1,323 matches
-
fost eliberați românii. Unii, deja au început să-ți compună pe ritm de manele imnul de slavă: „Mulțumim, Traiane, că ne-ai eliberat/ Și-am ajuns cu toții, drept într-un rahat!”. Deci bucură te cât mai ai timp... De râsul curcilor Dumnezeule, încep să mă îngrozesc din ce în ce mai mult, când văd ce fel de generație se plămădește acum pe aceste meleaguri mioritice! Uneori încep să mă consolez, că așa ceva nu este posibil, că nu se poate ca la un moment da,t
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
stâncă, apoi alte două secole exproprierea terenului și tot așa cu spor și avânt până la împlinirea cu succes a unui mileniu, când se va putea constata cu certitudine, că nu sunt bani pentru o asemenea construcție. Am ajuns de râsul curcilor, fiindcă asemenea comunismului și ideea teoretică a bunăstării de azi, a fost implementată tot de oameni. Oamenii sunt cei care strică, spurcă și duc la pierzanie orice idee, oricât ar fi ea de generoasă pentru omenire. Oare asta ne doream
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în pace pe ăștia de la conducerea țării, și uite ce tâmpenii monumentale au mai făcut fără să mă consulte și pe mine. Tunetele și fulgerele, s-au abătut în primul rând asupra firavei noastre poliții, care a ajuns de râsul curcilor în privința eficienței. Dar de când au avut inspirația, de a spune adevărul pe nume despre iubitul nostru președinte, invitându-l să iasă la discuție, folosind cuvinte mobilizatoare de genul „Ieși afară, javră ordinară”, se pare că susnumita javră, supărată că s-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pământul. Mariana de mult aștepta să mai treci pe-aici, îi spuse el, când ajunseră, împingând poarta și lăsând-o pe maică să intre prima. Să vezi ce bine o să-i pară!!... Ar trebui să vă luați și voi niște curci, niște găini, să le creșteți, îl sfătui maica, privind bătătura goală din fața casei, unde nu se vedea decât un câine legat de lanț, care, în loc s-o latre, începu să se gudure dând din coadă. Bucuroasă de vizită se arătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai moale cu daravera asta de inventar... Ca pe Dumnezeu din ceruri vă rog, domn șef, nu le mai treceți la catastif pe toate, că mă nenorociți!!... se ruga gestionarul, învârtindu-se de colo până colo prin prăvălie ca o curcă beată, cu brațele pline de cutii coborâte de pe rafturi pentru verificare. Cu deznădejde, lucrătorul din comerțul socialist vdea cum se încurca tot mai rău în plasa propriilor minciuni și subterfugii, în vreme ce de la oraș, unde era plecat, verișorul Tarbacea, protectorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
luând-o în mod diplomatic pe departe. În cel mai scurt timp vrem să înființăm și la noi în comună o gospodărie agricolă colectivă. Suntem la câțiva pași de București și nu mai putem s-o amânăm mult!... E râsul curcilor!... Și eu cu ce vă pot fi de folos în chestiunea asta? întrebă Stelian, bănuind cam unde voia să ajungă secretarul cu o asemenea introducere, dar dorind s-o audă din gura lui. Ați pus punctul pe i, zise Girolteanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
șef", vorbi mai departe Ticu. "Eu vreau să-mi fac meseria mea de frizer, că asta am învățat și asta știu să fac, și v-aș ruga, dacă se poate, să ne mai măriți leafa, ca să nu ajungem de râsul curcilor!" Ei, nu mai spune! exclamă Stelian. Ticu plesni cu palma în masă și își continuă istorisirea: "Că, dacă voi mă faceți membru de partid și pe urmă mă obligați să fiu șef", zise el, rostindu-și cuvintele de parcă activistul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pînă la urmă mai mult decît orice altceva. — De cînd și-au luat laba franțujii de pe Uzina de la Pitești, sau mai bine zis de cînd au fost forțați să-și ia tălpășița, avem un Renault în variantă autohtonă de rîsul curcilor, zice Petrică izbind cu călcîiul în podeaua Daciei, încercînd și el să-și îmbunătățească circulația periferică. — în mod sigur că și Geniul ar fi preferat să aibă alături o nevestică ca doamna Mina în locul Scorpiei, reia Sena, pe cineva care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la orice oră, și de m-ați trezi din somn la trei dimineața, aș fi în stare să v-o turui pe nerăsuflate. Parazitul naibii, zice, slujitorul Domnului, fața