6,583 matches
-
Victoriei să se liniștească, el o hrănise cât putu. Acum, însă, se îngrozi deodată și fu copleșit, doar într-o singură clipă, de fiori reci pe toată șira spinării. Dacă, pentru cititor, poate, această bruscă răsturnare de situație pare foarte curioasă și întrucâtva improbabilă, pentru tânărul meu erou, ei bine, era un lucru ce ghicise c-o să vină la un moment dat, deși cu greu putea ști exact și când anume. Acest lucru, trebuie musai menționat, se cauza în întregime faptului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și sub numele, mai tehnic, de chanoyu sau de "ceremonie a ceaiului" (chanoyu înseamnă, literal, "apa fierbinte pentru ceai"). Prestigioasă încă în cercurile de inițiați insulari, ea și-a pierdut totuși vechea aură inițiatică, fiind practicată de cei mai mulți dintre străinii curioși ca pe un soi de sport popular, la concurență cu judo sau cu sumo. Mărturisesc sincer că extractul din plante al copilăriei mele, celebra tisane preparată de bunica, precum și ceaiul negru englezesc, pe care, ajuns în Anglia, aveam să-l
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
transformând subtil subjugatorul în subjugat: incapabil să supraviețuiască singur, bărbatul este tolerat, făcându-i-se toate voile nu pentru că el este stăpânul, ci din generozitatea arătată celui mai slab. Iată însă că, în Japonia anilor '80, se petrece o mutație curioasă: în loc să adopte, în continuare, rolul acesta supus de femeie-copil, cu dezavantajele și avantajele sale, tinerele fete au inventat o formă inedită de escapism social. Nu prin a deveni ceva opus, cum adesea s-a întâmplat în Occident, unde femeile au
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
din start orice distincție la care poate aspira autorul său. Mai mult, am senzația că proliferarea acestui gen de manifestări online seamănă izbitor cu fenomenul speaker-ilor din Hyde Park, în jurul cărora se adunau, pe zi ce trecea, tot mai puțini curioși. Nu este greu de prevăzut că vom ajunge, într-o zi, ca fiecare să avem blogul nostru, pe care să-l citim și recitim la infinit, într-un superb act de demiurgie solipsistă. Iar Japonia hipermodernizată, aseptică și tocmai de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-Nu cred ceea ce spui, continuă prepelița. -Spun adevărul, dar până s-a umplut ulciorul, am privit spre pădure și mă gândeam că în lumea voastră trebuie să fie tare frumos, de cântă atâtea păsări, zise Magnolia. -Așa este. Dacă ești curioasă, vino cu mine și te convinge, zise prepelița. Apoi a zburat de sub brusture pe cărăruie și a dispărut în pădure. Magnoliei atât i-a trebuit, a pus dopul la ulcior, l-a așezat la umbra brusturelui și a fugit după
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să-ți stăpânești emoțiile, să nu tresari la orice mișcare ce se aude în vreun tufiș. Oamenii împart pământul cu cele treizeci milioane de specii și așa cum voi aveți dreptul la viață, au și ele. Și cum sunt necuvântătoare și curioase, unele din ele caută să ia legătura cu voi, dar numai atât pot, atât știu. Păsările și animalele au creier dar este lipsit de judecată. Apoi ce transmit ele vouă și cum vă transmit, voi oamenii cu greu înțelegeți, de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
rămăsese din membre. -Vai de mine și de mine! Și tu ai rămas fără picioare ca și vecinul nostru cântărețul întunericului, de aceea nu mai auziți amândoi? -Exact, vecino! Și ..... zici că vecinul nostru, greierul, a pățit la fel? întrebă curios și surprins totodată păianjenul. -Da, vecine. Da! Și el a pățit la fel ca și tine. -Atunci când omul și-a arat pământul, a pățit-o și el. -Așa este! zise furnica după care a căzut adânc pe gânduri. -Ei
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
afară, pașii rari și coada învârtind-o de zor parcă era o elice de avion. Auzind zgomotul de care nu se pomenise până atunci între semenii lui, Marele șarpe și-a ridicat amândouă capetele împodobite cu niște ochi mari și curioși ce priveau la animăluțul care își dădea importanță și-l întrebă: -De unde ai apărut și cum îndrăznești să-mi calci teritoriul, pipernicitule? -Cu mine vorbești, namilă afurisită? -Da, cu tine. Pentru că vorbești necuviincios și ai călcat pe teritoriul meu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
