1,218 matches
-
și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea, la sfârșitul Evului Mediu, într-o degradare a idealurilor sale. Curteanul se transformă într-un intrigant, ideea însăși de cavalerism a dispărut, a decăzut imaginea bărbatului plecat în căutarea iubirii pure, absolute sau a nemuririi. Digresiunea aceasta era necesară pentru a sublinia metamorfozarea unei lumi ce avea nevoie de alte coordonate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ei este mai puternică decât rațiunea ce ar trebui să o ghideze. Cu toate acestea nu rămâne întru-totul malefică, are puterea de a-și recunoaște păcatul pe patul de moarte, spovedindu-se smerită arhiepiscopului din Rouen, și mărturisind și unor curteni nedemna ei faptă, într-un fel de penitență publică, cerând stăruitor ca bărbatul pe care îl nedreptățise sau urmașii lui să fie repuși în drepturi. De minciună și de trădare o putem învinui și pe eroina poemului Il Filostrato (aproximativ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trece prin cenzura bisericii. Reprezentațiile teatrale de la curte, de un fast impresionant pentru societatea engleză, puse în scenă după tiparele barocului, urmau ad literam indicațiile regelui și ale reginei. Desigur exista și o motivație psihologică: aceea de a-și impresiona curtenii și nobilii parlamentului prin măreția demersului artistic și prin plasarea figurii regelui în centrul atenției. Un punct dureros al domniei sale o reprezentau luptele dintre curentele religioase și neînțelegerea regelui cu reprezentanții bisericii. În lucrarea intitulată: Memoirs of The Court of
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului anonim în prezentarea unui eveniment. Într-o epocă religioasă, contemporanilor lui Iacob probabil că li s-a părut ciudată atracția tânărului rege pentru ducele Lennox. Curtenii au pus-o pe seama vârstei și a faptului că era orfan. Însă„un bărbat de vârstă mijlocie, care îl săruta pe Carr, cu brațele trecute în jurul mijlocului lui, probabil că i-a deranjat pe mulți“ Din nou, Iacob l-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dublu înțeles, cel de„senil“ și„îndrăgostit nebunește“:„Regele îndrăgostit îl vizita zilnic, se ocupa personal de averea sa și chiar și de educația sa, pe care o găsea mai mult decât insuficientă și la scurt timp l-a prezentat curtenilor invidioși ca fiind intermediarul prin care se vor obține de acum înainte toate favorurile. “ Unul dintre cei mai vehemenți atacatori ai sexualității regelui Iacob al Angliei se ascunde sub pseudonimul Aulicus Coquinarie. Lucrarea sa, intitulată Aulicus Coquinarie or the Character
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
s-a refugiat la curtea lui Ludovic al XIV-lea, unde a trăit în asceză până la sfârșitul vieții. Versiunea oferită de lucrările apocrife este alta, surprinzătoare:„între timp, majestatea sa străduindu-se să părăsească regatul în grabă, însoțit de câțiva curteni, printre care era si Sir Edward Hales; și în Kent, a urcat pe o navă, pe care se aflau treizeci și șase cu bărbați înarmați. Aceștia l-au folosit pe rege și i-au tratat pe curtenii săi cu o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
însoțit de câțiva curteni, printre care era si Sir Edward Hales; și în Kent, a urcat pe o navă, pe care se aflau treizeci și șase cu bărbați înarmați. Aceștia l-au folosit pe rege și i-au tratat pe curtenii săi cu o mare nepolitețe și lipsă de educație, și au luat de la maiestatea sa trei sute de guinee, tot ce avea la el, și sabia: însă când și-au dat seama cine era, s au oferit să-i înapoieze atât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în lucrarea sa intitulată Le mignon du roi„cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Mars, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epocă, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate deja gelozie față de acest cuplu complementar. S-a încheiat un târg între cei doi bărbați: Henric nu va intra în această relație atâta timp cât nu a promis că «nu o va mai vedea pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
