2,277 matches
-
orale. Tinde însă, cel dintâi la noi, către cercetarea folclorului, făcând analize de text și utilizând metoda comparativă, ca posibilitate de omologare a originii și durabilității creațiilor folclorice (Cânticele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor). Astfel, cercetările lui indică un făgaș nou în folcloristica românească, pe care merge și un alt erudit al timpului, B.P. Hasdeu. O. încurajează, în același timp, culegerea literaturii populare și apreciază contribuțiile, distincte, aduse de Petre Ispirescu și G.
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
culegere de material folcloric și va fi urmată de două volume intitulate Studii în folclor (1908-1912). N.-V. este și autoarea plachetei Poezii (1935), conținând în majoritate versuri patriotice, unele în stil popular. A semnat și cu pseudonimul Veronea. Lucrarea Datinile și credințele poporului român... poate fi apreciată drept una dintre cele mai importante monografii regionale realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. E remarcabilă atât prin bogăția și diversitatea textelor cuprinse, cât și prin
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
valoarea lor „stă în bogăția variantelor inedite, nu în interpretările care, de cele mai multe ori, nu sunt plauzibile”. A lăsat în manuscris o amplă lucrare intitulată Studii de folclor (basme, povești, superstiții, mitologie), însumând peste cinci sute cincizeci de pagini. SCRIERI: Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, Cernăuți, 1903; ed. I-II, îngr. Victor Durnea, introd. Lucia Berdan, Iași, 1998; ed. I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1998; Studii în folclor, I, București, 1908, II
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
ce răspund în felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail Șolohov. Adecvat cadrului natural e climatul de spiritualitate. Perpetuat din arhaic, acesta conservă frânturi de gândire mitică și magică, exprimate în credințe bizare, eresuri de sursă precreștină, datini pitorești, practici extravagante. Totul învederează persistența irepresibilă a unei tradiții atemporale, conținătoare de o tot atât de nedatabilă poezie. Se poate vorbi aici și de un adevărat panlirism, chiar epicul îndeplinește, în acest orizont, funcții poetizante și adesea nu e decât pretext
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Țepu (jud. Tecuci), I-II, București, 1906-1907; Cimilituri românești, introd. edit., București, 1908; Graiul vremurilor. Povești, Vălenii de Munte, 1909; Jocuri de copii, Ploiești, 1909; Feți-Frumoși de-odinioară. Povești, București, 1910; Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, adunate din comuna Țepu (jud. Tecuci), București, 1911; ed. îngr. Petre Florea, București, 1999; Firișoare de aur. Povestiri și legende din popor, București, 1911; Sfârșitul lumii. După credințele poporului român, Bârlad, 1911; Culegere de colinde, cântece
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
de povestiri populare cu privire la Ștefan cel Mare, Chișinău, 1919; Povestiri populare românești, Bârlad, 1920; Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; Basme, îngr. V. Marian, Iași, 1976; Sărbătorile la români, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1997; Dragostea în datina tineretului român, îngr. și pref. Petre Florea, București, 1998; Mitologie românească, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2000; Povestea lumii de demult. Pământul. Sfârșitul lumii, îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2002. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, „Jocuri de copii adunate din satul
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
locuitorilor, așezările, tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte folclorice (569 de piese) cuprinde doine, strigături, orații de nuntă, bocete, colinde, rugăciuni, balade (categorie poetic-muzicală cu o prezență mai slabă în zona maramureșeană), descântece, cimilituri, jocuri de copii, tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale aromânilor, în lucrări precum Antologie aromânească (1922), Folclor
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
Negru pe alb de C. Negruzzi, majoritatea scrierilor în proză și a pieselor de teatru ale lui Alecsandri, romanele lui D. Bolintineanu, începuturile de roman lăsate de Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica - reflectă situații din lumea românească, infirmități sociale, moravuri, datini etc. Multe din scrierile caracteristice pentru p. asociază romantismului germeni de realism și dau observației realiste, adesea preponderentă, funcție satirică. Unele caractere și preocupări ale literaturii pașoptiste - interesul pentru istorie, dragostea de natură, oglindirea critică a climatului social, propensiunea satirică