biologici, în ceea ce privește valorizarea de sine sau gradul de manifestare a curiozității în raport cu background-ul de proveniență. În raport cu acest ultim aspect, adolescenții au părut a fi mai puțin satisfăcuți de gradul de deschidere al adopției, indiferent de nivelul acesteia și mai curioși să afle mai multe despre părinții biologici. Pe criteriul gen, indiferent de vârstă, fetele au manifestat mai multă curiozitate pentru cunoașterea părinților biologici. Brodzinsky 179 arăta în studiul lui că, cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se pierdea în // mărunțișuri și că toată viața-i religioasă se zbătea într-un formalism sec, punând preț mai mult pe viața aceasta decât pe cealaltă. Formalismul predomină în ritualul domestic al tuturor popoarelor până-n ziua de astăzi și fapt curios că practicanții tuturor superstițiilor sunt cei dintâi care aruncă piatra în capul acelora ce din motive pur igienice, estetice, economice sau sociale vin cu câte o inovație, cum de pildă este incinerarea cadavrelor omenești. Din cele expuse în articolele precedente
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la soare discutând În grupuri lângă biserica iezuiților. Deși n-am fost niciodată prea naiv, iar lunile petrecute În mediul acela mă Învățaseră o droaie de lucruri și mă făcuseră să casc bine ochii, totuși nu eram decât un puștan curios care descoperea lumea cu uimire, Încercând să nu piardă nici un amănunt. În ce privește careta, am auzit Întâi copitele celor două catârce și zgomotul roților care se apropiau din spatele nostru. La Început nu le-am dat nici o atenție; uruitul trăsurilor și caleștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
așa cum Îi poruncea, dându-se de ceasul morții, bunul-simț, rămase nemișcat lângă cei doi englezi pe care fusese cât pe ce să-i expedieze Într-o lume mai bună, În timp ce reflecta amar asupra unui adevăr nestrămutat: cimitirele erau pline de curioși. Dar nu era mai puțin adevărat că În faza aceea, după incidentul cu italianul, cu cei doi indivizi mascați și cu fray Emilio Bocanegra așteptând rezultatele, chestia cu cimitirele era apă de ploaie; așa că a pleca, a rămâne ori a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să-mi termin sonetul. Așa că vezi-ți de viața ta. Și Dumnezeu să te aibă În pază. Întregul Madrid era Într-o sărbătoare continuă, iar curiozitatea populară transformase Casa cu Șapte Hornuri Într-un pitoresc loc de pelerinaj. Grupuri de curioși urcau pe strada Alcalá până la biserica și grădina Carmeliților Desculți, adunându-se peste drum de reședința ambasadorului englez, unde câțiva alguazili țineau fără prea mare convingere la distanță mulțimea care aplauda la trecerea fiecărei calești ce ieșea pe poartă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Încet În ce daraveri necurate se vârâse iar. M-am Întors să mă uit la ei pe furiș, cu urechea ciulită; dar Diego Alatriste era din nou tăcut, mulțumindu-se să privească ferestrele ambasadorului englez cu o expresie impasibilă. Printre curioși se aflau și oameni mai acătării, cu palanchine, litiere și carete, ba chiar și vreo două-trei calești cu doamne și cu Însoțitoarele lor, cu dueñas adică, trăgând cu ochiul din spatele perdeluțelor; iar vânzătorii ambulanți dădeau fuga să le ofere răcoritoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
răcoritoare și alte bunătăți. Uitându-mă mai bine Într-acolo, mi s-a părut că recunosc unul din vehiculele acelea: era de culoare Închisă, fără blazon pe portieră, cu două catârce bune la ham. Vizitiul sporovăia Într-un grup de curioși, așa că m-am putut apropia de scărița caretei fără să mă Împiedice careva. Iar acolo, chiar lângă gemuleț, o privire albastră și niște zulufi aurii În tirbușon Îmi confirmară că inima mea, care bătea Înnebunită În piept de parcă vroia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
María, nici nu se putea apropia de ea sau de oricare altă doamnă din familia regală. Cu toată deferența, se vor vedea doar În treacăt, și cu asta basta. Eu Însumi am căscat gura pe stradă cu liota nesfârșită de curioși, și recunosc că spectacolul a fost o culme a galanteriei și fineței, cu crema Madridului Îmbrăcată de-ți lua ochii; Însă, În același timp, din cauza acelui incognito oficial al vizitatorilor noștri, toată lumea s-a purtat cu o extremă naturalețe, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