bisericească, auzi tupeu la el, se dezlănțuie Poștașul, ar rîde și curcile dacă ar putea să-i citească articolul. E normal să ai un dinte împotriva ăstora, dar nu-ți face bine să te înflăcărezi așa dintr odată, spune Bătrînul. Serviciul simbolic al Sfintei Cruci de pe Baileys Crossroads a fost condus de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mut? - Mută-i-o, românașule, că, dacă tot te-ai îndurat până aicea... Că dacă i-oi mai muta-o înc-o străduță, la stânga, e-un mizilic... Strada PERONE era o ulicioară, tipic sătească, în plină Capitală. Cu oi, rațe, gâște, curci, cu plantații minuscule de porumb și pavată în pietre de râu. Genel deschise portiera taman în vecinătatea unui moșulache ferchezuit, imobil, cu mustățile răsucite în formă de gondolă, la vestă cu ceasornic cu lănțug de tinichea, scos santinelă, lângă o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Mamaiei: Vai, ce mare rușine la copchil, da se poate!? Conu’ Bazil, Înfuriat că a fost deranjat de la o partidă de cuceriri sentimentale În care uzase de toată măreția penajului Înfoiat și a colanului cu mărgele roșii, irezistibil pentru tinerele curci, de două ori mai mare decât Va, se Îndrepta spre acesta, ca un adevărat comandant de oști neînfricat, scoțând binecunoscutul strigăt de luptă gutural și amenințător: Glu-glu-glu! Micuțul zmeu se oprea, cu dușmănie de copil dar și cu admirație nedisimulată
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la pământ și rămânea nemișcat până ce conu’ Bazil se dezunfla și pufăind un... „lașul” se Îndrepta victorios spre iubitele sale proaste că așa Îi spunea Mamaia, Didiței: Fa, ce să mă mai fac cu tine că ești proastă ca o curcă, vai! am avut două fete ca două flori... De cealaltă fată, Zânița, În asemenea situații Ochenoaia nu pomenea nimic, știa că abia Împlinise nouăsprezece ani și la vârsta când alte fete se mai și distrau, fata Îpreună cu mama depuneau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ai grijă de copchil ca de ochii din cap, ai auzât!”. Următorul vinovat a fost găsit, așa cum era ușor de dedus, Cristofor, curcanul cu multe și grave antecedente, iar sentința, căreia nimeni nu i s-a opus, În afara celor patru curci slabe și bete de iubire, a fost dată de bunicu’ Ghiorghi cu un scurt comentariu rostit, așa cum Îi stă bine unui judecător respectabil: A fost un curcan bun, și-a făcut datoria cu prisosință, dar s-a Înecat la mal
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe olar. Iarna era În toi, ograda și grădina bunicilor parcă erau acoperite cu cearceafuri albe-albe, crengile salcâmilor de la poartă purtau pe umeri cojoace din blănuri albe, fără poale și fără mâneci, gerul alungase vrăbiile și pițigoii flămânzi, găinile și curcile se retrăseseră de bună voie și forțate de ger În poiată și solicitau masa de seară prin vitejii lor reprezentanți: Cristofor care pășea rar și tot țanțoș, doar că mărgelele roșii aveau unele inserții de vinețiu și Napoleon, cocoșul imens
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
erau frați, nu? și taie popa limba! Se apropia „Școala” și atunci când nu erau pe câmp, nici cu caprele la păscut, nu aveau de cules frunze de cătină, urzică sau răsărită pentru a le toca și da la rațe și curci, cei doi elevi de gimnaziu trebuiau să repete pentru școală. Valerică s-a Împrietenit nesperat de ușor cu ceilalți școlari din acea parte a satului, dar nu fără incidente. Față de cei din Bogdana, Va prezenta mari carențe de creștere și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
părinții să plece, departe la târg. de unde veneau seara târziu Încărcați cu cele trebuitoare casei și familiei. Veneau veseli, obosiți și adesea „un pic făcuți” din cauza unei sticle de „Corniță”. Plecau dimineață tare, pe Întuneric-Întuneric pentru a ajunge cu rața, curca ori cocoșul la prima oră a dimineții, atunci când „jâdanii” plătesc mai bine. Într-o asemenea dimineață, Valerică a fost plăcut surprins de faptul că Marinița era lângă el și cutremurată Îl mângâia peste tot. Corpul ei cald și total gol
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