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
de la tipul cuceritorului aflat într-o dilemă amoroasă, romanul Între două femei (1941) încearcă să avanseze câteva explorări psihologice, uneori prolixe, discursive și confuze, în timp ce, tot aici, tentativa de reconstituire a universului satului ardelenesc, cu mentalitatea sa ancestrală codificată în datini și prejudecăți iraționale, permite schițarea unor caractere fruste, pline de vigoare. SCRIERI: Semne și mituri, Mediaș, 1937; În țara cerului, București, 1939; Între două femei, București, 1941; Zburăm spre Răsărit, București, 1942; Ochiul din neguri, București, 1943; Pilot de vânătoare
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
românească (text apărut în „Studii și cercetări de etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu, cu o existență menționată într-un document de la 1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
versuri sunt de inspirație istorică, un filon epic fiind de asemenea ușor de depistat. În Efemerele anotimpuri (1983) intră mai multe pasteluri și meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea satului cărășean, cu datini și expresii populare. Evoluția lui M.-L. are loc în direcția unui text marcat, pe de o parte, de formația sa de matematician, atras de tipologia poeților artifex, pe de alta, de motivele, sonurile și, mai ales, vocabularul popular, chiar
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
accidente, accese, ace, admitere, afaceri, animale, antrenamente, anunțuri, asigurări, asociații, atitudini, avuții, bani, baze, băuturi, bijuterii, biruri, bucătării, bunuri, capital, case, castele, categorii, cauze, cazuri, cărți, cetăți, cete, civilizații, clasamente, comisii, comitete, comportamente, concepte, culturi, curse, cursuri, dascăli, daruri, date, datini, discuri, drepturi, drumuri, economii, ecosisteme, elevi, etnii, etalon, evidențe, examene, fabrici, falsuri, fapte, fărădelegi, figuri, ființe, flori, foloase, fructe, fructificări, gânduri, gestionari, gesturi, gospodării, granițe, greșeli, grupări, grupuri, hărți, hotare, hotărâri, idei, ideologii, inițiative, instituții, întreceri, învățători, învățături, jafuri, jertfe
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în monoteismele Cărții), Dumnezeu este amoral. În orice caz, este ireductibil la morala umană, ceea ce îl face inutilizabil în proiectul comunitarist, modern și secular, pentru care mistica nu este o temelie legitimă, nici măcar sub forma întru câtva atenuată a tradiției, datinei, cutumei. Am evocat rapid aceste raționamente preponderent teologice sau teologico-politice pentru a sugera din nou profunzimile și dilemele comunitarismului, pe fundalul dificultății generale de a gândi politicul (și umanul) în absența completă a dimensiunii religioase (ori spirituale). Când se disociază
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea din casă totul la comună. Un notar cu vie și pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem astăzi totul Împreună? Însă vorba lor nu-și prea găsea temei Că-și ziceau săracii stând pe prispă, seara, Cum, să rabd de foame ca bătrânii mei Ce-și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în nici un fel prin asistența unor factori din afară. Împotrivirile care trebuie învinse sunt uriașe, căci socializarea individului nu este până la urmă decât procesul în care îi sunt inculcate, cu mijloace mai mult sau mai puțin autoritare, opiniile dominante, obiceiurile, datinile, moravurile și respectul necritic față de anumite autorități, proprii ambianței umane în care se naște și crește. Fără o energică sforțare și fără foarte mult curaj ieșirea din minorat, scuturarea jugului prejudecăților este, așadar, cu neputință. Rațiunea este, într-adevăr, un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că odată căsătorite, „femeile trebuie să le fie obediente” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 932). În mod normal, căsătoriile sunt aranjate între familii prin intermediul prietenilor sau cunoștințelor. Plecând de la originea cuvântului töre, care în limba turcă înseamnă obicei și face referire la „datină, regulă, lege, morală și etică”, vom considera un tip de violență extremă: „crimele săvârșite în numele onoarei” (honor killings) sau, cum mai sunt numite, „crime obișnuite” (customary murders) (Arin, 2001, p. 822). Acestea au la bază, potrivit lui Canan Arin (2001, pp.