1,962 matches
-
când „pasul șeț ca un arcuș pe struna potecii înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „Mâna ca dintr-un pian, deșteaptă cântecul - surâsul / Și pasul se regăsește sprinten pe bolovanii zilei”, „o undă atinge antena spiritului în rugină” etc. etc. Iar, în prelungirea magiei erotice din Colomba, „incantațiile” oferă în mai multe rânduri ilustrări edificatoare ale „tiparului” amintit: „Tu faci un
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imaginează acest proces ca pe o progresivă generalizare a euforiei specifice cronotopului sărbătoresc, a stărilor de entuziasm și fervoare afectivă, de exuberanță și jubilație. Într-o poezie situată majoritar sub semnul ochiului transfigurator (care, am zice eminescian, în lăuntru se deșteaptă), el își structurează, cum am observat, acest spațiu imaginar în „figuri” ce corespund, în mare măsură, acelei „practici a fericirii” care este sărbătoarea: etalarea, acumularea, totalizarea lumii obiectelor satisfac exigența opulenței festinului; proliferarea barocă a podoabei în spațiile de joc
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A.Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de studenți, Laurens îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru compozițiile monumentale și pentru figurile puternice, decupate pregnant prin știința exactă a desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Traian Băsescu gafează din nou. Acesta le-a transmis, sâmbătă, un mesaj românilor cu ocazia Zilei Imnului cu... o lună mai devreme. Din comunicatul de presă transmis de Administrația Prezidențială reiese că Imnul "Deșteaptă-te române" este sărbătorit pe 29 iunie, deși data corectă este 29 IULIE. Noua gafă a președintelui vine după ce, cu câteva zile înainte, Traian Băsescu ura romănilor la mulți ani în ziua doliului național pentru comemorarea victimelor accidentului din Muntenegru
Gafă marca Traian Băsescu. Ziua Imnului declarată cu o lună mai devreme by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36669_a_37994]
-
Ziua Imnului național este sărbătorită la 29 iulie, anual, potrivit unei legi din mai 1998. Prin Legea 99 din 26 mai 1998 pentru proclamarea Zilei Imnului Național al României, "se proclamă ziua de 29 iulie Ziua imnului național al României - Deșteaptă-te, române, simbol al unității Revoluției Române din anul 1848". „Ziua de 29 IUNIE, când toți românii sărbătoresc Imnul Național, ne oferă un bun prilej să înțelegem cât de important este să fim uniți în jurul valorilor noastre naționale. (...) În această
Gafă marca Traian Băsescu. Ziua Imnului declarată cu o lună mai devreme by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36669_a_37994]
-
Național, ne oferă un bun prilej să înțelegem cât de important este să fim uniți în jurul valorilor noastre naționale. (...) În această zi de sărbătoare îi invit pe toți românii să cinstească și să onoreze cu sufletul deschis Imnul nostru Național, «Deșteaptă-te, române»!, scrie în comunicatul președinției. Șefului statului îi invită pe români să "cinstească și să onoreze cu sufletul deschis" Imnul Național. "În această zi de sărbătoare îi invit pe toți românii să cinstească și să onoreze cu sufletul deschis
Gafă marca Traian Băsescu. Ziua Imnului declarată cu o lună mai devreme by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36669_a_37994]
-
în comunicatul președinției. Șefului statului îi invită pe români să "cinstească și să onoreze cu sufletul deschis" Imnul Național. "În această zi de sărbătoare îi invit pe toți românii să cinstească și să onoreze cu sufletul deschis Imnul nostru Național, «Deșteaptă-te, române»!", se arată în mesajul președintelui. După ce presa a relatat noua gafă, Administrația Prezidențială a retras comunicatul după site, iar Traian Băsescu a declarat că vinovații vor fi sancționați cu 10 la sută din salariu.
