1,370 matches
-
Rusiei, în cazul când circumstanțele ar permite de a evacua teritoriul otoman fără a trece prin România. Comitele Șuvaloff ar satisface cu fericire dorința d-lui Waddington și regretă că. d. prim-ple nipotențiar otoman nu poate astăzi da informațiunile necesare deciziunii guvernului rus. [...] Caratheodory-pașa cere ca Congresul să ia în considerațiune petițiunea înscrisă sub no. 40, în lista no. 10, și în care Prea-Sfinția-Sa părintele Gherasim, arhiepiscop al Filadelfiei, tratează cestiunea bunurilor închinate din România. Excelența-Sa se rezervă de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
San-Stefano. Ar dori totuși să recomande atențiunii colegilor săi și întreabă dacă vreunul din plenipotențiari are de prezentat niscareva observațiuni în această privință. Lord Salisbury ar fi dispus să insiste, dar Excelența-Sa nu vede care ar fi sancțiunea unei deciziuni a Congresului în această materie, din moment ce independența României nu ar atârna de la această condițiune. Principele de Bismarck zice că, în calitate de reprezentant al Germaniei este de părerea lordului Salisbury și nu cunoaște, în adevăr, nici un mijloc de coercițiune ce Congresul ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
linie strategică; aceasta este o concesiune făcută României și traseul exact al acestei concesiuni rămâne rezervat. Comitele Șuvaloff amintește că, în adevăr, nu este aci vorba de o linie strategică. Plenipotențiarii ruși au sporit teritoriul acordat României; s-a luat deciziunea ca o linie, plecând de la răsăritul Silistrei și mergând la Mangalia, care ar fi coprinsă în teritoriul român, [să servească de limită a posesiunilor române în Dobrogea]. Aceasta este o cestiune de bună credință; punctul important fiind numărul de elemente
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
atât i se pare just ca principatele să ia sarcina datoriilor în parte pentru teritoriele acum concedate, și cu atât mai mult i s-ar părea nedrept ca dânsele să fie constrânse la capitalizarea tributului în mâinele guvernului turc. O deciziune luată în sensul acesta ar pune pe ambele principate și pe Poartă în situațiunea acelor state cari negociază o afacere financiară pe baza unei răscumpărări de tribut, acordată în schimbul independinței; dară nu este astfel, deoarece independința este rezultatul nu al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
același sens ca plenipotențiarii francezi. Președintele observă că unanimitatea Congresului ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra acestei deciziuni. Alteța-Sa trebuie să considere cestiunea ca regulată și comisiunea de redacțiune va avea îndatorirea să suprime articolul proiectului său relativ la capitalizarea tributurilor române și serbe. [...] Tratatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, precum și de harta Basarabiei române, a Deltei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a fi supus înaltei Adunări prezidată de Alteța Voastră, alăturatul memoriu în care se află rezumate puncturile ce România solicită a fi primite de Europa, întru ceea ce o privește pe dânsa. Exprimând din nou speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale Domnitorului Carol I să fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
european de la 1856. Plenipotențiarii României: (Subscris) I.C. Brătianu Președinte al Consiliului miniștrilor (Subscris) M. Kogălniceanu Ministru Afacerilor Străine Berlin, 29 iunie 1878 Excelențielor Lor domnu Brătianu și domnu Kogălniceanu, etc. etc. Principele de Bismarck, cancelar al Imperiului, conformându-se unei deciziuni a Congresului luată în ședința de astăzi are onoarea de a înștiința pe Excelențiele-Lor d. Brătianu și d. Kogălniceanu, miniștri ai înălțimii-Sale principelui Carol al României, că Congresul stă gata a asculta în ședința hotărâtă pe luni, 1 iuliu (la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lei pusă la dispoziția D-voastră pentru a ajuta aprovizionarea cu alimente a populației muncitorești nevoiașe. Puteți pune întreaga sumă la dispoziția lucrătorilor de la Atelierele C. F. suma urmând a fi restituită Statului, am onoarea a vă înainta în copie deciziunea ce am dat în privința distribuirei și încasărei ajutoarelor date locuitorilor. În cazul de față Comitetul conducător al economatului lucrătorilor va distribui suma și va remite un tablou în dublu exemplar cu semnăturile de primire ale lucrătorilor. Modul de încasare se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nimeni. Domiciliu forțat sever. Între timp, guvernul, cu regele în frunte, mergea înainte cu cedarea Dobrogei Noi și tratativele cu Ungaria prin arbitragiu germano italian pentru Transilvania, cerut de noi. Se numi Dinu consilier regal. Refuză ca să se solidarizeze cu deciziuni luate dinainte și să ascundă răspunderile. Îngrijorarea și revolta în Ardeal erau la culme. În noaptea de 29/30 august, joi spre vineri, Dinu, la Drăgășani, se pomenește cu polițaiul care îi comunică chemarea la rege de urgență. La început
