176,312 matches
-
Cristea-Enache În pofida "incompatibilității radicale" pe care o puncta și argumenta Maiorescu, poeții de calibru pot fi și buni critici literari - cu condiția să nu reducă multiplul liric, polifonia poeziei pe care o comentează, la propria formulă simbolică și stilistică. A cunoaște din interior mecanismele și proiecțiile imaginare specifice genului, a te fi confruntat cu obstacolele și limitele lui reprezintă o treaptă superioară în înțelegerea fenomenului. Detașat și deopotrivă implicat, comentatorul acesta provenit din confreria artiștilor trebuie să găsească linia subțire, dar
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
totul în seama unei premature posterități. Asupra personalității și a operei lui Cerăceanu, vom reveni într-unul din numerele viitoare. P.P.S. Tot în data de 5 august 2006, ne-a părăsit și distinsul critic și istoric de artă Horia Horșia, cunoscut cititorilor mai ales din paginile revistei "Arta", așa cum apărea ea înainte de 1990. Personaj discret și intelectual rafinat, el a plecat dintre cei vii după ce, mai întîi, s-a retras din lume într-o singurătate resemnată și tăcută. Dumnezeu să-i
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
asta? - Cine anume? - Domnul Dalloway. Doctorul dădu din umerii lui delicați. - Șeful meu. Domnul Dalloway. V-a spus el că am mari șanse? - Nu. - V-a spus că nu am șanse? - Nu mi-a spus absolut nimic. Nici nu-l cunosc pe respectivul domn. - E pacientul dumneavostră. Secretara i-a făcut o programare la dumneavoastră, pentru problema lui cu umărul dislocat. E jucător de squash. Un tip foarte activ. De talie mijlocie, aș zice. Păr roșcat. Poartă lentile de contact - poate
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Ar fi vrut să se ducă la el și să-l mîngîie pe frunte. Ar fi vrut să se ridice de la masă și să iasă pe ușă, să nu-l mai vadă niciodată. - Ar putea fi un pacient. Nu-l cunosc, rosti doctorul pe șoptite. - Da, zise Chanu. Înțeleg. - Dar vă doresc succes. - Am patruzeci de ani, spuse Chanu. Vorbea încet, la fel ca doctorul, fără urmă de siguranța lui de sine. Trăiesc în țara asta de șaisprezece ani. De aproape
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
și carne pe care o rostogoli prin farfurie. - Am făcut de toate. Tot ce-am putut. Muncă multă și răsplată puțină. Una peste alta, aș putea spune că am vînat bizoni, dar că m-am mulțumit să-mi mănînc orezul. Cunoașteți expresia? Toate scrisorile cu rugăminți de acasă le-am ars. Și mi-am făcut două promisiuni. Că voi reuși, cu orice preț. Aceasta a fost prima promisiune. Iar a doua, că mă voi întoarce acasă. Cînd voi fi reușit. Și
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
și înregistra altfel decât un occidental realitățile. Un european venit în vacanță sau la un simpozion stă într-un hotel de lux unde beneficiază de tot confortul occidental, hotel aflat la oarecare distanță de oraș și, în consecință, nu poate cunoaște viața reală a cubanezilor decât dacă face eforturi deosebite. Poți avea o vacanță de vis la prețuri modice. Primul lucru care m-a frapat a fost starea deplorabilă în care se găseau clădirile din centrul Havanei. Pe marginea mării, pe
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
am ales maeștrii, care constatând ce se-ntâmplă-n jurul lor în realitate, sunt nemulțumiți de ce li se oferă, fac ceea ce se numește tabula rasa, adică dau la o parte de pe masa realității toate obiectele și ființele pe care le cunosc și proiectează pe această masă... a realului, propriile lor fantasme. Din prima categorie fac parte scriitorii excelenți, naturaliști, descriptivi, interesanți, mari maeștri, care, după cum spuneam eu, ... inclusiv poeții care transfigurează datele realului. Din a doua categorie fac parte marii zănateci
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
cartea ta este de 600 de pagini, fă-mi-o de 300. O faci sau nu? Nicolae Breban: Asta o face orice editor, capitalist sau comunist. Aici, în România, editorul comunist avea principii ideologice, celălalt vrea să taie când ești necunoscut - eu, ca scriitor, eram necunoscut la Paris... editorul vrea să propună o carte scurtă și dacă, după aceea, ai succes, atunci se publică cât ai scris. Nu există criterii clare de diferențiere, amândoi sunt niște ticăloși, editorii, sau amândoi pot
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