întreaga zi la curte, astfel diminuându-se posibilitatea organizării comploturilor sau tentativelor de asasinat. Mâna de oțel cu care îi constrângea pe aristocrați a fost îmbrăcată într-o frumoasă mănușă de catifea: în schimbul loialității, nobilii militari primeau funcții înalte, devenind curteni de onoare, fiind obligați să stea mereu în preajma regelui. Ținându-i ocupați pe nobili cu diverse ceremoniale complicate și obositoare, exercitând un control deosebit prin rețeaua de spioni pe care o avea, asemeni„creaturilor“ lui Richelieu și Mazarin, Ludovic a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la Versailles, Ludovic al XIV lea a dorit să obțină un control absolut asupra instituțiilor guvernamentale. Asemenea unui stup de albine, întreaga mașinărie politică și legislativă își desfășura activitatea la Versailles. Existau birourile de guvernământ, precum și locuințele a mii de curteni și funcționari. Politica dusă de către Ludovic era inovatoare, fiind un experiment pus în practică privind puterea autocrată. Nobilii de un anumit rang și de o anumită poziție socială erau obligați să petreacă majoritatea timpului la castel, având onoarea de a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a surprins. Dar imediat ce a exprimat punctul lui de vedere, regele a spus:« în ceea ce mă privește, voi alege celălalt plan, pe care îl găsesc mai frumos și mai impunător». Am înțeles atunci că domnul Colbert a acționat cu măiestria curteanului, care dorește să-i acorde stăpânului său întreaga onoare a alegerii. Probabil era un joc pe care l-a jucat cu regele. Oricum ar fi, incidentul a avut loc după cum l-am descris eu.“ Chiar dacă în acest episod planurile lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric viața lui Ludovic al XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe care regele îl străbate însoțit de vizitatori sau de curteni și care pornește din fața Carului lui Apolo, răsare, asemenea unui obstacol, revolta simbolică iscată de statuile Furiei și ale Geloziei, care amintește de Frondă. Acest grup statuar, care se numește Potcoava, simbolizează fuga din Parisul înfuriat a micului Ludovic, însoțit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
1421 de către o prințesă din Navara. După ce a schimbat mai mulți proprietari, a ajuns în posesia lui Francisc întâiul, care l-a plantat la Fontainebleau. Când a fost adus la Versailles, regele s-a dus sa admire pomul, și astfel, curtenii au remarcat metaforic că cei doi mari Bourboni s-au aflat unul în fața celuilalt. Sera de portocali era locul preferat de plimbare a regelui. Numai intimii familiei regale și rudele cele mai apropiate aveau permisiunea să îl însoțească și sa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din timp programul meu pentru a putea lua măsurile necesare“. Deși lăudat de artiștii și arhitecții zilelor noastre, părerea multora dintre contemporanii lui Ludovic al XIV-lea privind Luvrul era rezervată. Colbert prefera Parisul, Bossuet numea palatul„orașul celor bogați“. Curtenii, în multe scrieri apocrife îl numeau „un favorit nemeritat “. Saint Simon a condamnat palatul pentru că nu avea păduri, ape și nici un peisaj natural deosebit. Într-un comentariu al ducelui, ținut secret pe perioada vieții și descoperit după moartea sa, declara
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Dumnezeu. Pentru Versailles, este conceptul de Rege. Mitologia sa nu este decât o alegorie magnifică, unde Ludovic al XIVlea reprezintă realitatea. Întotdeauna și peste tot este el. Eroi și divinități fabuloase își împart calitățile cu el sau se amestecă printre curtenii săi. În onoarea sa, Neptun varsă și împrăștie ape care se întretaie în aer în arcuri strălucitoare. Apolo, simbolul său preferat, prezidează peste această lume fermecată, în chip de zeu al luminii și sursă de inspirație pentru muze; soarele zeului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
spectacole de balet, operă, teatru, partide de vânătoare și de trei ori pe săptămână aveau loc serile jocurilor de noroc. Ludovic nu permitea nobilimii ereditare să ia parte la discuțiile privind afacerile statului. Acest drept revenea burghezimii care, transformată în curteni, coordona problemele țării. Absența de la curtea regală însemna că persoana respectivă nu mai beneficia de favorurile suveranului. Regele avea o incredibilă memorie vizuală și își amintea cu precizie chipurile care îi treceau zilnic prin fața ochilor. În cazul în care un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
