1,345 matches
-
că bunul cultural prezentat mai jos face parte din una dintre categoriile: a) Tezaurul patrimoniului cultural național Da/Nu ... b) Fondul patrimoniului cultural național Da/Nu ... 1. Denumirea bunului cultural ............................................ 2. Materialul ............................................................ 3. Titlul (dacă este cazul) .............................................. 4. Autorul ............................................................... 5. Datare ................................................................ 6. Nr. de bucăți ......................................................... 7. Evaluat la ............................ la data de .................... 8. Expertizat de ......................... la data de .................... În conformitate cu legislația națională în vigoare, acest bun cultural nu poate face obiectul unui export definitiv de pe teritoriul României. Ministrul culturii, ......................... Anexa 4 ÎNȘTIINȚARE privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116400_a_117729]
-
vigoare după 30 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial al României. Anexa 1 ------- la regulament ------------- ziua .... luna ......... anul ..... Modul de dispariție: Furat [] Autorul: Titlul: Materialul: Tehnica: ............................ └───────────────────┘ Locul de descoperire: ...................................................... Proveniența: ............................................................... Modul de deținere: ......................................................... achiziție: [] cercetare: [] donație: [] altele: [] moștenire: [] Datare: Secol: An (de la): An (până la): Dimensiuni: ................................................................ Greutate: .................................................................. Marca: ..................................................................... Semnătura: ................................................................. Inscripții: ................................................................ ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. Nr. fișei de conservare: ................................................... Completată de: ............................................................. La data de: ................................................................ Restaurat Da [] Nr. fișei de restaurare: Nu [] Completată de: La data de: Nr. de inventar: ........................................................... Valoarea de inventar: ...................................................... Valoarea actuală: .......................................................... Valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116400_a_117729]
-
un muzeu, fără să-l transporte cu adevărat în altă epoca. Eugen Uricaru, asemenea lui Mihail Sadoveanu, reușește să ne dea senzația că participăm la o călătorie în timp. El face din evocare o stare de reverie care atenuează precizia datării, relativizează, în conștiința noastră, conceptul de verosimilitate și ne pregătește, astfel, pentru translație. Dacă l-ar fi cunoscut pe Eugen Uricaru, H.G.Wells și-ar fi dat seama că există o "mașină a timpului" mai subtilă decât aceea pe care
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
Vechiul Testament (începând cu facerea lumii), legendele de tradiție iudaică și bizantină organizate în cicluri narative. Circulația lor largă în tot spațiul creștin a lăsat firesc urme în folclorul românesc și în iconografie, numeroase episoade fiind preluate disparat în cărți vechi. Datarea protografului și a copiei păstrate a rămas încă nerezolvată (se estimează totuși că data traducerii s-ar plasa în sec. al XVII-lea), la fel și pro-blema localizării, căci manuscrisul a rămas multă vreme inaccesibil. Alexandra Moraru și Mihai Moraru
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
diavolii aduc lemnul iau și capul lui Adam care va ajunge, astfel, să fie îngropat sub pietrele Golgotei. Nu mai puțin simbolice sunt traseele celorlalte două lemne. Și acest manuscris este o copie a unei traduceri moldovenești din slavonă, iar datarea este incertă (sec. al XVII-lea) și în acest caz. În toate aceste texte lexicul este de o frumusețe nebănuită. Numeroase cuvinte - adunate la sfârșit într-un glosar - pot face savoarea celor mai rafinați degustători de esențe lexicale vechi: bună
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
aceea cititorul nu mai sesizează motivațiile actorilor. Le vezi gesturile și le citești cuvintele, dar nu le mai intuiești entuziasmul, cum nu le mai pricepi indignarea. Așa se face că orice dialog purtat pe teme social-politice e prins sub stigmatul datării. Parcurs la distanță de un deceniu, el are ceva din netezimea unei stofe care și-a pierdut porozitatea: asperitățile s-au tocit, acoperite de răceala trecerii anilor. Radu Călin Cristea a simțit fatalitatea datării, dovadă mărturisirea pe care o face
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
teme social-politice e prins sub stigmatul datării. Parcurs la distanță de un deceniu, el are ceva din netezimea unei stofe care și-a pierdut porozitatea: asperitățile s-au tocit, acoperite de răceala trecerii anilor. Radu Călin Cristea a simțit fatalitatea datării, dovadă mărturisirea pe care o face în prefața cărții: „Probabil că această carte n-ar fi trebuit să apară. Locul ei hărăzit ar fi fost mai degrabă văzduhul mai mult sau mai puțin efemer unde emisiunile de radio se risipesc
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
p. 13-15), studiu introductiv lipsit de verbiajul exaltat, exclusiv teologic, al editorilor de formație clericală, foarte util pentru cunoașterea vieții, operei și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
