3,589 matches
-
facă parte, negreșit, mai multe pahare și mici recipiente decât din arsenalul omului sănătos. Dimineață, cu ochii încă nedezlipiți, degetele mele dau peste suprafața rece a paharului de apă, a cănii de ceai, paharul pentru picături - în fine, și metalul curelei de ceas. Faci prea mult caz de „boala ta“, îmi spune mama, pe un ton în care ghilimelele sunt mai mult decât ghicite. Seara la zece, ea venea triumfală în odaie, cu cana de ceai îndulcit cu miere. Licoarea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și, slavă Domnului, îmi ajunge mai jos de jumătatea coapsei. Ar putea foarte bine să fie o rochie. Și ha! Am o bentiță neagră care se întinde în trusa mea de farduri, care mă cuprinde la fix pe post de curea... — Foarte frumos, zice Luke întrebător, uitându‑se la mine cum mă viermuiesc să intru în ea. Un pic cam scurtă... — E o rochie mini, zic ferm și mă întorc să mă privesc în oglindă. Și... o, Doamne... e cam scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de accesorii? — Acolo, zice Suze, arătând spre un colț al camerei. — Mersi! spune Milla. Ne vedem mai târziu! Cele trei fete se îndepărtează, pierzându‑se în învălmășeală și o aud pe una dintre ele zicând: Chiar am nevoie de o curea ca lumea... — Becky! zice Tarquin, venind în spatele meu. Ia niște vin. Uite, ți‑l prezint pe Caspar, amicul meu de la Christie’s. — Bună! zic, întocându‑mă spre un tip cu păr blond vâlvoi, cămașă albastră și un enorm inel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
pentru drum. Sunt vreo cincizeci și ceva de mile de la Luo-chuan la Yenan. Dimineața e rece. Culorile răsăritului de soare zugrăvesc dealurile în auriu. Lan Ping e îngrijit îmbrăcată în noua ei uniformă a Armatei Roșii, din bumbac gri. O curea îi încinge mijlocul. Trupul ei zvelt seamănă cu o salcie. Are părul prins sus cu panglici albastre, în două cozi lungi, împletite. Cărând gențile, ea și Xu se îndreaptă spre camionul lor. Chiar dincolo de el, sunt oprite alte trei vehicule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nimic pe față. De fapt, și-a spălat fața de două ori. A hotărât să demonstreze ce cu picioarele pe pământ e, că se poate avea încredere în ea. E în uniformă, costumul ei. Mijlocul îi e strâns de o curea. Se duce cu pași mari la peștera lui. Garda cu cicatrice ca o omidă între sprâncene îi barează drumul. Ea își anunță numele. Garda o măsoară cu suspiciune de sus până jos. Tovarășul președinte m-a invitat. Așteaptă aici, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
sprâncenele așa cum obișnuiam la Shanghai. Mă dau cu pudră pe pielea arsă de soare. Nu există rochie. I-am promis lui Mao să respect moda revoluționară, care înseamnă să nu respecți nici o modă. Port o uniformă decolorată gri și o curea. Când ies, toată lumea se întoarce spre mine și, deodată, bărbații încep să vorbească despre cer. Culoarea lui. Un pepene cu un strat de verde la exterior, galben la mijloc și roșu rozaliu în mijloc. E o tăcere bruscă. Mao încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pod, sunt legate de țărm pavilioanele în diverse stiluri construite în timpul dinastiilor. Locul e ornat cu stânci și e înconjurat de plopi, piersici și caiși. Faimosul Pod Rupt e construit din marmură albă și granit, o structură semănând cu o curea subțire, arcuită. Nu mai e nimeni în afară de noi doi. Mao pare absorbit de frumusețea care ne înconjoară. După un răstimp, își ridică în sus bărbia, ca să simtă soarele pe față. Mă năpădesc amintirile. Vremurile din Yenan și de mai înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ceva din viața ta de acolo? Îți povestesc acum, uite... Nu vroiam În ruptul capului să merg la Seminarul Teologic și bietul tata m-a dus cu sila, pentru că o țineam nu și nu, mi-a tras o bătaie cu cureaua, pe care o mai țin și acum minte, o săptămână n-am putut sta pe fund! — Ce sălbăticie! — Vezi că totuși, până la urmă, mi-a prins mai bine decât să fi rămas, acasă, să muncescla câmp! Tata a mers cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de vinilin albastră și, stând, așteptând, carnea pulpelor lor, bine Îndesate, se tot umfla, fenomenul devenind vizibil mai ales sub baretele sandalelor cu toc cui, păstrate din Îndepărtata tinerețe, a lor și a lui Elvis Presley. Sub apăsarea nemiloasă a curelelor de la sandale carnea alburie se tot umfla, creștea moale, dădea pe de lături, ca o cocă. Iar ele și dăduseră drumul la bandă. * — Ce păcat că Buni nu a apucat măcar luna asta! Să fi stat și ei amândoi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
