15,878 matches
-
sfătuia mereu să nu fim egoiste...să împărțim tot ce avem). Dacă aveam luna și soarele de pe cer, alt dar mai frumos n-aș fi avut să-i fac...pentru că m-a crescut, după moartea mamei...și pentru că era un dar dorit...foarte mult! O viață fără culori...ar fi mult mai săracă! Nu știu ce vârstă are d-na Directoare...nu știu ce a motivat-o să-mi răspundă și să-mi facă așa o mare bucurie, dar îi mulțumesc din tot sufletul... Sunt
CE CULOARE ARE UN VIS? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_culoare_are_un_vis_corina_lucia_costea_1387649859.html [Corola-blog/BlogPost/383148_a_384477]
-
în colivia pe care ți-am cadorisit-o. Ți-am spus atunci când vreau să o văd pe tine. Ți-aș dezbrăca-o cu plăcere dacă aș vedea-o pe tine. Anica a rămas fără grai. Își mai amintește el de insignifiantul dar pe care i l-a făcut? La ce servește în fond o cârpă, chiar brodată de-ar fi? Nimeni nu poartă așa ceva, gândi ea și se cutremură. Probabil am făcut o prostie concluzionă ea în final. Poate a fi orășeancă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
ar fi? Nimeni nu poartă așa ceva, gândi ea și se cutremură. Probabil am făcut o prostie concluzionă ea în final. Poate a fi orășeancă se rezumă numai la purtarea chiloților. Si noaptea. Poate! - O am la mine ca pe un dar de neuitat. Mi-o dezbraci dacă o pun pe mine? Am tot așteptat aceea clipă. - Și de ce renunți acum la ea? - Nu știu. Dar parcă aș dori din suflet să devin soția ta. Și tu vrei să mă faci orășeancă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
despre astfel de episoade. Apoi, la un moment dat Dumnezeu spune că nelegiuirea canaaniților nu și-a atins încă vârful. De aici eu înțeleg că în spatele acelor distrugeri de cetăți și vieți omenești, generații după generații au avut parte de darurile minunate ce vin de la Dumnezeu precum ploaie, raze de soare, hrană, acei oameni au fost mereu înconjurați de binecuvântările divine cu scopul de a se întoarce spre Marele Dăruitor, de la care veneau toate acele daruri. Pe fibrele ființei acelor oameni
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (9) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1496994053.html [Corola-blog/BlogPost/352718_a_354047]
-
generații au avut parte de darurile minunate ce vin de la Dumnezeu precum ploaie, raze de soare, hrană, acei oameni au fost mereu înconjurați de binecuvântările divine cu scopul de a se întoarce spre Marele Dăruitor, de la care veneau toate acele daruri. Pe fibrele ființei acelor oameni erau scrise preceptele morale ale decalogului, însă ei își găseau plăcerea în a trăi contrar voinței lui Dumnezeu, nu doreau să facă binele ce stătea în puterea lor, și înfăptuiau răul căzând în idolatrie și
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (9) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1496994053.html [Corola-blog/BlogPost/352718_a_354047]
-
care trăiau mai mult în Franța, decât în țară. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un șarm al său și un suflet ales, care te făcea să te simți minunat în preajma lui”. Îmi place să-i ascult povestirile, pentru că are darul de a te face să te întorci în timp și să retrăiești alături de el, fiecare moment pe care-l descrie. Despre Radu Bumbaru îmi pomenise și la întâlnirile noastre anterioare, ori de câte ori îmi relata vreo întâmplare în care era implicat. Poveste
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/22/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-11/ [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
a plăcut enorm peisajul de acolo!” Între cele două familii se legase o prietenie trainică, în care pe prim plan erau puse sinceritatea și respectul și-n care falsitatea nu și-a făcut niciodată cuib. De altfel, Radu avea un dar aparte prin care reușea să-și atragă prietenii, să mențină prieteniile și să le facă durabile. Visul unui irlandez: “Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, m-aș naște român!“ “Radu Bumbaru era un băiat simpatic. El râdea când
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/22/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-11/ [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
