumea se obișnuise încet să-și facă toate cumpărăturile zilnice și săptămânale în cimitir, deoarece într-un fel, avantajele, puzderia de avantaje o determina să nu se mai gândească la așa-zisa profanare a cimitirului, de care se făcuse anterior, atâta caz, dar când era vorba să coboare în
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
Trăiește-ți clipa! ; Vizitează mallul de la subsolul supermarketului și vei fi mai bogat ; Nu rata distracția din mallul din subsolul Supermarketului ! ; Participă la tombola din Mall ! și altele. În privința distracției, lumea e împărțită: unii sunt de părere că a face cumpărături în supermarketul din cimitir n-ar fi un așa mare păcat, dar să te distrezi în rărunchii unui cimitir ar fi totuna cu cea mai mare crimă. Alții, mai realiști, au înțeles de la bun început că acele pavilioane unde lumea
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
cu locurile de veci. Că acel underground se află practic, peste un alt underground care la rândul lui s-or afla, mai mult ca sigur, pe underground-ul care s-ar presupune că ar fi cel propriu-zis”. 2. ORI DE CÂTE ORI MERGEA LA CUMPĂRĂTURI, chiar și acum în epoca faimoaselor malluri și a grozavelor supermarketuri, încă de la intrarea în magazin, lui Sinu îi năvălea în minte imaginea primei lui soții, Micuțablondăpeltică (Așa se decisese să-i scrie numele, altfel Sara s-ar fi confuntat
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
în circuitul destinat promenadei, fiecare cu treaba lui, cu designul lui tributar epocii dintre războaie, și cu mărfurile lui. Aceasta se datora poate pentru că și lui i se făcuse foarte repede inițierea în meseria de însoțitor de femeie aflată la cumpărături (Nu oricine ajungea pe-atunci la acest rang! Sau la rangul de a fi rugat de acea femeie să-i încheie acolo, în separeul unde încerca diferite haine, copciile sutienului, pe la spate!), inițiere care presupunea, printre altele, și trecerea novicelui
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
făcuse cadou singurei lor fete când aceasta pășise în clasa a noua, cu o lună înainte de a dispărea în accidentul de avion. 3. IATĂ CĂ VENI ȘI ZIUA CEA MARE. Intră în supermarket fără să-și ia un cărucior pentru cumpărături, și deodată auzi din spate o voce dulce de femeie : „ - Nu încercați un parfum pentru bărbați ?” Întoarse capul și atunci își dete seama că la intrare, nu le observase pe cele două fete frumos echipate în costumașe deux- piece roșu
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
prelungească viața celor dragi din saloane, aici, în mallul din cimitir - tot un dormitor - e invers: cei din saloanele- nișe, adică morții, parcă ar suporta greutatea pământului numai ca să le facă clienților din mall, un fel de bolnavi aflați la cumpărături, viața mai bună. În sfârșit, marele atu al acestui mall e că, orice s-ar zice, poate scoate oricând clientul din stereotip, din acea proză îmbâcsită a supermarketului de la suprafață. Îl provoacă la adevărata lectură. Cine ar crede că în
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]