de pagini, fă-mi-o de 300. O faci sau nu? Nicolae Breban: Asta o face orice editor, capitalist sau comunist. Aici, în România, editorul comunist avea principii ideologice, celălalt vrea să taie când ești necunoscut - eu, ca scriitor, eram necunoscut la Paris... editorul vrea să propună o carte scurtă și dacă, după aceea, ai succes, atunci se publică cât ai scris. Nu există criterii clare de diferențiere, amândoi sunt niște ticăloși, editorii, sau amândoi pot fi generoși, minunați. E o
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
Cenzurile astea sunt de multe feluri și depinde foarte mult și de notorietatea omului, dacă e un om care a dovedit că vinde cartea, ți-o publică oricât ai scrie. Mai greu este pentru cei care încep și care sunt necunoscuți, și aici depinde de felul și de inteligența editorului, dar mai mult decât de acesta, depinde de ceea ce sunt astăzi aceste sisteme fantastice de promovare. Marian Ilea: În încheiere, am să vă întreb ce înseamnă pentru dumneavoastră Maramureșul? Nicolae Breban
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
deosebit de interesantă intrarea festival care evocă Festivalul mondial al tineretului din București în epoca Gheorghiu-Dej. "În august 1953, el se ținu la București, care nedevastat încă prin grija soților Ceaușescu, era, în mare, liniștitul oraș de provincie pe care-l cunoscuse Paul Morand. Stalin fusese smuls afecțiunii noastre de vreo cinci luni și un anumit climat foarte provizoriu de Ťdezghețť se făcea simțit pînă în această zonă. Conducătorul local al momentului eliminase tocmai pe kominterna istorică Anna Pauker, vinovată de deviere
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
Spectacolul Operei din Pekin, nu era totuși lipsit de farmec, susținut de dragoni, drapele și spirale multicolore. Nu mai știu nici ce, nici cum mîncam. Dormeam în dormitoare dezinfectate în permanență cu un produs a cărui formulă chimică n-o cunosc, dar foarte eficient, judecînd după mirosul acru pe care-l răspîndea și pe care și astăzi aș putea să-l recunosc fără să mă înșel, Ťmadlenăť fără farmec a unui socialism cum nu se poate mai real." (p. 135). Remarcăm
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
dimpotrivă, permiteți-mi să pun între paranteze fenomenul de instituționalizare a scriitoarei, mai ales că ea însăși nu iubește prea mult viața publică și rampa socială. Chiar aș vrea să uit pentru un moment că am avut șansa să o cunosc personal pe autoare pentru a putea să mă las înconjurată de lumea fascinantă a cărților ei. Astfel, experiența lecturii ultimului ei roman poate să se înscrie într-un teritoriu privat, mai ales că bucla dintre realitate și ficțiune pare a
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
ficțiune pare a se fi închis pentru a lăsa să se scurgă, printre zonele ondulate ale trăirii, dimensiunea fictivă și destinul asumat al scriiturii. Inițial, am citit romanele semnate de Florina Ilis, ulterior mi-am dorit tare mult să o cunosc pe autoarea empirică, revenind acum la dorința de a fi iarăși singură cu cărțile ei. De ce însă din această buclă se scurge ficțiunea în locul realității și al biografiei e greu de spus. în primul rând poate din cauză că Japonia din Cinci
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
de acest fel și să încep de la povestea din finalul cărții, un truc narativ foarte bine găsit de autoare, o poveste duioasă care leagă ultratehnologizata Japonie de comodificata Americă și de culturalizata Europă. Citind cartea, mi-aș fi dorit să cunosc mai multe despre Japonia, să pot face o interpretare a romanului în această cheie. Mi-ar fi plăcut să interpretez în mod inițiatic sinuciderea bunicului japonez, caligramele din carte, simbolurile jocului tradițional uta karuta. Mai ales că un astfel de
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
vulnerabilitățile povestirii la persoana întâi. Nu ne dăm însă seama de la început că robotul este cel care filtrează prin "conștiința" sa evenimentele, dimpotrivă, primele rânduri ne lasă să înțelegem că e vorba de perspectiva lui Darie, cea pe care am cunoscut-o deja la începutul romanului. Avansând în narațiune însă, deslușim admirabila găselniță a autoarei, un robot utilizat inițial ca animal de companie și ca sistem de supraveghere, devenit ulterior o instanță "subiectivă", care stăpânește bine "desinențele personale", așa cum se definește
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
fonduri, sponsori, politicieni, fani fără de care, probabil, această instituție nu ar fi avut cum să existe și să reziste. Fiecare a fost un constructor. De lumi și de vise. Orașul are un festival sau festivalul are un oraș? L-AM CUNOSCUT PE BROOK La începutul anilor '90, Peter Brook a sosit în România. Imaginea mea cu el? O siluetă delicată, văzută din spate, care privește spectacolul Audiția, la Sala Atelier a Teatrului Național din București. Mister și emoție. A intrat discret