Gafă marca Traian Băsescu. Ziua Imnului declarată cu o lună mai devreme by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36669_a_37994]
-
Steinmetz s-a dus de la plajă direct pe peluza din fața Casei Albe pentru a transmite. Așa că jurnalistul și-a paus repede o cămașă și un costum, păstrând pe el panatalonii scurți și păpucii. Doar jumătate din mine trebuie să pară deștepta", a spus jurnalistul. Lăură Nureldin a recunoscut că face și ea așa. "My new hero", a scris ea pe Facebook, adăugând și hashtag-ul #asafacsieu
Cum a apărut un jurnalist, în direct de la Casa Alba by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77357_a_78682]
-
ramuri lungi întinde peste țări și peste mare” [subl. n.]. Un alt semn că Eminescu nu doar a citit lucrarea orientalistului austriac, dar a și urmat-o îndeaproape în Scrisoarea III este și versul 4: „Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă”, care nu e altceva decât prelucrarea poetică a unei propoziții a orientalistului austriac din începutul pasajului despre visul lui Osman: „ochiul său adormit la exterior, deschis e înlăuntru“ (von außen schlummernde, nach innen geöffnete Auge - vol. II, p. 66-67). Mai
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
obișnuite, de aceea pictura nu-i alegorică: ea nu povestește nimic în accepția epică a termenului. O farfurie cu struguri, cîteva ghivece cu flori sau un ungher de grădină nu au o parabolă în subsidiar. Ele nu transmit cunoștințe, ci deșteaptă imbolduri meditative. Pictura lui Paștina nu are fabulă însoțitoare. Zadarnic ai căuta un sens logic acelor episoade pe care, în lipsa desenului, le-ai putea descrie prin cuvinte. La Paștina nu există sens logic, ci doar miez estetic care culminează în
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
al lui Vladimir Brilinsky la postul de televiziune din Deva 3 TV, premiat în 1955 de APTR. Netzer mai făcuse anterior un scurt-metraj plecînd de la documentarul cu pricina. Mihai Tatulici a prezentat, la rîndul lui, trei reportaje în emisiunea lui "Deșteaptă-te, române!", plecînd tot de la documentar. A luat pentru asta premiul Mediafest. Nicăieri contribuția originară (și originală) a lui Brilinsky nu e menționată. Actualul director al radioului Color din Orăștie și redactor șef al Daciei Magazin refuză să meargă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
îmi dezlegau istoria destinului acesta - / navigator pe-oceane din zori și până-n noapte/ înfrigurat la provă ceteam din Zend-Avesta." (Călătorie veche) " Împleticit pe scenă și mândru ca un rege", leul din cușca acestui fast găurit e captivul în care se deșteaptă, nefiresc, pofta de viață a sălbăticiunii. Iluzie comică, în lumea unde doar aparența suferă: "mantia mă doare cu ciucuri argintii." (Măscăriciul) Priviți cum trece, în regretele nehotărîților, circul divin: "Îmi cer iertare, Doamne, pentru că poate,/ poate-ar fi fost mai
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
mult prea puțin solemni, are parte de un asemenea epilog, care e, din nou, și al vremii noastre: "Astăzi, când stihiile vestesc nebunie și când mai nu e muritor să nu adoarmă cu rândul la o nenorocire, pentru a se deștepta în fața alteia, dispariția unui om de 75 de ani trece nebăgată în samă, iar durerea celor ce l-au iubit rămâne singură cu lacrimile ei." (p. 103) Totuși, omul acela era o filosofie care nu se prețuia, aproape un spectru
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
se bucurau în general de oarecare scutiri. Totuși, cînd veneau boierii la moșie, lăutarii erau datori să fie nelipsiți la curte. Căci dacă boierii erau cheflii, trebuia să veselească casa cu cîntecele lor; cocoana daca era tănără, trebuia s-o deștepte dimineața un cîntec de inimă albastră, executat numai pe o strună, după placul boierului; în unele case erau cîte două tarafuri de lăutari: unul cînta în permanență la masă, iar altul, cînd se căra bucatele de la cuhne, le acompania pînă
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
de categorii, gîndirea e lectica sub al cărei baldachin voința îți vede nestingherită de intențiile ei. Ce-i rămîne de făcut unui gînditor e să-și smerească rațiunea punînd-o în slujba unui sentiment pe care nici o filosofie nu îl poate deștepta: sentimentul sublimului. Neavînd talent, filosoful e un erudit care repetă convențiile epocii cu aerul că rostește verdicte grave, cînd de fapt sentințele lui sunt așchii desprinse din trunchiul clarviziunii artistice. Discursul speculativ e ritualul care se petrece în trena artelor
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