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să i se poată ajuta.“ [...] Îmi Îngădui să insist că, pentru un bărbat cu sensibi litatea nealterată de prejudecăți, o asemenea predilecție a lui pentru fiicele neamului ales, cu capacitățile lor milenare de pasiune pură, de devotamente totale și de deciziuni eroice, cu excepțio nalele lor aptitudini fizice, spirituale și de imaginație În dra goste și cu posibilitățile lor de elevație transcendentală pe scara ierarhizată a senzualității omenești, această predilecție este nu numai explicabilă, dar și firească și În ordinea superioară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a-mi exprima revoltele, am făcut-o ca apărător al unei cauze, luând atitudine în contra unei erori, în contra unui abuz, în contra unei rătăciri, în contra unei injustiții. În felul acesta, dacă pentru motive de ordin cu totul personal, am luat astăzi deciziunea să schimb raportul dintre aceste două domenii de activitate de care mă știu deopotrivă legat și să dau, de acum înainte, prioritate celeia pe care până azi o lăsasem pe planul al doilea, lucrul n-are deci nimic surprinzător. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Lascăr cu 41 sate, Siret cu 54 sate. Rezidentul regal C.Flondor, comunică prefectului județului Dorohoi, Arthur Beiu, la 28 februarie/2 martie 1939 următoarele: „în urma adresei Ministerului de Interne, cu nr.2424 din 18 februarie 1939, înaintăm copie după deciziunea ministerială nr.2422 din 18 februarie 1939 cu privire la delimitarea comunelor, însoțită de tabloul cu noua împărțire administrativă a județului Dorohoi pentru a fi pusă în executare. Județul Dorohoi cuprinde: 1 comună urbană reședință de județ cu 3 unități, 4 comune
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și Tribunalul plus Comitetul permanent. Oricum, chiar și de angajarea maiștrilor pietrari trebuia să se ocupe tot greu-Încercatul polițai al orașului Huși, Gheorghe Alexandrescu. Iată ce-i ordonase acestuia prefectul prin adresa nr.6659/4 august 1877: „În consequință cu deciziunea dată de Comitetul permanent asupra referatului D-lui Inginer (șeful serviciului tehnic, n.n.) vă invit să puneți În vederea unora din maiștrii petrari ca să se prezinte În Camera Comitetului spre a trata cu ei asupra prețului cu care se angajează să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
până mi-a permis să-l văd. Piesa ce a lucrat-o e la mine / el la mine? / și era mai aproape gata, s-a cetit într-un cerc intim și a găsit-o că este bună. S-a luat deciziunea a se juca în sezonul iernei. Eu rămân mulțămită că prin îngrijirea mea i-am redat sănătatea care-i lipsea de cinci ani...” La 27 iunie 1888 Titu Maiorescu amintea de un comitet și „un fel de tutelă” pentru Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din moșiile sterpe ale Statului, ar produce un mare bine la noi. Iar cât pentru pericolul de a se înmulți prea tare la noi asemenea colonii cu populațiuni de gintă străină, el nu există deloc, de vreme ce Adunarea și Senatul au deciziunea în mâna lor la fiecare caz de colonizare. Articolul 131, care desființează Consiliul de Stat, ar trebui suprimat. Experiența ne-a dovedit că nici miniștrii, nici Adunarea nu au liniștea trebuitoare pentru a elabora, după cum se cuvine, proiectele de legi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa; printre apărătorii săi (în total 19) se înscriseseră avocații liberali: N. Fleva, I. Câmpineanu, Pantazi Ghica, Mihai Ferekyde, D. Giani ș.a. (Adrian Marino, op. cit., p. 126). 79. „Astăzi d. Al.A. Macedonski, directorul jurnalului Oltul, a fost achitat prin deciziunea Curții, fără ca măcar jurații să fi judecat acțiunea, pentru că s-a admis și s-a recunoscut de Curte că era prescris după lege faptul pentru care procurorele generale trimisese înaintea Curții cu jurați pe d. Macedonski și în consecință nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai sus. Parchetul general al Curții Militare de Casare și Justiție Mandat de arestare Nr....... în numele legii și al Majestății Sale Regelui Mihai I Noi Colonel magistrat Pârâianu C. Ioan, procuror general pe lângă Curtea Militară de Casare și Justiție; Văzând deciziunea Nr. 1 din 15 iunie 1941 dată de Curtea Militară de Casare și Justiție ca instanța de fond, prin care NICOLAE PATRASCU cu ultim domiciliu în București strada Gutenberg nr. 3 de profesiune profesor secundar este condamnat să sufere pedeapsa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
