1,765 matches
-
pe zugrăveală se găseau alte pete de sânge. — Știam eu, zise inspectorul, studiind mesajul pe care îl transmitea sângele, dar și ceea ce era scris cu ruj pe oglinda de deasupra chiuvetei. Părea ceva nejustificat de personal: CÎND WILT DĂDEA CU CURUL ȘI EVA FUGEA, PE-ATUNCI PORCUL ȘOVINIST CINE-MI ERA? Minunat! zise inspectorul Flint. Se întoarse ca să se uite la Wilt, al cărui chip luase acum culoarea faianței. — Bănuiesc că dumneata nu ai habar de nimic din toate astea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
așa de des cum o făceam înainte. Suntem prea ocupați. — Fata ocupata... Și în timpul în care tu stai legată pe lângă casă, ce face Henry? — Ține cursuri la Colegiul Tehnic. Stă acolo toată ziua și vine acasă obosit. Ține cursuri, ține cururi... Acum o să te-apuci să-mi spui și că nu-i un lăturalnic. Nu știu ce-nseamnă asta, zise Eva. — Adică mai apucă și câte ceva pe de lături. Pe secretara lui, suită cu genunchii pe catedră. — N-are secretară. Atunci studentele prevăzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
rămân unde eram, analist pr. și să înaintez pe linia asta. Mai a adus un argument, că nu mă vede stând la ședințe și având răbdare să ascult toate inepțiile și că nu era cazul să mă pun singur cu curul pe arici, adică să fiu sancționat pe linie de partid, sancțiuni grave. Pe linia mea, nu ma bate nimeni la cap, sunt expert, am statut de activist de partid așa că să stau cuminte și să temporizez, să o duc cu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
din blocul meu, armonizând uimitor cu discuțiile de la televizor implicând parlamentari tot guvernul cu cetățenii, alegătorii. Așa și clasa politică, dacă văd că nu se opune nimeni, de ce să nu îi ia banii, înjosească și la final un șut în cur și un cap în botul lor de tâmpi, bețivi, curvari, inculți, canapeluțe de alegători. PROSTUL DACĂ NU E FUDUL NU E PROST DESTUL și cugetare proprie DACĂ E PROST RADE-L. Am și eu nostalgii, dar după imaginea și vorbele
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
toți câte puțin și când e ceva gras, ia tot. Tehnică a fost pusă la punct când au expropriat averea burghezomoșierilor și pe ei i-au băgat în lagăre că dușmani ai poporului. EA: Daca esti așa deștept, informat, cu curul în două luntri; aia veche a bunicului tău, asta pe care am trăit-o amândoi, eu văd că ești în trei luntri că zici că faci bani și ești moșier că Băsescu în asta, mai spune, ca povestești frumos. Parcă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
deodată ai chef și prilej de desăvârșire prin cuvânt. Să-ți atârne fraza fragedă, grea, irizând curcubeie asemeni bobului lipit de talia ierbii înalte. Pe o muchie de șanț comunal, năpădit de brusturi străbuni și scaieți violenți, de pălămidă și curul găinii, de rostopască, împlântând sever un cui ruginit în trupul fragil al unui fluture de octombrie... *** Uneori, în bravele dimineți bazaconarde și dilii, totul ți se pare posibil. Cuvântul devine coapsă mustind de fervori. E de-ajuns să-l atingi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
mai, una din aia de te dă pe spate și trezește în tine gentlemanul de Drumul Taberei. Am început să-i declarăm fetei atașamentul și admirația prin expresii de genul „fetița, ți-a căzut fustița“ sau „băgați-aș mâna în cur la sân“, ce-am văzut și ce-am auzit și noi de la cei mai mari și mai experimentați cu sexul. De obicei, orice duduie normală cu discernământul mărește pasul din instinct de conservare, nedorind să apuce știrile de la cinci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
În fine, din vorbă în vorbă, am aflat că avem aceleași probleme, că pentru toți viața e scumpă, că pe toți ne fură magistrații și ne abuzează aceiași polițai șpăgălăi. Cu toții, indiferent de orientarea din pat (cu fața sau cu curul), suferim pentru Pițurcă și ne rugăm seară de seară să batem Olanda. „Noroc de Mircea Rednic, că a adus titlul pentru Dinamo...“, s-a trezit vorbind invitatul nostru special. Vorbind între noi, trei steliști frustrați și cu sete de răzbunare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
