5,739 matches
-
alb; amiral; Andreea Gheorghiu; aprecia; arătos; aspectuos; atrăgător; Baston; biserică; Bonaparte; bravo; buchet; bucurie; buni; cadavru; cal; calitate; de calitate; caporal; carieră; căpitan; ceva bun; chipiu; cinstit; colonel; compătimit; competent; comportament; consacrat; considerabil; convenabil; copac; corp; costumul; cravată; cuminte; curiozitate; decanul; decolteu; devotat; dezirabil; dispreț; domol; dorit; drăgălaș; drept; dulce; Dumnezeu; durere; el; eminent; entuziasm; era; eroi; eroul; fabulos; faimos; fain; fală; fascinant; feeric; felicitat; feminitate; flori; frate; de frumos; foarte frumos; frumoși; gaură; gest frumos; gesturi; gîndul; grandios; greșit; grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); urc (2); văi (2); abis; aer curat; alergare; ambiție; amor; apus; arat; atitudine; baltă; bogăție; boltă; brad; bun; capră; capre; cădere; călătorii; căruță; ceva greu; ceva înalt; cioban; coastă; copac; copilărie; copoi; crimă; deal cu deal se-ajunge; dealuri; decan; deluș; denivelare; departe; depășire; dificil; dificultate; evoluție; excursie; formațiune montană; cu flori; geografie; greoi; greu de urcat; greutăți; hop!; iarba; iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ta (2); tanti (2); tînără (2); tocuri (2); în vîrstă (2); admirație; aia; aparent; aparență; ASTS; atitudine; avocată; babă; bărbat; birou; de la bloc; blondă; BMW; bogat; bogată; bună; capră; care?; cartof; cățel; cineva; cinste; civilizat; coniță; consul; copil; curtezană; decan; dedicată; delicată; delicatețe; demnă; demnitate; deștept; destinsă; Diana; dichisită; distincție; dragă; ducesă; dumneata; dumneavoastră; educată; eu; exemplu; fă; o femeie căsătorită; fericită; fese; ființă; fină; floare; formalitate; fructe; geantă; inteligență; interbelic; invers; isteață; îndrăgostită; îngrijit; înțelepciune; învățare; la; lux; madame
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cel Mare (4); arătos (3); autoritate (3); director (3); domnișoară (3); domnitor (3); eu (3); galant (3); în vîrstă (3); înstărit (3); nobil (3); odihnă (3); politețe (3); sclav (3); stilat (3); avocat (2); baron (2); bătrîn (2); celebru (2); decan (2); demn (2); domniță (2); emerit (2); englez (2); gentil (2); important (2); ins (2); intelectual (2); întîmplare (2); învățat (2); lord (2); cel mare (2); onest (2); onoare (2); onorabil (2); părinte (2); prestanță (2); președinte (2); prieten (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9); bătrîn (8); ea (8); în vîrstă (7); mata (5); domnule (4); mama (4); om (4); pronume (4); femeie (3); mamă (3); matur (3); părinte (3); persoană în vîrstă (3); străin (3); sunteți (3); adult (2); autoritate (2); cineva (2); decan (2); director (2); d-lui (2); ce doriți (2); dumitale (2); Dvs. (2); educație (2); important (2); Măria Sa (2); noi (2); pronume de politețe (2); seriozitate (2); superior (2); tata (2); vîrstă (2); acela; aiurea; Alexandra-Elena-Eu; am îmbătrînit; ambițios; apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Realizarea acestei lucrări a fost posibilă numai în condițiile în care autorii au fost sprijiniți de către cadrele didactice, studenții și conducătorii unor instituții de specialitate, față de care ne manifestăm toată gratitudinea și mulțumirile noastre deosebite. Domnului prof. dr. Ioan Iacob, decan al Facultății de Educație Fizică și Sport, pentru sprijinul acordat în organizarea activității de cercetare. Doamnei conf. dr. Veronica Bălteanu, prodecan al Facultății de Educație Fizică și Sport, pentru asigurarea condițiilor de realizare a iconografiei, în cadrul laboratorului de kinetoterapie al
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Program salutar, dar - prins de noile sale îndatoriri și pe fundalul crizei în care e prinsă și Școala Superioară - rectorul nu mai poate sprijini efectiv instituția Extensiunii. Să urmărim evoluția sa după lucrarea lui Stelian Neagoe: noul președinte al Asociației, decanul Facultății de Litere și Filosofie, N. Drăganu, încearcă să mențină același etos și același nivel al activității. Dar în cursul anului universitar 1932-1933, deși „activitatea i-a fost rodnică” și s-a păstrat „un viu contact cu populația doritoare de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