din piele de bivol. Cling-clangul spadelor de Toledo răsuna de-a lungul și de-a latul piațetei și nu mă Îndoiesc că, dacă locul ar fi fost mai locuit, Încrucișarea armelor albe și Împușcăturile mele ar fi umplut ferestrele de curioși. Atunci, Întâmplarea, care sub chipul norocului În Înfruntări Îl favorizează Îndeobște pe cel ce rămâne lucid și ferm, Îi sări În ajutor lui Diego Alatriste; pentru că fu voia lui Dumnezeu ca una din Împunsăturile lui feroce să intre prin montura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
eu. Am citit un articol despre el, spune Manfred. Nu era chiar așa de remarcabil. Și acum a murit. Aha, spun eu. Și în sinea mea pot să mi-l imaginez mort: barba lui roșie e acum albă, ochii lui curioși sunt închiși, mâinile grosolane, de muncitor, îi sunt împreunate pe piept. De fapt el a scris doar niște articole inofensive, spune Manfred. Pe care le-a strâns pe urmă în niște romane groase. Și tu ai putea face la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mine, secretarul ei - am fost purtați prin ținutul poetului. Personajele pe care înainte le întâlnisem doar în cărți au căpătat chip: țărani, muncitori, primari, potcovari, brutari, femei simple, care pliveau de buruieni câmpul de sfeclă, străini frumos îmbrăcați, care puneau, curioși, întrebări despre una sau alta și, da, noi înșine deveneam personaje într-unul din romanele lui. în cele din urmă l-am întâlnit și pe Strittmatter. Și el a compus pentru noi. Lucrurile s-au petrecut așa: Ne-a primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
el pe un ton mai grav și, aplecându se în față, începu să toarne apa minerală în paharele de plastic. Da, Bart, bineînțeles, nu este nici o problemă! Voi fi aici, atâta timp cât vei avea nevoie de mine, răspunse Arm, urmărindu-i curioasă mișcările de bărbat înalt ca bradul și atât de subțire și de suplu, încât în lumina ferestrei ar fi putut părea de-a dreptul străveziu, dacă n-ar fi fost înfășurat bine într-un pulover gros de lână și într-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
din scaune, amestecat cu mirosul vag de benzină. Iubea chiar și vibrația pe care o simțea când atingea volanul. Uneori, acea vibrație, îi inducea niște idei și se tot mira de unde îi vin. Nu că ar fi deranjat-o. Era curioasă doar. Ea fusese întotdeauna o femeie echilibrată, cu capul pe umeri. Vazând că Bart insistă sa meargă cu mașina lui, înțelese cam ce-i mișuna prin cap. Probabil, pentru omul acesta, ca pentru mulți alții de altfel, o mașină decapotabilă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nimic! Lucrul acesta o șocase pe Crăița, apoi șocul se transformase în teamă, teama că și ea va fi la fel: bețivă, că-și va abandona propriii copii... Nu mai avea rost nici o întrebare. Fetița brunețică și desculță o privea curioasă și temătoare. Ar fi vrut să vorbească cu ea dar nu se simțea în stare. Își scoase rucsacul și, sprijinindu-l de genunchi îl deschise. Era plin de mâncare, Arm, știind că nu-i place să mănânce singură, pusese mâncare
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
sucuri și țigări - mama lor de țigări! și bani foarte puțini. Vezi că a avut dreptate? Așa n-ai mai tentat nici un dealer... Deșteaptă bunică am.... Fii ca ea, atunci! Știi că poți! Ok, ok, mein Fuhrer! Nu mai sunt curioasă, gata, doar am văzut pe alții ce le fac drogurile. Acuma n-aș mai cere și n-aș mai primi nici să trag un fum... Mi-a fost destul și cu alcoolul, te asigur! Trebuia să merg însoțită de tine
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nu slujesc, de fapt, interesului public general, ci anumitor grupuri de privilegiați. Sub masca interesului public se pot produce manipulări dintre cele mai ordinare, cărora teoria economică le slujește adesea doar pentru a ascunde adevărul și a-i îndepărta pe curioși. Un alt rol important al guvernului în tranziție rezidă în promovarea legislației de protecție a consumatorilor și în educarea acestora, pentru a deveni maximizatori de utilitate. 2.1.3.2. Bunurile publice Există bunuri publice, bunuri private și bunuri mixte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
priceput vânător de lupi albi! În trei ierni - înainte să fi plecat prin lume - am scăpat de la prăpăd tot atâtea așezări. Puștile mele cu foc repetat nu dau greș niciodată; cine dorește poate să se convingă!” I-a dus pe curioși la marginea târgului; acolo a cerut să i se arate orice țintă, până într-o sută de pași. Avea arme cu glonț, nu cu alice. Doar glonțul dovedea adevărata dibăcie. Vânătorul a cerut mulțimii să se dea la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]