păgână, apollinică, din 310 din Gallia, ceea ce, evident, este eronat. Exceptând indicațiile din 2, 1 (vezi p. 166, nota 12 din Note), 17, 8 (vezi p. 185, nota 105) și 19, 1 (vezi p. 187, nota 116), sistemul roman de datare nu mai este actualizat (12, 1; 17, 1-2; 35, 1; 35, 4; 44, 4; 46, 8; 47, 5). Din nota 17 de la p. 167, aflăm că existau mai multe gărzi pretoriene; era doar una singură, formată din mai multe cohortes
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și a istoriei evenimențiale posterioare, surse iconografice (Columna lui Traian), dar și izvoare epigrafice care amintesc guvernatori și legați ai legiunilor din Dacia. Totodată, autorul face unele observații care, astăzi, sunt reconsiderate ― de exemplu, momentul formării Daciei Porolissensis (p. 72), datarea unor diplome militare (p. 73), atribuirea titulaturii de colonia unor orașe din Dacia care ajunseseră doar la statutul de municipium (p. 78), citarea greșită a unor inscripții (p. 83) ș.a. În cadrul celei de-a doua părți a volumului, Vasile Christescu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acestor rânduri, dar nu mai puțin constructiv prin soluțiile novatoare, originale propuse în creionarea tabloului de ansamblu al evoluției creștinismului și a societății în Dacia romană și postromană sau în teritoriile vecine (p. 40-68, 107-176, 266-284, 296-364), în analiza detaliată, datarea și sublinierea semnificației unor monumente, artefacte și simboluri creștine (p. 17-33, 36-39, 69-73, 118-121, 143-146, 177-265, 271-274, 285-295, 372-516), în întregirea sau intereptarea unor inscripții mărunte gnostice, creștine sau laice (p. 34-35, 177-187, 119, 143-144, 177-187, 218-265, 365368, 381-409, 418-422
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de a se ăncredinta conducerea lui Mihai Ralea și G. Călinescu. Mă opresc aici pentru că nu voiesc s-o supăr pe d-na Cornelia Pillat, căreia, repet, ai prețuiesc muncă și dăruirea efectiv filiala. Ion Pillat, Scrisori (1898-1944). Ediție ăngrijită, datarea scrisorilor, note, cronologie, postfața, schița biografica de Cornelia Pillat. Editură Du Style, 1998.
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
un motiv în plus ca în anul respectiv „să revină ritualul păgân” (et resumatur ritus paganismus) de care vorbește cronicarul Simon de Keza în Gesta Hungarorum, III, 27. În opinia noastră, nu poate fi decât o singură concluzie în problema datării lui Deliberatio: Gerard șia scris tratatul între caniculara vară 1044 și vara anului 1046 în nou construita abație benedictină din Cenad. Aici, episcopul a locuit împreună cu canonicii catedrali și cu clericii diecezani, ducând împreună viața monastică a Regulii Sf. Benedict
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
Fiecare „notă” privește strict textul avut în vedere. Există însă o schemă generală, și ea este respectată: istoricul scrierii și istoricul publicării. Istoricul scrierii privește anii prolifici ai celui de-al doilea refugiu la Sibiu, sfârșitul fiecărui volum aducând precizarea datării: Sibiu, 1942 (Vremuri și oameni), Sibiu, 10.XII.1943 (Prăbușirea), Sibiu, 1942, (Sfântul), Sibiu, 1943 (Frământări) și o decalare de ani în curgerea acestei înregistrări, 1940, decembrie (Prăpastia). Istoricul publicării aduce în atenție, prin acțiunea lui Victor Iova, a antecedentelor
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
doua sau istoria medievală reinterpretată de analistul politic William Shakespeare. Este o contribuție prețioasă a unui specialist recunoscut în opera marelui dramaturg: „Textul acestei piese ni s-a transmis în două variante. Ca în cazul mai tuturor pieselor shakespeariene, o datare exactă a compoziției este, practic, imposibilă. Astăzi, majoritatea specialiștilor înclină să creadă că așa-zisele părți a doua și a treia ale trilogiei Henric al VI-lea au fost scrise înainte (ba chiar cu mult înainte) de Henric al VI
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3083_a_4408]
-
congres internațional dedicat limbilor literare romanice. Cu toate acestea — scrie Ion Vianu (p. 367-368), în toamna aceluiași an, tatăl său a fost în India (dacă nu mă înșel, într-o „delegație" academică din care făcea parte și Geo Bogza). Dacă datarea călătoriei este exactă, ar rezulta că, între timp, situația lui Tudor Vianu se îmbunătățise (în fața autorităților comuniste). Ion Vianu subliniază faptul că profesorul, după ce fusese închis în țară multă vreme, în „temnița obștească", ieșea atunci, pentru prima oară, din țară
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
modelele lexicului filozofic sau artistic. Persoană este atestat la sfîrșitul secolului al XVII-lea, la Dosoftei: "o față, adică o personă" (în Molitvenic de-nțăles, Iași, 1681), așa cum o arată Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1992), de la care preia datarea și Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (2004). E un context caracteristic pentru situarea termenului în limba veche (în care echivalentele sale erau față și obraz). E regretabil că Micul dicționar academic (MDA, vol. III, 2003) nu a
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
versurilor fiind reprezentativă și pe planul estetic" (Valeriu Nițu, Traian Vedinaș, Timotei Cipariu, Arhetipuri ale permanenței românești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 107), cartea lui Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860, cu semnătură proprie, cu localizare și datare "M. Eminescu, Blaj 1866" este un al doilea izvor de inspirație al poemului "Epigonii" după Lepturariul... lui Aron Pumnul.