care topește și pietrele, eu n-aș sta acolo, sus, cu aer condiționat, bând bere. — Ei sunt aici pentru că așa au vrut, îi aminti interlocutorul său. Nu sunt soldați trimiși la război, ci niște netoți înnebuniți să-și facă praf curul sau să-și rupă șira spinării doar ca să-și vadă numele în ziare sau ca să apară cincisprezece secunde într-un telejurnal. Tu știi, eu știu, toți cei care trăim din afacerea asta o știm, dar e mai bine să păstrăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
au dus în vreo peșteră din munții ăștia. — Nu cred că am avea nevoie mai mult de o zi ca să cercetăm toată zona asta metru cu metru... - spuse Julio, cel mai mare dintre frații Mendoza. - Pare mai cheală decât un cur de maimuță. — Văd că e cheală, dar ține cont că, până și de la înălțimea asta, se disting chei înguste și adânci, pentru că probabil pe aici a curs un râu cu apă multă care a săpat în piatră... Și de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
n-or fi chiar așa de păduchioși și luptă cu noi cu aceleași arme ca ale noastre. — Ce dracu’ spui? îi trânti neliniștit interlocutorul său. E vorba de o familie mizerabilă de nomazi care de ani de zile trăiește în curul lumii... De unde crezi că ar putea avea așa arme? — De ce mă întrebi pe mine? răspunse țâfnos, ca de obicei, Sam Muller. Acum trei zile mă aflam în Angola și n-aveam nici cea mai vagă idee de ceea ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să nu înnebunim de sete și să nu fim îngropați de nisip înainte de vreme. — Îți promit că dacă scăpăm de aici am să ascult cu mai multă atenție proverbele. Atunci, ascultă-l în primul rând pe ăsta: „Dacă stai în cur pe nisip n-o să ți se rezolve problemele“ - așa că mișcă-te... Începea vânătoarea. Soarele îngădui ca ultima-i rază să se prelingă peste întinderea de nisip, ca apoi să-și ia rămas-bun de la vârfurile de piatră neagră și, aproape în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ca să am idei, ci ca să lupt cu niște dușmani cărora, deocamdată, n-am reușit nici să le văd urma. Ne omoară, ne rănesc, ne fură, ne lasă fără apă și dacă nu ne violează e pentru că, probabil, nu le plac cururile noastre. Sunt sătul până peste cap! Dacă vrei, poți să pleci. — Unde? — Nu prea ai de ales: muntele sau deșertul... — Și ce părere ai de găoaza mă-tii? — Hai să nu ne certăm! - interveni Sam Muller, care demonstra pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Bruno Serafian lăsă să-i scape o înjurătură porcoasă înainte de-a întreba: — Să mă ia prizonier...? Ai înnebunit? — Asta vor. Dar de ce eu? — Pentru că ești șef și ești vinovat de faptul că toată misiunea asta a fost plănuită cu curul, că ai subestimat dușmanul, și nu mă refer doar la tuaregi. Mă refer la totul, fiindcă tu s-ar putea să fii foarte bun când e vorba să bagi frica în oameni cu ajutorul câtorva bătăuși, dar ca strateg ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
din urmă. Există sau nu, n-o să-i păstrăm - îi spuse fratele său. Nu sunt ai noștri. Și ce ai de gând să faci cu ei? vru să știe Suleiman. Vrei să-i lași aici să se șteargă șacalii la cur cu ei? Sau îi lași și aștepți ca după o sută de ani un călător pierdut să se împiedice de ei? — Nu știu, și nici nu mă interesează. — Ascultă-mă, fiule...! interveni Laila, ce se așezase pe o piatră, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
scena Stufstock, trei ani la rând. Dintre toate concertele anului, ăsta era cel mai iubit și pe departe cel mai prost plătit, dar aveam senzația că iarăși cânt în parc, liber, iar cei câteva sute care mă ascultau stând pe curul lor în nisip păreau cât mâna de prieteni cu care poșteam Carpațiul în adolescență. Aveam stupida senzație că festivalul este pentru cei ca noi, că este cea mai românească adunătură de lățoși, că ne aparține și că nimeni nu ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