amintirile lor cu Caitlin au legătură cu locul ăsta. Apoi bărbatul a apăsat de mai multe ori pe claxon, ca să-i anunțe pe socrii c-au ajuns. Susan s-a dat jos din mașină și s-a apucat să desfacă curelele de protecție ale scăunelului din spate, în care fusese instalată Milly. Femeia era adâncită în gânduri. Nu contează câte realizezi în viață, cât câștigi sau unde locuiești... dacă un lucru atât de prețios, precum propriul copil, îți este luat de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
le dădea voie și nu-i primea ca oaspeți. Primul lucru pe care l-a observat a fost cenușiul murdar al uniformelor pline de sudoare și de praf, agresivitatea metalică a puștilor și mitralierelor și mirosul crud al cizmelor și curelelor. Apoi privirea i-a căzut, uimită, asupra bărbatului înalt cu jaique albastru și turbanul în dezordine. îl recunoscuse pe Mubarrak-ben-Sad, imohag ce făcea parte din „Poporul Lăncii“, unul dintre cei mai pricepuți și conștiincioși căutători de urme din deșert, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
las apă și provizii pentru zece zile. Dacă mi-ai spus adevărul, o să trimit pe cineva după tine. Dacă m-ai mințit și Abdul-el-Kebir nu e acolo, o să mori de foame și de sete, pentru că nimeni nu poate rupe legăturile curelelor din piele de cămilă. — Cum știu că într-adevăr o să trimiți pe cineva să mă elibereze? — N-ai cum s-o știi, dar o voi face... Ai bani? Guvernatorul Hassan-ben-Koufra arătă cu bărbia spre portofelul pe care îl ținea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
O să-ți fie mai bine cu curul gol... Excelența sa, guvernatorul Hassan-ben-Koufra, autoritate supremă și indiscutabilă într-un teritoriu mai mare decât Franța, vru să protesteze, dar se răzgândi, își înghiți mândria și furia și începu să-și descheie cu greu cureaua și pantalonii. Gacel îl ajută să și-i scoată, apoi îl legă cu conștiinciozitate, iar la sfârșit îi luă ceasul și un inel cu un briliant mare. — Cu asta am să plătesc cămilele și proviziile, spuse. Sunt sărac și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
guvernator. — Vrei să spui că m-ai destituit? — Firește! răspunse. Și-ți garantez că dacă nu-l găsesc pe Abdul, voi cere să fii judecat pentru trădare. Guvernatorul Hassan-ben-Koufra nu răspunse, absorbit de studierea rănilor pe care i le lăsaseră curelele la încheieturile mâinilor și cugetând că, în urmă cu mai multe zile și în același birou, el fusese cel care ocupa poziția lui Madani, judecând cu asprime un om din cauza aceluiași targuí care devenise o obsesie pentru toți. Evocă orele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lase în voia sorții după ce ea osteni să-și mai caute de lucru, așa încât înțelese să facă un efort ca s-o sponsorizeze ceva mai consistent. Cât ar mai fi rezistat și el, Mirelo, cât l-ar mai fi ținut curelele să hrănească încă o familie pe lângă a lui? Asta n-aveai de unde să știi de azi pe mâine. De azi pe mâine nu mai știai la ce să te mai aștepți cu atâtea scumpiri și inflație, și greve, și disponibilizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu capu’ plecat și urechea plecată, Mirelo, o cârpă și-o zdreanță de om, un milog, grandoman și pervers la o adică, leșinat să calce pe urmele stăpânilor și poate să ajungă mai ceva decât ei, măcar că nu-l țineau curelele și nu-l ducea capul, până una-alta se ghiftuia cu mâncarea lor, se îmbăta cu băutura lor și fuma ce fumau ei. Chiar și târând-o pe Mirela după el parcă ar fi vrut să-i imite, de vreme ce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