stam lângă crucea unde Crist e, Tot l-am simțit mișcând pe Meșter Iste4. XVIII. Iar voi, brodate draperii ce-s trase, Voi, perne-n noaptea nunții răvășite, Voi învelișuri, aripi de mătase Acoperind înlănțuiri ispite, Voi, păsări ce ne deșteptați când ceas e De noi plăceri mereu neobosite, Voi ați fost martori cum iubeam mereu: Cât de părtașă ea, ce vajnic eu. XIX. Și cum de-atâtea ori ca de o pradă De-al căsniciei drept, cel cuvenit, Ne-am
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
pe capul meu (...) Din cărți culegi multă înțelepciune și, la dreptul vorbind, nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare". Mamaie (re)confirmă ceea ce bunicul scriitorului, David Creangă din Pipirig, știa: cartea îți aduce mîngîiere și înțelepciune, te deșteaptă și te ferește de nebunie; lipsa de carte, năcăfale multe. Vorbele din tren și cele din cartea lui Ion Creangă sînt, într-o altă ordine, cel mai bun comentariu la concluziile unui studiu mereu actual al Institutului Național de Științe
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
înțeleasă ca valoare-supremă, ca refugiu în fața vicisitudinilor. Scriitura artistă practicată de Anghel își găsea astfel justificarea tematică. Noua viziune e proclamată încă din poezia ce deschide volumul (Imn), veritabil credo artistic: „Impărecheri ciudate de slove... o, cuvinte! / Ce farmec se deșteaptă cînd vă rostește gura... / De n-ați fi fost voi oare, atunci cu ce veșminte/ S-ar fi-mbrăcatpe lume și dragostea și ura?// Cuvinte, juvaiere, ecouri depărtate/Al 'altor suferințe și bucurii - cuvinte, / Cu voi trăiesc trecutul și clipa care
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
de cînd mă știu nevoia de prieteni și de longevitatea relației cu ei. Am prieteni de la grădiniță, iar prietenia durează și în zilele noastre. Ei fac parte din familia mea. Nu știu dacă pot să dau o definiție deșteaptă. - Nu deșteaptă neapărat, normală... - Să știi să împarți cu cineva și bucuriile, și necazurile, fără să le explici, fără să explici nevoia de celălalt. Asta presupune să știi să dai, să știi să primești, dar să știi să faci și compromisuri. Din
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
noastră, ci și multe cărți. Tata nu scotea niciodată cărți din casă, cu excepția celor pe care le-a vândut sau le-a schimbat în anii de restriște. - Cum v-ați descurcat în anii aceia? - Iată cum: în tata s-au deșteptat virtuți clasice oltenești. El a făcut multă vreme anticariat " pe picior" - cumpăra și vindea cărți dar, din păcate, multe erau chiar ale lui, încât și-a desfăcut colecțiile. De pildă, doamna Caragiale îi făcuse cadou tatei arhiva Caragiale pe care
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
statutul primejduit. Recitind acum gândurile doamnei Yourcenar, parcă dezabuzarea pe care mi-o mărturiseam la începutul acestor însemnări exasperate, m-a mai părăsit. Poate, îmi zic, nu e totul pierdut. Poate merită totuși să mai scriem despre. Poate se va deștepta realmente românul și va găsi calea de a salva de la dezumanizarea consumistă generațiile care se ridică azi. Dar afla-se-vor urechi de auzit măcar în al doisprezecelea ceas?
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
mlaștină sângerie/ a viscerelor scoase la vândut". Natură însăși își are visele ei rele, la acele ore opace când întunericul își dispută cu lumina dominația clipei: "Lumină nu se înalță încă,/ norii se caută să se despartă/ iarbă se mai deșteaptă o dată/ după ce s-a visat spartă, de sticlă" - Iarbă a uitat fiorul vieții. Este la mijloc, firește, jalea citadinului după valorile primordiale ale unui contact pierdut, dureros refigurat în secunde de eliberare: "O piesă terestră se joacă,/ noi înșine înotând
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
neîntrerupt ca al unui vapor în derivă. Când ne-am trezit, încă istoviți de tensiunea din ajun, săgețile soarelui răzbăteau prin jaluzele, dar casa părea cufundată într-un bazin. Ne-am dat seama că era aproape zece și nu fuseserăm deșteptați de rutina matinală a doamnei Forbes. Nu auzisem apa trasă la toaletă la ora opt, nici robinetul chiuvetei, nici zgomotul jaluzelelor, nici placheurile cizmelor și cele trei bătăi fatale în ușă cu palma ei de traficant de sclavi negri. Fratele
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
la revistele vremii și a făcut traduceri din literatura germană. A rămas în istoria literaturii române ca autor al poeziei „Un răsunet“, care a fost pusă pe note de Anton Pann și a devenit marșul revoluționarilor ardeleni. Ulterior, sub titlul „Deșteaptă-te, române! “, a devenit imnul național al românilor. Duminică, 12 octombrie FACULTATEA DE MEDICINĂ DIN BUCUREȘTI Acum 100 de ani a fost inaugurată clădirea Facultății de Medicină din București (devenită ulterior Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“). Parțial, clădirea
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]