au dus-o nici două zile. - S-au pus pe capul nostru, vor să ne dibuie! se căina Sandu, într-o seară -la podidit pe codoș. A dat un plâns în el de nu se mai potolea. ; - Ce-ai, mă curcă? -la luat Piele în râs. - Nu știu. Mi s-a urât. M-a făcut mama inimă slabă, n-ar mai ajunge-o țarina! Că la fel era și ea de izmenită! Una-două, pișa ochii... Îi era frig și se acoperise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
șters gura și-a lăsat mâna pe masă: - Păi tot aici, mînca-ți-aș sufletul, că s-a stricat timpu și-am chef de petrecere... Gheorghe, numai ochi. -La ghicit Bozoncea. Era omul ucenicului, va să zică săpau amândoi în puterea lui. - Beți, mă curcilor, ce vă uitați la mine? s-a înveselit hoțul deodată. Ia, Paraschive, ia, Sandule, ce stai Nicule? Să ne mai dea un rând cu întărîtarea sa, că mi s-a făcut foame. Mâna lui puternică a ridicat paharul și -la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dau seama ce am zis... Și, spre marea mea surpriză, m-am trezit gândindu-mă ce bine ar fi fost să-l am pe Hugo lângă mine să mă ia peste picior. Parcă lipsește ceva când te faci de râsul curcilor și nu e nimeni acolo pe care să te bazezi că-ți va aduce aminte de asta mai târziu, de preferat când ești beat și vulnerabil. Cum se alesese praful de orice pretenție a mea de a-mi păstra demnitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și nouă toate. A. 15 În Ferentari, altă civilizație, dar tot oameni cu două picioare, cu doi ochi, cu... Băieții, mai ales, de gașcă și curioși, gata oricând să-ți dea o mână de ajutor, ca să nu rămâi de râsul curcilor... Ei, gringo, care-i șpilul?... Mă înconjuraseră vreo cinci, șase și așteptau. Auzisem că aici limba este mijloc sigur de supraviețuire, dar treaba cu șpilul îmi era străină. Joc la două capete, zâmbesc ambiguu, fac semne că-i așa și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de trestii care lăsa să treacă aerul, apărându-l de liliecii-vampiri, și, după alte cinci minute de lectură, stinse lumânarea și adormi. Afară, broaștele începuseră o simfonie monotonă, întreruptă doar de cântecul „bombardierelor“, de chemarea la împerechere a unei bătrâne curci și de mârâitul, îndepărtat, al unui tânăr jaguar. În aer plutea miros de frică. Nu era adus de briză, în dimineața liniștită nu se simțea nici o adiere. Era acolo, dens, inconfundabil și pătrunzător, șerpuind la firul ierbii, prinzându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de cealaltă parte? Întârzie cu răspunsul. Privi copacii înalți care își aplecau ramurile apărând parcă luminișul și oferindu-le florilor și fluturilor umbra lor; urmări cu privirea zborul liniștit al unui stârc; simți pe obraz adierea, prea caldă; auzi strigătul curcilor în călduri; aspiră parfumul greu și istovitor al selvei; observă cerul ce începea să se coloreze în roșu spre asfințit și clătină din cap convins: Nu - spuse el cu hotărâre. Nu sunt eu nebunul. De asta sunt sigur. Înaintau foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
simplul fapt că era presărată cu vreo două duzini de cocioabe de chirpici. Nu erau stârci pe coroanele acelor arbori de capoc, nici maimuțe care să sară dintr-o ramură într-alta a cedrilor-samán. Nu erau papagali zgomotoși, nici guacamayos, curci sau tucani. Maimuțele, papagalii, guacamayos și tucanii din Santa Marta erau în cuști sau nu mai erau deloc. Iar în Santa Marta existau multe cuști. Zeci, poate sute de cuști, pentru că în ele se păstrau miile de animale care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dacă îi aducem să vadă asta, spuse el, dacă le-am arăta un apus de soare în selvă, dacă i-am plimba pe râușoare la umbra cedrilor, dacă i-am obliga să asculte cântecul păsărilor-bombardier și chemările de dragoste ale curcilor... Inti refuză categoric: — Ei nu înțeleg... Arătă ușor spre râu: — E cu putință ca cineva să nu înțeleagă asta? — Ei... Se auzi un țipăt. A fost un urlet sfâșietor, de durere și de moarte, de frică și de agonie. Venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cincizeci de cutii pentru a avea câte o cutie pe zi la micul dejun. M-a întrebat dacă sunt medic. I-am zis că nu, sunt doar un cetățean informat, la care la care preopinenta se uită la mine precum curca-n lemne și mă trimite după rețetă. Scurt! Deci acum m-am lămurit, durerile mele nu pot fi tratate nici cu indiferență și nici cu medicamente homeopate. Cineva mi-a sugerat, că un tratament eficace și s-ar putea spune
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]