coordona problemele țării. Absența de la curtea regală însemna că persoana respectivă nu mai beneficia de favorurile suveranului. Regele avea o incredibilă memorie vizuală și își amintea cu precizie chipurile care îi treceau zilnic prin fața ochilor. În cazul în care un curtean sau un nobil nu era prezent în cortegiul său, Ludovic menționa că nu l-a văzut la curte. Această replică echivala cu condamnarea la moarte din punct de vedere social a nobilului. Ludovic al XIV-lea își supunea curtenii unei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un curtean sau un nobil nu era prezent în cortegiul său, Ludovic menționa că nu l-a văzut la curte. Această replică echivala cu condamnarea la moarte din punct de vedere social a nobilului. Ludovic al XIV-lea își supunea curtenii unei etichete stricte, care îi constrângea din punctul de vedere al comportamentului adoptat, al manierelor și al obiceiurilor vestimentare. Aceste coduri bine ierarhizate acordau privilegii în funcție de poziția aristocratului în ierarhia curții. De exemplu, era clar stabilit cine avea voie să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
l-a dat a fost evidențiat cu această ocazie. După această primă discuție, regele a solicitat ca Monsieur le Dauphin [ fiul cel mai mare al regelui] să fie chemat, și l-a prezentat [pe fiul său] ca pe un tânăr curtean [marchizului]. Domnul de Vardes l-a recunoscut și a făcut o plecăciune. Regele i-a spus râzând: «Vardes, ce lucru prostesc ai făcut, știi foarte bine că nu faci plecăciuni nimănui în prezența mea». Domnul de Vardes a răspuns pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de nenorocit încât să fie îndepărtat de lângă dumneavoastră, nu numai că este nefericit, ci devine și ridicol».“ Tendința generală era de a face pe plac regelui, indiferent cât de umilitor era acest lucru. Un alt caz este cel al unui curtean, care, întrebat de rege când urmează să nască soția sa, i-a răspuns:„oricând dorește maiestatea voastră“. Ludovic s-a implicat în rolul de monarh absolut cu obsesia unui actor care intră în pielea personajului. Însă la această poziție a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Regelui îi este scoasă cămașa de noapte și boneta apoi bărbierul curții începe ceremonialul cosmetizării regelui. Este unul dintre puținele momente ale zilei când se pot solicita diverse favoruri. După acest ceremonial urmează intrarea secundară, când la rege pot veni curtenii de grade mai mici, toți verificați cu atenție de către șeful gărzilor elvețiene. Chiar dacă aveau grade inferioare, cei care participau la a doua intrare erau persoane intime regelui: medicul și chirurgul obișnuit (de rang mai mic decât primul medic), cei patru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
numită și le petit couvert - în camera sa, singur. După moartea reginei, cina uneori în anticamera apartamentelor Delfinei. După moartea acesteia, a reluat vechiul obicei de a cina singur în apartamentele sale, pe o măsuță mică, pătrată în fața unei ferestre. Curtenii se aflau în picioare, la o distanța respectabilă și își priveau suveranul. Ceremonialul impus de rege pentru le petit couvert este doar un exemplu privind rigorile etichetei, de multe ori absurde:„Cina este servită de altfel cu o ceremonie rituală
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
două bucăți mari de șuncă, o farfurie de paste și după aceea fructe și bomboane. Regelui și lui Monsieur le plăceau foarte mult ouăle fierte tari.“ Cina se încheie cel târziu la ora unsprezece seara. După ce spune noapte bună tuturor curtenilor, se retrage în dormitoarele sale, însoțit de toți cei care au participat dimineața la ceremonialul trezirii. Urmează același ritual ca cel de dimineață, însă de această dată în sens invers. Pregătit de culcare, regele spune o rugăciune la marginea patului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o persoană special desemnată de rege. Saint Simon, în memoriile sale, descrie scena alegerii celui care va ține sfeșnicul pe durata rugăciunilor și până regele se va culca. Astfel, armurierul principal înmânează valetului de cameră sfeșnicul. Ludovic aruncă o privire curtenilor care asistă, apoi, cu voce tare, rostește numele celui care va îndeplini această sarcină. Era un semn de mare apreciere din partea regelui. Fericitul ales își va îndeplini sarcina cu mândrie, știind că numele său va fi a doua zi pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
îndeplini sarcina cu mândrie, știind că numele său va fi a doua zi pe buzele tuturor. Regele se dezbracă, își pune cămașa de noapte și se suie în pat. Între timp, valetul de cameră își pregătește patul de veghe, iar curtenii se retrag. Prima impresie după prezentarea unei zile obișnuite din viața Regelui este aceea de rutină. Într-adevăr, Regele și-a îndeplinit aceste îndatoriri zi de zi, cu rigurozitate, fără a se abate de la aceste ritualuri nici măcar când era bolnav
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]