1,641 matches
-
de Berlin însemnează într-adevăr o înțelegere între toate puterile cele mari, dar acea înțelegere e numai formală. Sub forma netedă a articolelor așezate pe o hârtie care nici se supăra nici bănuiește fierb totuși dușmăniile și esclusivitatea intereselor; din cutele păcii, decretate în mod formal și solemn, se scutură insurgenții din Bosnia, liga albaneză, nemulțămirile din Rumelia, revolta lazilor, rezistența Porții contra cererilor grecești, iar pentru noi: concediarea cu nepusă în masă a colonelului Fălcoianu și repatriarea cerchezilor în Dobrogea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ai fost, mă întreba, s-o vezi pe Sibi?" Nu." "De ce? Ce puteam să-i răspund? Că nu cred în reînvierea nimănui, că o văzusem bine pe Sibi acum câțiva ani, chipul ei odată frumos, ofilit acum și brăzdat de cute adânci și amare? Se putea îndrepta o spinare încovoiată? înflori un obraz decolorat? Prinde roșeață o gură veștedă? "Nătărăule, du-te și chiar dacă nu-ți place, ad-o aici, numai pe ea vreau s-o mai văd pe lumea asta, tu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-i supraviețuiască, veșnica ei prezență în curte, veșnicii ei umeri aplecați asupra rufei, veșnicele ei brațe ridicate în sus să le întindă pe frânghie, rufe curate prin care uitîndu-mă de lângă coapsa ei vedeam soarele în irizări albastre și aurii... această cută pură a obrazului care cu anii se adâncise fără să devie amară, acest păr castaniu niciodată coafat, strâns pe lângă tâmple într-un coc savant pe care nu-l văzusem niciodată desfăcut (cînd o surprindeam că și-l spală mă gonea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gol. Îmi pierdeam refugiul cel mai de preț, mă simțeam invadat, dezbrăcat, pus la colț ca un școlar prins cu temele copiate. Drept răspuns, învățasem să-mi compun în doar câteva fracțiuni de secundă un zâmbet, o spaimă sau o cută de îngrijorare, în spatele cărora să-mi pot păstra proaspete și neatinse imaginile culese de dincolo de geam. Era ca și cum înlocuiam o viață cu alta, realitatea cu un set de proiecții optice. Îmi iubeam senzațiile și percepțiile așa cum alții își iubesc copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Marte. Am îmbrăcat totul repede, mental, ca să scap de corvoadă. Repede nu însemna și neglijent. Eram atent la detalii, învățasem de la taică-meu mecanica nemțească a ansamblării vestimentare (deviza lui: „Haina-i ca ceasul!“): cămașa să nu facă pliuri și cute; nodul cravatei să fie plat și drept (nu gros cât pumnul, ca la partid); dunga șlițului să vină în prelungirea liniei nasturilor cămășii; ciorapii să se asorteze la curea (nu la cămașă!); pantofii să iasă cu botul lucios, proaspăt lustruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine, ciudat, ca atunci când nu dormi destul. O urmăream pe Maria în ceață, o jumătate de-obraz încălzită de aburii ceștii pe care-o ducea la gură. Mihnea râdea, Dumnezeu știe de ce. Tânărul Lupu arăta perfect, hainele nu mișcau o cută, parcă nu zăcuse în aceeași magherniță cu noi. Galbenul înnegrit al tutunului îi dispăruse de pe degete; se lăsase brusc de fumat sau nu văzusem eu bine cu-o seară înainte? Umbrela îi strălucea. Picăturile de apă fuseseră tamponate cu șervețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
erau încolonate după mărime, iar magneții de pe frigider întorși cu fața în sus, unul lângă altul. Noptierele respectau desenul mochetei; patul, la fel, fixat pe-amplasament. Pernele staționau corect, sub pătură, cu puiuleții deasupra, iar cuvertura venea la linie, fără cute sau burți. Oglinzile străluceau, nu găseai o urmă de deget pe ele: doamna Ioana le lustruia cu ziare, cum se obișnuia pe vremuri. Doar cărțile mele rămâneau nemișcate, o teamă religioasă și instinctivă o oprea să le tragă afară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să socializeze. Fiecare simțea nevoia să spună ceva. Blocul nu mai era bloc, ci o haină imensă, încăpătoare, pe care-o purtau toți locatarii (mai puțin cerșetorul clandestin din pod, care se ferea să apară), cu mândrie și zgomot. Din cutele ei de piatră ieșeau pensionari dezlănțuiți și mămăi pietrificate, bărbați cu parpalace de piele jupuită și gospodine uleioase, unii