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Walter Legge a fost unul dintre marii producători de discuri din toate timpurile, patronul renumitei Case EMI, cel care i-a făurit gloria și puterea planetară. Dacă nu-i datora arta cântului, în care era deja maestră când l-a cunoscut, Schwarzkopf îi datorează lui Legge fantasticul prestigiu pe care înregistrările din Mozart și Richard Strauss aveau să i le aducă. întâlnirea lor a început în mod exploziv, Legge reproșându-i la o primă audiție o eroare muzicală pe care nu
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
generos, și inventiv, și fanatic, și fermecător, și tandru, și rebel, și ironic, și pătimaș, și dăruit, și curat, și ludic, și vertical ca un copil. Ne tăvăleam pe jos de rîs. Deși îl știa cel mai bine, și îi cunoștea reperoriul, ca să zic așa, cel mai formidabil spectator era Chiriac. Rîdea în hohote și rămînea mereu în urmă cu lucrul la mape, atrăgîndu-și întruna observații. Virgil Flonda a fost ca o Șeherezadă în noaptea aceea. Poveștile lui ne-au ținut
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
strâmți?// toți clipim/ de parcă urmează să iasă soarele/ și nu vrem să fim prinși nepregătiți// dar mama ei/ ca o furtună/ îi șuieră/ ridică-ți pantalonii!/ și privirea ni se întunecă". La ora debutului, Livia Roșca este deja un nume cunoscut în contingentul poeților generației 2000. Ruj pe icoane, mica sa biografie lirică (Bildungslirism, îi spune Al. Cistelecan) îi confirmă indiscutabilul talent și demonstrează că resursele de înnoire ale poeziei tinere sunt departe de a se fi epuizat.
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
intelectual din Occident, sunt trecute cu vederea. R.B.: Ce ați adus cu dumneavoastră "în bagaj" din România? R.W.: Dispun de anumite premize de natură mentală datorită experiențelor și cunoștințelor acumulate în România și în Banat. Mult din ceea ce am cunoscut și învățat din cultura română, în măsura în care elementele nu sunt provinciale - și există chiar foarte multe care transgresează limitele provincialului - se datorează unor scriitori. Cît timp am trăit în România nu am fost conștient de acest fapt datorită rutinei de zi
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
măsură și Germania. R.W.: România este țara de care mă leagă primii 35 de ani din viață, este o țară despre care știu foarte multe, care mă interesează și, într-o anumită măsură, mă și simt "acasă" acolo. O cunosc atît de bine încît pot urmări și înțelege evoluția ei, ea face parte în fond din mine. Cu Germania este cam tot la fel, fiindcă în cei 35 de ani cît am trăit în România am trăit nu ca român
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
nu ca român ci ca german. Ceea ce înseamnă că am avut mereu privirea îndreptată spre Germania. De altfel Germania, cultura germană, au constituit pentru mine dintotdeauna o "dimensiune". Cînd am ajuns aici, am ajuns într-un loc pe care-l cunoșteam deja într-un anumit fel fără a fi pus pînă atunci piciorul acolo. Și ea este țara mea. Ca scriitor german sunt implicat în dezbaterile legate de Germania, în problemele ei, iar pe de altă parte am cîștigat o anumită
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
Dumitrescu și Ion Grigorescu-, fie prezențe discrete, cu apariții în public foarte rare, dar cu o operă puternică și inconfundabilă, respectată chiar în absența unei cunoașteri extinse, cum ar fi Mihai Horea, Florin Mitroi și Ștefan Sevastre, fie personalități puțin cunoscute de către publicul mare, discrete pînă la fuga din lume și la solitudine, a căror operă este doar presupusă, ele participînd la expoziții cu multă parcimonie și doar în doze homeopatice, cazul lui Afane Teodoreanu, Gheorghe Berindei și Vasile Varga. Mircea
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
ambianța Catacombei, autoriatea unui veritabil patriarh. Subiect al unor mitologii ad-hoc, amestec ciudat de rafinament, discreție, omniprezență și dogmatism, teoretician al umilinței și al smereniei, dar, deseori, practician al unui orgoliu surd și al unei vehemențe abia șoptite, el este cunoscut mai mult prin autoritatea sa morală și prin aceea de orchestrator de imagini, de creator de atmosferă artistică prin organizarea unor expoziții minimaliste, cu vidul încorporat, decît prin aceea, propriu-zisă, de pictor extrem de rafinat, uneori pînă la implozia și la
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]