culturale pentru cei din mijlocul cărora plecase. I se propusese postul de asistent la catedra de psihologie (post pe care a ajuns apoi fostul său coleg Vasile Pavelcu), după ce luase licența în filosofie cu magna cum laude cu Al.Philippide (decan), Ion Petrovici și Petre Andrei. În 1930 a beneficiat de o bursă de specializare la Paris, iar în 1944 a obținut titlul de doctor cu teza Condițiile și perspectivele unei pedagogii a satului românesc avându-l ca îndrumător pe I.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu noroc! Garoafe, frișca, taxi! Sper să fie cu noroc și pentru el. Irina: Dar nici nu se pune problema. Se întoarce rector cum mă vezi și cum te văd. De altfel nici nu are ceea ce se cheamă un contracandidat. Decan e șef de catedră e, la județ e bine văzut... Are toate atuurile. Maria: Irina, da' tu nu te schimbi? Și tu Val? Val: (ridicînd privirile din revistă) Ce e cu mine?! Maria: (îl știe ea) Cu tine nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
toți tac). Adică nu, lasă că... îl îmbrățișez eu mai întîi... și după aceea... am să găsesc eu ceva de spus... E, lasă că văd eu. Alex: Mamă, eu mai am felicitarea de anul trecut... aia cînd l-a făcut decan... Maria: Ei na, aia a fost ceva, asta-i altceva... acum e rector... Lăsați, nu vă mai bateți capul, că mă descurc eu. (iese; cei trei rămîn într-o tăcere care pare comună) Val: (care a descifrat mai repede și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce, ți-i teamă?! Maria: Nu, dar... Mihai: Să bată! Să bată cît vor voi! Cu pumnii, cu picioarele, cu tunul, cu bomba atomică! Cu ce vor! Sînt stăpîn în casa mea și nu mi-e teamă! Sînt profesor universitar, decan! Sînt membru de partid și nu mi-e teamă! Am voie să-mi serbez succesele și insuccesele! Da, mai ales insuccesele! Să crape toți! (se aud bătăi puternice din toți pereții cardinali; "cheful" se frînge brusc și sînt din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
realizînd) E adevărat! Și atunci m-am speriat. (înfricoșată) Val ce se întîmplă?! Alex: Asta e și mai interesantă tată, asta e pentru tine... Iartă-mă... am desfăcut plicul... (citește)... " din motive de sănătate... a fost înlocuit în funcția de decan, la cererea acestuia..." La cererea cui? A ta sau a lui ăsta nou? Maria: (reacționînd rațional, dar tot în favoarea atmosferei de de irațional) Sigur! Tu stai aici la tratative cu ăștia și la Universitate vin alții... Auzi, din motive de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe profesorul Ion Petrovici (Zugravu, 2005). Profesorul Ion Petrovici, tecucean și el de origine, cu studii la București și Leipzig, cu licență în drept și filozofie, fost elev al lui Titu Maiorescu, a fost profesor la Universitatea din Iași și decan al Facultății de Filozofie. Ulterior a ajuns ministru al culturii între 1941-1944 și membru al Academiei Române. După instaurarea regimului comunist, sătul de urmărire timp de 3 ani, l-a rugat pe colegul său de la Academie, scriitorul Mihail Sadoveanu, care era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cunosc foarte bine, cel universitar, publicații din Iași au arătat că majoritatea susținătorilor partidului comunist și ai securității (ale căror liste au fost găsite în arhive, în decembrie 1989), sunt acum în conducerea universităților. Unii dintre aceștia, profesori universitari, sunt decani și concurează din nou în aceste zile, fiind chiar și singuri candidați. N-a contat absolut de loc faptul că o cercetare a CNSAS viza și incompatibilitatea unor astfel de persoane, (foști colaboratori ai securității ca poliție politică) în funcții
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
foarte bine discuția pe care am avut-o cu familia mea la terminarea facultății, în anul 1971, în legătură cu acest subiect. In altă notă informativă (pe care nu o mai dau din motive de repetiție) sursa spune despre mine că eram “decan la Facultatea de Fizică din Iași”. Este normal ca și eu să fi fost supravegheată după așa niște informații. Cum să lase securitatea ca un fiu de dușman al poporului să ajungă să conducă o facultate?!. Probabil după un astfel
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
este de mirare că în jurul lui s-a constituit disidența ieșeană în anii 70-80. Hărțuit de securitate și sufocat de minciunile regimului comunist, în 1981 Mihai Ursachi emigrează în Statele Unite după încercări repetate de a trece fraudulos granița în Iugoslavia. Decanul uneia dintre universitățile la care a predat în Statele Unite i-a spus că o sală de curs se va numi „Seminarul Mihai Ursachi”. După evenimentele din decembrie 1989 s-a înapoiat în țară pentru a-și pune numele și energia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de Alexa, încercând să identifice, în noiembrie 1987, un stagiu la Universitatea Irvine din California, ulterior șederii de la Cal Arts, care să continue perioada de desfășurare a programului de cercetare. Același scop îl are și recomandarea lui Robert Benedetti, fost decan al școlii de teatru de la Cal Arts, ce vede în Visarion "un regizor