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Inimă de Leu. 4 Al. Zub, Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Bibliografie, Editura Enciclopedică și Editura Militară, București, 1971 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile. 2. Indicele de materii cuprinde un spectru larg de informații: periodice (Curierul de Iași, Datina, Dimineața), informații despre Divanul ad-hoc al Moldovei, despre decorări, medalii, constituția daneză etc. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. În dreptul publicațiilor s-a trecut și locul apariției: Curentul, București; Dacia, Iași
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Dimineața), informații despre Divanul ad-hoc al Moldovei, despre decorări, medalii, constituția daneză etc. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. În dreptul publicațiilor s-a trecut și locul apariției: Curentul, București; Dacia, Iași; Datina, T. Severin etc. 5. Atestările autorilor la mai mult de două titluri consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 642 - 644; 862 - 865; 958 - 982. 5 Horia Nestorescu-Bălcești, Nicolae Bălcescu. Contribuții bibliografice, studiu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
decât se credea. S-a dovedit și cu această ocaziune că femeia română este conștientă de datoriile ei naționale. Toate organizațiunile feministe din țară au luat parte activă la aceste manifestațiuni, așa cum și era indicată femeii române, păstrătoarea graiului, a datinelor și a patriotismului românesc. Din lipsă de spațiu nu putem arăta aici nenumărate societăți și asociațiuni care au participat la aceste manifestațiuni și eminentele femei care au semnat manifestele de chemare la întrunirile de protestare din diferite orașe. Vom menționa
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de iubire aproape mistică, istorie, oameni, comunități, locuri („sufletul de la granițe”, mai cu seamă), obiceiuri, datini, scriitori, cărți, obiecte de artă. Ca într-o dioramă încăpătoare, rod al unui nomadism neistovit, în Crescătorul de șoimi, în cele patru volume intitulate Pietre de vad, apar nenumărate chipuri ale culturii. Mereu în căutarea acelui genius loci care pecetluiește
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic și folcloric. Concepute monografic, studiile conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va relua, cu adăugiri, în primul capitol din Istoria teatrului în Moldova. B. înțelege teatrul popular într-o concepție largă, incluzând aici și alte manifestări cu caracter dramatic: plugușorul, colinda, steaua. Interesante sunt descrierile minuțioase ale
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
de soarta românilor trăitori în diferite țări, încercând să le redeștepte iubirea pentru muzica și tradițiile strămoșilor lor. SCRIERI: O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; Despre crestăturile plutașilor pe cherestele și alte semne doveditoare de proprietate la români, Iași, 1880; Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; O călătorie la muntele Athos, Iași, 1884; O călătorie în satele moldovenești din gubernia Cherson (Rusia), Iași, 1893; Cântecul lui Mihai Viteazul la românii din Bithinia (Asia Mică), Iași, 1893; O călătorie la românii
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
direct cu autorii, încercând să-i grupeze în jurul ei, după modelul „Convorbirilor literare”. Această inițiativă nu a avut însă rezultatul așteptat. B. P. Hasdeu și-a tipărit în A.r. câteva studii istorice, iar G. Missail un amplu articol despre datini, moravuri și despre literatura folclorică, precum și un altul în care analiza muzica populară. În afară de cronici plastice, C. Esarcu a mai scris și comentarii la spectacolele Teatrului Național din București, prilej de a discuta menirea primei instituții scenice românești și structura
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
are un conținut bogat: proză, cronici literare, literatură populară, istorie și critică literară, cercetări filologice, bibliografii, ceea ce îl determină pe I.I. Bumbac să-i schimbe, în 1884, subtitlul în „Revistă științifică-literară”. S. Fl. Marian semnează articole despre obiceiuri, moravuri și datini populare, I. Bumbac scrie despre manuscrisele codicelui de la Voroneț. În ultimul an de apariție, pot fi citite studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot-Vodă de V. Alecsandri, poezii din colecția lui D. Petrino, urmate de
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]