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Desfaci râzând pieptarul de la sân, / Încet te-ardici și sufli 'n lumânare...// De-asupră-mi stele tremură prin ramuri, / În Întuneric ochii mei rămân, / Și-alături luna bate trist În geamuri. Sonetul este datat 1879 de către Perpessicius, după hârtie și scris iar datarea este acceptată de toți editorii. Vom reveni, desigur, asupra lumânării care este tot luminare și aici. Deocamdată să rezolvăm (adică: să punem!) problema cronologiei. În albumul pe care și l-a confecționat la Văratic În vara lui 1889 din poeziile
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
revista Nature, potrivit Mediafax. Fenomenul aflat la originea acestui "vârf" al concentrației de carbon 14 în anul 775 e.n. "nu a putut fi localizat într-o zonă unică", întrucât el corespunde cu rezultatele altor măsurători - mai puțin precise însă în privința datării - deja realizate pe arbori din America de Nord și din Europa. Aceste măsurători au evidențiat o creștere a concentrației de carbon 14 de circa 7,2% pe parcursul unui interval de zece ani (775 - 785 e.n.). Pentru a produce o astfel de cantitate
Fenomen inexplicabil, produs în anul 774 sau 775, descoperit în inelele unor copaci () [Corola-journal/Journalistic/66610_a_67935]
-
buni, Vai de veacul în care cei răi nu au caracter." ( M. Eminescu) "Greșeala nu stă în stelele noastre, ci în noi înșine." ( Shakespeare) Cutia în care regăsesc un creion de argint grozav primit în dar în iunie 1980, după datare și dând de acest text scris, curios, de mine, într-un acces de furie autocritică, probabil: Cum dracu’, dintr-un leneș ca mine și dintr-un păcătos și superficial, dar mai ales leneș, să iasă în România un romancier cu
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
Pavel Șușară Cu mai muți ani în urmă, comentînd expoziția retrospectivă Ion Țuculescu de la Muzeul Național de Artă, remarcam faptul că informațiile tehnice de pe etichetele care însoțeau lucrările nu ofereau datări explicite și nici măcar periodizări mai largi. Pentru privitorul obișnuit, dar și pentru specialist, mult mai important decît tehnica, de altfel ușor de recunoscut, și decît coordonatele fizice ale tabloului este anul realizării, fie el și aproximativ. Reperul cronologic, în cazul
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
formală, sînt anterioare celor deja rezolvate într-o etapă mai timpurie. Această contradicție dintre cronologia exterioară, cea temporală, și cronologia interioară, cea a dinamicii formelor, este greu de înțeles, și, cu atît mai mult, dificil de explicat, dacă elementele de datare lipsesc cu desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipseau chiar cu desăvîrșire. Însă de această lipsă nu se făceau vinovați, în excusivitate, realizatorii. Pictorul însuși refuză datarea, sfidează cronologia și, finalmente, își scoate în mod tacit opera de sub presiunea timpului
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
de înțeles, și, cu atît mai mult, dificil de explicat, dacă elementele de datare lipsesc cu desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipseau chiar cu desăvîrșire. Însă de această lipsă nu se făceau vinovați, în excusivitate, realizatorii. Pictorul însuși refuză datarea, sfidează cronologia și, finalmente, își scoate în mod tacit opera de sub presiunea timpului. Ridicînd absența datării de la înțelesul ei tehnic, imediat, la unul mai general sau, pur și simplu, abstract, dar cu o conotație morală și axiologică mai profundă, se
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
desăvîrșire. Și în expoziția Țuculescu ele lipseau chiar cu desăvîrșire. Însă de această lipsă nu se făceau vinovați, în excusivitate, realizatorii. Pictorul însuși refuză datarea, sfidează cronologia și, finalmente, își scoate în mod tacit opera de sub presiunea timpului. Ridicînd absența datării de la înțelesul ei tehnic, imediat, la unul mai general sau, pur și simplu, abstract, dar cu o conotație morală și axiologică mai profundă, se poate spune despre întreaga pictură a lui Țuculescu, fără nici o precauție, că este o pictură nedatată
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]