de o rară putere, determinare și aptitudine, un profesor eficient, care oferă studenților actori o infuzie de entuziasm și obține de la ei un nivel de lucru mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Colecția ACADEMICA 61 Seria Filozofie Radu Gabriel Pârvu, conf. univ. dr. la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Pitești, decan al Facultății de Științe Juridice, Administrative și ale Comunicării, expert evaluator în Comisia de Științe sociale, politice și ale comunicării pentru Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, membru în: Consiliul director al Asociației Formatorilor în Jurnalism și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sa în Italia, protecția "cabinetului 2" etc. Mâhnit de urzelile unor pescuitori în ape tulburi, profesori și politicieni ignobili și ariviști, Marin Mincu se va despărți în 1997 de Universitatea "Ovidiu" din Constanța, suspendat fiind în lipsă din funcția de decan. Rod al acelui exil și război este și un terifiant pamflet pe adresa urbei Tomisului (p. 92), fotografie a complexului maxim numit provincialism: "acest fel de orbire maladivă a facultății de evaluare, un fatum exasperat pentru toți, un jeg, o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
am făcut multe petreceri, după premieră și alte spectacole, într-o gașcă de șapte-opt oameni de teatru. Nu ne venea să ne dezlipim unii de alții, atît de bine ne simțeam! L-am întîlnit și la Universitatea Hyperion, unde era decan, și la festivaluri (fiind amîndoi în jurii), și la Centrul Militar din București, în al cărui restaurant ne simțeam minunat (o să precizez că avea acces la salonul generalilor, deși susținea că e numai colonel). De multe ori, eram în echipă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
235 Art.1. Părțile protocolului (1 Universitatea din Pitești, Facultatea de Educație Fizică Și Sport, Centrul de Cercetări Pentru Performanță Umană, cu sediul în Pitești, str. Gh. Doja, nr. 41, telefon/fax 0248/220116, reprezentată de prof. univ.dr. Niculescu Mugurel - decan și prof. univ.dr. Mihăilescu Liliana - director CCPU și director de proiect și (2 Centrul de Reeducare a Minorilor, cu sediul în Găești, str. Dumbravei, nr. 2, telefon/fax 0245/710254, reprezentat de inspector șef principal Rădulescu Constantin - director. Art.2
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
în diferite școli și licee din Moldova, și la vechea Academie de bele-arte din Iași. Dupa 1950 a fost profesor de pictură și director al Liceului de muzică și arte plastice ―Octav Băncilă din același oraș, apoi lector, conferențiar și decan la Facultatea de arte plastice din cadrul Institutului pedagogic de trei ani din Iași. Pe parcursul îndelungatei sale activități didactice, Mihai Cămăruț s-a distins ca un remarcabil dascăl al multor serii de elevi și studenți, iar în calitatea sa de pictor
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
martie-aprilie figurează cu 6 lucrări la Expoziția interregională deschisă la deschisă la Muzeul regional Bacău. Participă cu lucrările Legatul la vie și Forestieri la Expoziția interregională de arte plasice deschisă la Iași, în sala „Victoria, în lunile august-septembrie. 1964-1971 Este decan al Facultății de arte plastice din cadrul Institutului pedagogic din Iași. Este pensionat în anul 1971. 1965 Participă la Expoziția interregională de artă plastică deschisă la Iași între 27 noiembrie 31 decembrie în sala „Victoria. Expune 7 lucrări printre care: Odihnă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
calea prostituției. Speranța de viață pentru femei era de treizeci de ani, iar pentru bărbați de douăzeci și cinci, douăzeci și opt de ani. Cei care erau suficienți de puternici și de bine alimentați și atingeau vârsta de cincizeci de ani erau priviți ca decani de vârstă. Un sfert dintre noi născuți mureau înainte de a atinge vârsta de un an și încă un sfert înainte de a atinge douăzeci de ani. De asemenea, Franța se confrunta cu o serioasă lipsă de educație a supușilor, iar cele
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
1921martie 923) și director general al Arhivelor Statului (martie 1923martie 1924). În același timp a fost profesor titular la Catedra de Istorie Veche a Românilor la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității Dacia Superior din Cluj (1919 1938), fiind decan (1921-1922) și prodecan (1922 1923) și s-a remarcat ca unul din fondatorii Institutului de Istorie Națională din Cluj, fiind codirector (1920-1938) și director (1943 1945)50. Toate titlurile derivă din vocația sa ca istoric. Sever Bocu îl caracteriza: ,,Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]