cu scăunele de lemn, alții cu patul pliant, alții doar cu-o cărămidă. Mulțimea zăcea plantată în fața blocului, sediment lângă sediment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zi deosebită, strălucind de soare și gigabiți. Drumul arăta curat, neted, fără dâmburi și gropi. Ploaia se potolise, cerul devenea lucios cu fiecare pas. Mă simțeam mulțumit, trist, ușurat. Bunicu’ Vitalian se putea odihni la Moroieni, în dosarele Arhivelor, în cutele poveștii sau oriunde-ar fi fost. Schimbasem lumea, îmi salvasem țara colorată și puturoasă de la dispariție. Intrasem în posesia tuturor amintirilor și le-administrasem cum știam eu mai bine. Ridicasem din nimic o lume dacă nu mai bună, măcar diferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
deloc exagerat să susținem că o asemenea matrice stilistică, o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a instaurării economiei de penurie, protocronismul a însemnat o "terapie prin mit" (Tomiță, 2007, p. 12), regimul încercând să compenseze eșecurile economice printr-o supraproducție mitică. Monografiat în toate cutele sale politico-culturale de studiul acribic al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc", curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoscut, s-ar publica din nou, ca să știm pozitiv ce vor confrații. Noi mărturisim că suntem avizați adeseori să ghicim punctele acelui program din articolele "Romînului", de-a le descifra din simpatiile pe cari le exprimă, de-a reconstrui sub cutele hainei naționale liberale figura adevărată a monstrului. Astfel în "Romînul" de la 6 ianuarie aflăm câteva degete fosile după care vom încerca să reconstruim organismul idealului politic al d-lui C. A. Rosetti. Iată ce se zice acolo despre comunarzii franceji
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine format, pielița brună, tăietura feței determinată, ochii negri, cu espresia lor de inteligență și energie, coloarea închisă a părului și frumusețea femeilor sunt comune amânduror ramurelor. Și în străinătate țințarul păstrează portul său, asemănător cu al albanezului, cămașa cu cute până 'n genunchi, tunica galbenă deschisă, cu mânici înguste lucrate cu găitane negre, peste aceasta un pieptar cu jumătăți de mâneci și cu guler mare, brâu roșu, fes asemenea, iar în picioare opinci în forma sandalelor. Negustorii au un port
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evreilor și a Arabilor - tabiei diplomația austro-ungară a fost aceea care-a intrat în foc pentru România. Avansarea principelui Carol la rangul de rege s-au favorizat cu viociune în Viena, și diplomația austro-ungară a fost aceea care-a netezit cutele nouăi mantii regale, pentru ca Carol I să se prezinte cu ea ca o figură atât de impozantă înaintea Europei. Acesta a fost fără îndoială un tratament foarte desprețuitor și cu toate astea cât de amabilă a fost Romînia! In Bulgaria
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
r] a lua în considerare legea și tradiția; ele nu trebuie numai urmate, ci și promovate. La un nivel mai profund, tradiția apare că scut al poporului împotriva tiranilor și a propriei nebunii autodistrug]toare. Tradiția și legile sunt f]cute de oameni și reprezint] întruchiparea simbolic] și organizațional] a unit]ții lor. Un echivalent potrivit este proverbul Tswana Kgosi kekgosi kabatho, „Regele e f]cut rege de c]tre oameni”. În aceast] societate, pan] de curand condus] de o dinastie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promovat și de teologia G/wi care susținea c] lumea și resursele ei, împreun] cu oamenii și toate celelalte creaturi, sunt proprietatea lui N!adima, creatorul. Lucrurile puteau intra în proprietatea oamenilor numai dup] ce erau culese, vânate sau f]cute și era un afront la adresa lui N!adima (semnul exclam]rii reprezint] o consoan]) s] iei din natur] mai mult decât ai nevoie. Zeitatea nu putea fi influențat] în mod favorabil, deci nu existau practici că rug]ciunile, sacrificiile sau orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care, în fiecare caz, reprezenta în mod clar o proiecție a eticii și practicilor sociale de atunci. Reglement]rile erau prezentate că legi cazuale de forma „Dac] un om...”