comb., cu art. 2 din D.L. Nr. 236/1941 cu I.D. nr. 856/1938 și art. 59 comb. cu art. 58 punct. 2 din Cod Penal și art. 3 Cod Penal toate combinate cu art. 101 din Cod Penal. Văzând deciziunea rămasă definitivă la 15 iunie 1941. Văzând dispozițiunile art. 431, 437 din C.J.M. Mandăm și ordonăm tuturor agenților forței publice ca, în conformitate cu Legea, să aresteze și să conducă la Penitenciarul AIUD pe Nicolae Pătrașcu spre a-l face să execute
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
emis de Parchetul General de pe lângă Curtea Militară de Casare și Justiție la București astăzi 2 iulie 1942. PROCUROR GENERAL Colonel Magistrat /ss/ I.C. Pârâianu Prim Grefier CURTEA MILITARĂ DE CASARE ȘI JUSTIȚIE Ca instanța de fond Dosar nr. 1/1941 DECIZIUNE (extract) Nr. 1 Astăzi 15 iunie 1941 (anul una mie nouă sute patruzeci și unu Luna iunie ziua cincisprezece). Curtea Militară de Casare și Justiției ca instanța de fond, auzind rechizitoriul Domnului Procuror General, cum și concluziunile sale, a declarat pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
evreice la muncă, atribuții ale organelor militare etc. După o lună, Decretul-lege nr. 2068/iulie 1942 (Legea nr. 521) prevedea explicit că „termenul de «muncă de folos obștesc» se înlocuiește prin acela de «muncă obligatorie» în toate legile, regulamentele și deciziunile în vigoare, privitoare la evrei” (doc. nr. 83). Astfel, legislația era în concordanță cu realitatea! De ce această schimbare de mesaj? O explicație ar putea fi aceea a insatisfacției autorităților române față de eficiența muncii prestate de evrei. Există rapoarte, analize, sinteze
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
anumită soldă este menționată în „Regulamentul de aplicare a Statutului militar al evreilor”, unde se arată: „Art. 23. Medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii, arhitecții sau alți specialiști evrei folosiți, fie de armată, fie de alte instituțiuni publice, vor fi plătiți conform deciziunii ministeriale Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941 a Ministerului Apărării Naționale. Ceilalți evrei, chemați la munci de interes obștesc vor avea drepturile de hrană, întreținere și soldă pe care le are trupa, dacă sunt întrebuințați pentru nevoile armatei. Dacă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
utilizați în folosul armatei sau la munci de interes obștesc. Specialiștii cu titluri academice (medici, farmaciști, veterinari, ingi neri, arhitecți etc.) vor fi folosiți, potrivit specialității sau pregătirii lor, în calitate de rechiziționați și plătiți cu o diurnă ce se fixează prin deciziune ministerială. Tot prin deciziune ministerială se va hotărî și în privința asimilării cu gradele militare a specialiștilor mai sus arătați. Pentru timpul cât cei arătați în alineatele de mai sus sunt astfel întrebuințați, se deduce cota respectivă din cuantumul taxelor militare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau la munci de interes obștesc. Specialiștii cu titluri academice (medici, farmaciști, veterinari, ingi neri, arhitecți etc.) vor fi folosiți, potrivit specialității sau pregătirii lor, în calitate de rechiziționați și plătiți cu o diurnă ce se fixează prin deciziune ministerială. Tot prin deciziune ministerială se va hotărî și în privința asimilării cu gradele militare a specialiștilor mai sus arătați. Pentru timpul cât cei arătați în alineatele de mai sus sunt astfel întrebuințați, se deduce cota respectivă din cuantumul taxelor militare, după normele stabilite de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu Ministrul finanțelor, Ministrul justiției, G. Cretzianu Mihai A. Antonescu Nr. 132. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 32, dosar 7241, nr. filă ilizibil. Document nr. 4 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE MARELE STAT MAJOR DECIZIUNE MINISTERIALĂ No. 23325 din 27 Ianuarie 1941 Noi, GENERAL ION ANTONESCU, Conducătorul Statului Român, Președinte al Consiliului de Miniștri și Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naționale; Având în vedere art. 8 din Decretul-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi considerați, sub raportul comenzii, răspunderii pentru materialele ce au în primire, al ierarhiei, al disciplinii și al jurisdicțiunii, potrivit gradului cu care sunt asimilați. Art. 5. - Comandamentele, unitățile și formațiunile de serviciu ale armatei, sunt însărcinate cu executarea prezentei deciziuni. Dată în București, la 27 Ianuarie 1941. CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI și MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE GENERAL, ss ANTONESCU 72 MUNCA OBLIGATORIE A EVREILOR DIN ROMÂNIA (1940-1944) P. conformitate Șeful Biroului Sanitar Căpitan, semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]