care rămâne anul și peste care-i vecia! Decembrie-i însuși sanie trasă de bătrânul și reîmprospătabilul timp, cu frâiele pentru o secundă sau pentru o viață, în mâinile omului lăuntric, bucurat de sărbătoare! Decembrie e anotimp de sărbătoare cu daruri în ea, așa cum viața e o păpușă Matrioșka, având în ea ani, anii avînd luni, lunile având zile, zilele ore, orele clipe, clipele, rugăciuni! E iar decembrie! O aluzie la dar și iubire pentru unii, un noroc în act pentru
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417660939.html [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
bucurat de sărbătoare! Decembrie e anotimp de sărbătoare cu daruri în ea, așa cum viața e o păpușă Matrioșka, având în ea ani, anii avînd luni, lunile având zile, zilele ore, orele clipe, clipele, rugăciuni! E iar decembrie! O aluzie la dar și iubire pentru unii, un noroc în act pentru alții. Dar nimeni nu rămâne sărac, există pentru toți un cadou de Crăciun, neambalat în cutie, contopit în cântec! Un cântec de sărbătoare e un fragment de rai. Îl re-creează an
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417660939.html [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
înțelesul cuvântului s-a șters din memoria noastră”. Dar să îl lăsăm în continuare pe Nicolae Gane „să scuture pulberea uitărei de pe acest vechi și frumos obicei strămoșesc”. Iată deci ce însemna mărțișorul în vechea societate românească: „Mărțișorul era un dar ce-și trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuț de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
într-un bănuț de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele albe și roși ale găitanului însemnau fața albă ca crinul și rumenă ca roza (...) Așa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie! Ei erau naivi în sufletul lor; trăiau
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și tradițiuni strămoșești, n-a găsit altăceva mai bun de pus în loc decât minciunile de la 1 aprilie, care și acestea (...) au ajuns a se practica în toate zilele anului”. Perioada despre care amintește Nicolae Gane, în care mărțișorul era un dar ce și-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie, este una destul de îndepărtată, de vreme ce Simeon Florea Marain constata în anul 1899, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vol. al II-lea, că „această datină strămoșească a început în cele mai multe părți
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
anul 1899, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vol. al II-lea, că „această datină strămoșească a început în cele mai multe părți, și cu deosebire în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Iyeoka este o cântăreață puternică ale cărei versuri și talent vocal invocă spiritul artistelor care au inspirit-o - Nina Simone, Lauryn Hill sau Amy Winehouse. Este o povestitoare ale cărei cuvinte dau speranță și vindecă răni. Versurile transformate în cântece devin daruri unice pentru audiență, Iyeoka avînd o forță incredibilă pe scenă, o capacitate de a transmite emoții și sentimente ieșită din comun. Iyeoka împreună cu The Rock by Funk Tribe vine pentru a doua oară în România cu două concerte: la București
Iyeoka nu se desparte de copilul ei nici în turnee by http://www.zilesinopti.ro/articole/6777/iyeoka-nu-se-desparte-de-copilul-ei-nici-in-turnee [Corola-blog/BlogPost/98944_a_100236]
-
și sihastru consacrat, experiența sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc fac din Arhimandritul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă. Credincioșii, numeroșii săi fii duhovnicești, călugări și mireni, îl socotesc ca fiind o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Biserica noastră". Câteva aprecieri și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
a venerabilului părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultura sa duhovnicească, prin trăire dar mai ales printr-o neclintită voință în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi și a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate și cultivate de către Părintele Ilie Cleopa. Și acest lucru pentru că păstorul spiritual, ca să poată să-l ajute esențial pe fiul său duhovnicesc și să-și împlinească misiunea sa ultimă trebuie să dispună de calități religioase, morale și raționale
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