. Zeul putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care administra dreptatea. Viol]rile codurilor divine erau interpretate că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de lideri puternici ai evreilor, precum Ezdra și Neemia, au preluat conducerea, c]utând s] impun] identitatea evreilor nu doar prin restaurarea orașului și a templului, ci și pe baza unui sistem al credinței. În aceast] perioad] au fost f]cute ultimele ad]ugiri la Tora. Acest cod de legi care cuprinde primele cinci c]rți din Biblie, a devenit fundamentul unei etici a angajamentului solemn, bazat pe relația dintre zeitate și popor - o relație care, conform tradiției, dateaz], prin Moise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Ezdra și Neemia acestei înțelegeri solemne necesită separarea evreilor de toți ceilalți, interzicerea c]s]toriilor între evrei și neevrei (Neemia 10.30), mergând pan] acolo încât se insistă că și c]s]toriile deja consumate s] fie desf]cute (I Ezdra 10.18-19). Cei doi conduc]tori erau convinși c] mariajele între evrei și neevrei nu numai c] întinau puritatea iudaismului (Neemia 13.23-26), dar inc]lcau și legile Scripturii (Neemia 13.1-3), provocând furia divin] (Ezdra 10.14
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rul unui bandit (deoarece duce la uciderea unui om nevinovat), ar putea foarte bine fi l]udat în R³m³yana datorit] fidelit]ții sale incoruptibile fâț] de un principiu - ca și în cazul lui R³má, care acord] prioritate promisiunii f]cute țâț]lui s]u în defavoarea obligațiilor sale regale și familiale. Totuși, Bhagavad Gita, care face parte din Mah³bh³rata, pare a fi mai decisiv] în afirmațiile ei etice - și, probabil, din acest motiv, a avut un impact atât de extraordinar asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Kant”). În teoria etic] a lui Confucius, sentimentul meritului cunoaște o slab] manifestare. Acest lucru este valabil și în cazul atitudinilor deontologice obișnuite, cum ar fi condțiile categorice de a spune adev]rul sau de a respecta angajamentele f]cute, de a fi corect sau de a respecta libertatea celorlalți. Confucius s-a opus vehement conducerii pe baza legii. Pe de o parte, a condamnat înclinația spre pedeaps] pentru inducerea egoismului. Pe de alt] parte, s-a opus egalitarismului promovat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe perspective nelimitate. iv. Zhuang Tzi: relativismul taoist Al treilea curent a dat naștere taoismului promovat de Zhuang Tzi, care s-a detașat de poziția antilingvistic] a lui Mencius și Lao Tzi. Realiștii au demonstrat incoerenta oric]rei afirmații f]cute de pe o asemenea poziție; în opinia lor, a afirma c] „orice form] de limbaj duce la deformarea conduitei tao” însemna tocmai a deformă conceptul de tao; în plus, ei au susținut ideea c] în orice opoziție de genul shi-fei, una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] c] acțiunea realizat] pe baza unei maxime valoroase moral este acțiune „în conformitate cu datoria”. O astfel de acțiune este obligatorie, iar omisiunea ei este interzis]. În mod evident, multe dintre aceste acțiuni se conformeaz] datoriei, deși nu au fost f]cute din datorie. Touși, chiar și acest] noțiune a datoriei aparente este considerat] indispensabil] într-o situație pentru individul care acționeaz] din datorie. Aceast] viziune este în puternic contrast cu teoriile contemporane ale datoriei care o identific] cu cursurile aparente de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din datorie” este pentru Kant acțiunea pe baza unei maxime a datoriei care aduce un sentiment de „adânc respect pentru lege”. Acest respect este un r]spuns și nu o surs] a valorii morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazeaz] pe noi. De fapt Ross vrea s] spun] c] aceste lucruri conteaz] din punct de vedere moral: ele ne ajut] s] ne d]m seama ce ar trebui s] facem și dac] am procedat corect în urmă alegerii f]cute. Dac] alegem s] respect]m o promisiune, acțiunea noastr] este îndrept]țiț]. Astfel, Ross susține c] acțiunea noastr] este o datorie prima facie tocmai pentru c] este un act de respectare a promisiunii. Desigur, faptul de a fi sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]