mod subeuropean uina Mărie lu' Keke, până când va mai fi ea componenta de bază a generațiilor de sacrificiu, când va avea și ea în sfârșit parte de miturile educative ale lui Cristian Tudor Popescu când, în sfârșit, în loc de spondiloză, de curul calului și de șițul de la cocie se va împărtăși de binefacerile mitogenezei naționale și va privi cu disprețul calm al unui neam superior din naștere la Beji-neni, doamna de altă etnie, de altă istorie, de altă zariște cosmică care și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în 7 zile Domnule Președinte! În considerația că circonstanțele nu-mi permit de a mai îndelunga prezența mea în România, vă rog, domnule prezident, de a da în primirea fratelai meu, Șerban Eminovici, salariul cuvenit mie pe luna febniarie an cur[ent] în sumă de două sutecincizeci lei, cursul tezaurului, pentru care va adeveri și în condica eliberării onorarelor. Primiți, domnule președinte, asigurarea preaosebitei mele considerațiuni. Mich. Gh. Eminovici 4 [AL. VENTURA] Domnule Prefect, Pe baza anexatei garanții, binevoiți, vă rog
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la recitire, o bucurie liniștitoare, sedantă, mereu și mereu adăugită de noi descoperiri, de chichițe, de fleacuri, de bagatele, de cioace, de amănunte ce te fac să exclami cu gura până la urechi, cu urechile până la ceafă, cu ceafa până la noada curului etc. Uite, dom’le!, cum de nu am observat până acum că Mâșkin, cercetând locuința din cartierul Izmailovski Polk, „văzu pe măsuță o carte deschisă: era un roman francez, Madame Bovary; îndoi colțul paginii la care rămăsese deschisă, ceru voie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
la geam și, gata, nu mai eram singur. Mulți s-au perindat în miraculoasa odăiță din Ana Ipătescu. Bineînțeles, ca din întâmplare, primeam și vizite care-mi dădeau imediat de bănuit că sunt suspectat, dar, ce să zic, chiar în cur mă durea! Eu mă simțeam liber, lumea se schimbase cât de cât, iar autoritățile nu mai erau agresive - sau așa mi se părea. Dar, de supravegheat, nu puteam să nu fiu - îmi și spuneam că e firesc și că nu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Și nici n-ascultă la ce-i mai spune el. Poa-să toace-așa cât i-o plăcea, să i se ducă gura pân-la urechi, el zice, el aude, ale bărbatului să le pui în ciur și să le-așezi sub cur, cum îi spunea și lu madam Ioaniu. Și ce mai râdea bătrâna... S-a-nvățat ea, cum îl vede c-o ia razna și ncepe s-o bodogăne, se duce dincolo-n sală, fir-ai tu al dracului, cu tac
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și-o lua din loc : la meciuri, la cinema, teleleu pân oraș. Și ea rămânea cu furnizorii, cu descărcatul mărfii, cu balamucu pe cap, cu toate. Era femeie-n putere, nu ca astea d-acu : slabe, scânduri de slabe, fără cur, fără nimic, de n-are bărbatul pe ce pune mâna... Era femeie-n putere, zdravănă și țâțoasă, duduia podelele sub ea când mergea, cu părul creț adunat într-un coc mic la ceafă, cu fața cărnoasă și albă... Să fi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu Ioaniu. Ani de zile tăcuse mâlc și nici numele nu i-l pomenise, da acu, de când lua pensie de pe urma lui, și la telefon tot așa răspundea : — Alo ! făcea baba ! Alo ! Aici Sofia general Ioaniu... — Ete, să mă pupi în cur, făcea și ea. Da baba de colo, vicleană : Ce zici ? Ce-ai zis tu, Vica ? — Ei, nimic, ce să zic, nu zisei nimic. Drăcui și io suveica asta. — Ei, dacă n-ai spus nimic... Și baba dă-i cu poveștile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a luat ea pensie de pe urma lu bărba-su. Pân-la urmă, tot i-a tocat banii ! D-aia, după ce a tăcut mâlc, ani de zile, numa așa o auzeai : Alo ! făcea baba. Alo ! Aici Sofia general Ioaniu. — Ete, să mă pupi în cur, zicea și ea. Și baba, vicleană, de toate alea vorbea, da foarte greu povestea cum a fost și ce-a fost și unde-a murit bărba-su. Vezi că ajunsese comuniștii să le bage spaima în oase ! Da odată tot a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cap sec, cap sec, își șoptește singură, ocolește burlanu de lângă scară, dă colțul casei și merge spre poartă cu pași mărunței. Curtea pustie, ăla la Matracucă, Ivona dracu s-o ia pe unde i, parc-ar avea un ardei în cur, așa nu poate să stea locului, la casa ei... Curtea pustie, nici urme de pași pe pavaj... Parcă-ți vine să crezi că s-a mutat toți, așa pustie arată casa de când a plecat băiatu. De când s-a ramolit baba
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]