al poporului român. Câteva concluzii și încheierea Preacuviosul Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui Cleopa de a vorbi și mai ales de a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar fi Patericul și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
câmpului, ori făcea pentru gospodărie muncile cele mai grele; iarăși bunica, rămasă acasă, mătura curtea de două trei ori pe zi din cauza orătăniilor; prepara mâncare, ori cusea cu acul îmbrăcăminte și cele necesare pentru casă. Se împlineau astfel două dintre darurile vieții lor; harul muncii și dragostea pentru animale. Seară de seară când vitele veneau de la pășunat, ieșeam la poartă așteptându-l cu bucurie pe bunicul să vină din câmp. De fiecare dată vedeam aceiași imagine neschimbată ca într-un tablou
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
bună. S-au oferit cu bucurie. Așa că elevii mei le-au scris scrisorile unora dintre copiii din proiect, pentru că nu știu toți să scrie”. Fiica ei, în vârstă de 26 de ani, se duce și ea acum la biserică cu daruri. Anul acesta pe lista Moșului se află 30 de copii și tineri în dificultate din București, sector 2 - Școala gimnazială nr 31, Biserica Sfânta Treime - 15 copii și tineri integrați în programele sociale desfășurate de Liceul Greco-Catolic „Timotei Cipariu” din
100 de copii cuminți și trei ajutoare inimoase ale lui Moș Crăciun by https://republica.ro/craciunul-faptelor-bune-o-poveste-100-de-copii-cuminc-i-c-i-trei-ajutoare-inimoase-ale-lui-moc-craciun [Corola-blog/BlogPost/338555_a_339884]
-
mai cerne ciurul, Să nu murim o zi... sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n fața sfântului altar, Căci noi mai știm; cum e să n-ai nimic. Ne creștem sărăcia... dar din dar. Referință Bibliografică: Ne creștem sărăcia... dar din dar / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ne_crestem_saracia_dar_d_marin_bunget_1375205763.html [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n fața sfântului altar, Căci noi mai știm; cum e să n-ai nimic. Ne creștem sărăcia... dar din dar. Referință Bibliografică: Ne creștem sărăcia... dar din dar / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ne_crestem_saracia_dar_d_marin_bunget_1375205763.html [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
o prelegere, un studiu sau o carte, ci trebuie urmărit prin întreaga noastră activitate teologică ulterioară. De fapt, ceea ce căutăm noi nu este un simplu răspuns, ci reprezintă esența gândirii Părintelui Stăniloae care ne adună spre a ne hrăni cu darurile teologiei sale. Chiar sfinția sa spunea, ca un testament lăsat teologilor de azi, că teologia sa își va împlini rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
și a semenilor noștri, din întreaga lume. Din această perspectivă putem spune că opera Părintelui Stăniloae este izvorâtoare de iubire și comuniune, iar structura supremei iubiri și comuniuni este Sfânta Treime. Din iubirea Sfintei Treimi revărsate peste lume sub forma darurilor creației și din iubirea jertfelnică a Mântuitorului nostru Iisus Hristos își extrage și își adună Părintele Stăniloae forța scrisului său. El nu face teologie după modelul matematic, în care rezultatul apare în urma unei analize, ci teologia lui are la bază
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
aici deducem că, privind eshatologic, teologul trebuie să se jertfească mereu pentru a putea lucra la transfigurarea lumii, așa cum a făcut Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Alte două elemente ale gândirii Părintelui Dumitru Stăniloae pe care le consider foarte importante sunt darul și dorul. Părintele se folosește foarte mult de aceste două noțiuni. El arată că întreaga creație este un dar al lui Dumnezeu, cu tot ceea ce ea cuprinde, iar la rândul său, și omul este un dar ce cuprinde însă și
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
a făcut Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Alte două elemente ale gândirii Părintelui Dumitru Stăniloae pe care le consider foarte importante sunt darul și dorul. Părintele se folosește foarte mult de aceste două noțiuni. El arată că întreaga creație este un dar al lui Dumnezeu, cu tot ceea ce ea cuprinde, iar la rândul său, și omul este un dar ce cuprinde însă și dorul după Dumnezeu și nemurire. Ca teologie a darului și a dorului, opera Părintelui Dumitru Stăniloae trebuie văzută atât
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]