1,106 matches
-
națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă impresia unei subite epifanii colective, în care un întreg popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței naționale. Această concepție poate fi numită "doctrina revelaționismului național". Se înțelege, din argumentul desfășurat până în acest punct, că această doctrină este evident
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței naționale. Această concepție poate fi numită "doctrina revelaționismului național". Se înțelege, din argumentul desfășurat până în acest punct, că această doctrină este evident eronată. Departe de a fi o conversie fulger, o "re- deșteptare" subită, dezvoltarea identității naționale a fost un proces de lungă durată, greoi și anevoios, care a întâmpinat chiar rezistențe majore din partea identităților tradiționale subnaționale (religioase și confesionale, regionale, profesionale sau familiale) ce au trebuit dizolvate pentru a face loc identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles ca acea parte a concepției de sine a individului derivată din apartenența la națiunea română, a fost, așadar, un proces de lungă durată și nicidecum o "deșteptare" sub forma unei revelații naționale. Facerea lui homo nationalis, în principatele române cât și aiurea, a presupus un efort susținut și investiții serioase din partea statului-națiune, care pentru a-și legitima ideologia fundațională, a fost nevoit să își populeze societățile pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se grav, într-un registru liturgic, printr-o cascadă de "Rugăciuni", secondată de "Cele zece porunci" și în cele din urmă, de cele "Șapte Taine ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință nu este reperabilă în acest text dedicat aproape în totalitate formării sinelui religios. Chiar și Manualul de patriotism, publicat la Iași în 1829 de către Iancu Nicola (de fapt, o tălmăcire a cărții grecești cu titlul Manualul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crescut de la aproximativ 10 procente în 1860, la 22 la sută în 1899, la 39,3 în 1912, pentru a atinge maximumul de 55,8 la sută în 1930. Conștiente de rolul pe care educația de masă îl joacă în deșteptarea spiritului național și, prin aceasta, în consolidarea culturală a noului stat românesc, autoritățile statale interbelice s-au angajat într-un proces activ de cimentare a statului prin continuarea pedagogiei naționale. Școala a fost investită politic cu funcția de creuzet al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când era director Cornel Galben și redactor-șef Ioan Enache, prietenii mei foarte apropiați. Din punct de vedere editorial, totul s-a oprit aici, dar lucrul, scrierea poemelor a continuat, în momentul de față putând să-mi sortez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]