această zidire mai mult decât pe Ziditorul ei. O disperare lucidă, da, care te îndeamnă să cumpănești, să cântărești, să migălești, să-ți dedici viața, da, e de tot râsul să-ți dedici viața unei femei sau, dacă te țin curelele, mai multor femei. Dacă ai vocație pentru așa ceva, dacă ai sânge-n instalație, iar privirea lui, rotindu-se, parcă ar fi vrut să le țină-n loc. Roiau în jurul lui, se foiau, se sfădeau, cât ți-ai mai face iluzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mai lăsat bătrânul prostit și îmbrobodit din toate părțile, de șefi, la slujbă, de nevastă, de poliție, de registratură, de Oficiul de pensii, de dentistul care i-a pus dinții ăia de fier în gură, și uite că a strâns cureaua și a plătit. A fost mereu cu datoriile la zi. Asta i-a întărit mândria și credința și l-a golit de vlagă, umplându-l de un năduf care trebuie vărsat pe cine se nimerește... Rafael stătea nemișcat, lungit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o fracțiune de secundă Întârziere, de grupul meu de discipole. Ca de obicei, Josie stătea chiar În fața mea, având pe chip eternul său zâmbet larg. Costumul ei de gimnastică era roz, iar colanții gri. În jurul taliei purta una dintre acele curele Înguste nesuferite, cenușie și ea, desigur, ca să se asorteze; rujul cu care se dăduse avea o nuanță stridentă de roz, În timp ce pantofii de sport erau albi, cu o ușoară lucire trandafirie. Josie zâmbea constant, indiferent de ce spuneam sau făceam, Înclinându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ăsta și te arunc pe ușă afară, don’șoară“. — Nu e vorba doar de bani, Își mai dădu cineva cu părerea. Ar fi ideea că sala ar putea face mai mult ca să se Întrețină singură. Ne-am nărăvit tot strângând cureaua și așteptând să ne scoată Consiliul din necaz. N-ar strica să fim mai siguri pe picioarele noastre. Murmurele de aprobare fură Întrerupte de vocea profundă a lui Lou, care Întreba: — Dar, dacă facem așa, cum vor reuși toți - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
a coborât, aplecându-se apoi, ca să-mi spună prin fereastra mașinii: — Sâmbăta viitoare. — Rămâne stabilit. Am privit-o urcând scările și intrând pe aleea care ducea spre ușa de la intrare. Era Îmbrăcată cu impermeabilul negru, strâns bine În jurul mijlocului cu cureaua, iar părul Îi era strâns Într-un coc, În vârful capului. Rachel era atât de grațioasă Încât făcea ca un gest simplu, precum acela al urcării unor trepte, să pară recitalul lui Odette, În Lacul lebedelor. N-am fost niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
maschează rotunjimile, ci din acela de firmă, care-ți permite să-ți exprimi eleganța nesofisticată. Era ținuta pe care ar fi Îmbrăcat-o și Rachel: pantaloni de călărie, un pulover pe gât și o haină din piele foarte fină, cu curea, iar În picioare, ghete scurte, cu tocuri pătrate, după ultima modă. Cu toate astea, băiețelul de lângă ea era Înveșmântat Într-o explozie de culori: haină galben strălucitor, șapcă de baseball roșie, pulover În dungi multicolore, peste care avea și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
belșug cu khol. Purta un pulover negru, subțire și cu mâneci scurte, peste o fustă dreaptă și strâmtă, de aceeași culoare, iar la gât Își pusese un colier cu strasuri. Peste mijloc Își Încinsese - cum spun revistele de modă - o curea neagră foarte subțire. Dresul ei nu avea nici o cută, iar tocurile erau atât de Înalte și subțiri, Încât o făceau să se legene ca un copac În furtună. Am clipit. Ceea ce mă călca cel mai tare pe nervi la Baby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
am văzut pe Hawkins stând În prag, țânind ușa cu mâna sa mare. Ochii ni se Întâlniră. El intră, trântind ușa fără a-și lua privirea de la mine. Zgomotul Încuietorii a părut că vine din altă dimensiune. Mi-am scos cureaua de la haină și-am Început să-i deschei nasturii. — Ce cauți aici? am Întrebat, izbutind să rostesc cuvintele pe un ton destul de indiferent. Credeam că mă cosideri Antichristul și Târfa Babilonului laolaltă și că n-ai mai consimți niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Apropo, de ce mergem la Ochanomizu? — O să vezi. Din pricina numeroaselor școli pregătitoare din preajma stației Ochanomizu și a simulărilor de examene, zona era împânzită de elevi de școală gimnazială și de liceu. Midori s-a avântat în mulțime, ținând cu o mână cureaua genții pe care o purta pe umăr, iar cu cealaltă apucându-mă de mână. Ia ascultă, Watanabe, poți să-mi explici și mie diferența dintre subjonctivul prezent și subjonctivul trecut în limba engleză? mă întrebă ea pe nepusă masă. — Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]