8,208 matches
-
în virtutea căruia omul își ia lumea în cap și renunță. Iar drama cea mare este că nimeni nu mai crede în teorii și în puterea cuvintelor de a îndupleca rațiunea cuiva, căci toți presimt că teoriile sunt simple demonstrații de decor, o butaforie argumentativă a cărei forță, dacă există vreuna, nu e de găsit în puterea argumentelor, ci în ceea ce se află în spatele lor, în ceva care însă nu mai este nici teoretic și nici argumentativ, și anume în lobby-uri
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
comuniste, poante nenumărate, făcute în interiorul găștii și apoi, în cercuri tot mai largi, pe seama cunoscuților și necunoscuților, prietenilor și nesuferiților... O expediție bahică în boxa părinților lui Paganel este de tot hazul, având și ceva inițiatic, de confrerie adolescentină în decor gospodăresc: "Când la Văru' era groasă, mergeam la Paganel în boxă. Mai cu fereală, să nu ne bunghească vecinii, niște moșnegi bășinoși, pârâcioși ca la grădiniță, foști conțopiști de tot căcatul, deh!, bloc select, ce mizda pă-sii, ca să vorbim
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
lui Caron. E prea multă natură în acest tom ca paginile lui să nu ceară, ca o condiție a receptării adecvate, un pic de natură înconjurătoare pentru cel care îl citește. Iar dacă nu ai proaspete în minte amănuntele de decor ale unei naturi ca cea în care se mișca Blaga, atunci pe multe din paginile cărții le vei sări în mod obligatoriu. La urma urmelor, Luntrea lui Caron este un etalon cu ajutorul căruia ne putem da seama cît de atrofiată
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
perfect credibil și complet explicabil în teoriile cuantice. Nu și în afara lor, mai ales într-o societate românească condusă din penumbră de - în codul piesei - șmecheri. Pe un pretext descinzând în linie directă din Caragiale și având în spate un decor levantin legitimat de Mircea Cărtărescu, Crima din strada Uranus instaurează o farsă luată în serios de toate personajele sale. Cine sunt acestea? Citiți și vă mirați: Alexandru Macedonski, Otilia Cazimir, Calistrat Hogaș, Hortensia Papadat-Bengescu, Urmuz și Zaharia Stancu. Unul dintre
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
1997) la rebarbativul La Mala education (Proasta creștere, 2004), regizorul se mișcă pe același portativ. Corporalizarea fantomei mamei dispărute ca și necesitatea de a păstra secretul creează situații nu doar amuzante, ci și de o mare intensitate emoțională, fie în decorul flamboinat al graffitiurilor din fundal sau al unui interior modest. Ascunsă sub pat, pe care stă nepoata sa, mama ascultă discuția dintre surori și se vede deodată deconspirată. Reîntîlnirea are loc sub pat, acolo mama și fiica se privesc într-
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
numele ca să înțeleg că este vorba despre același actor. Meritul lui Apostol că a știut cum să-l pună în valoare complex, profund, să-l facă viu în registre diferite. Cosmin Maxim trage după el tot spectacolul. Îl susține atmosfera decorului scenografei Alina Herescu - o limbă de pămînt la malul mării, cu acces din toate părțile, cu micul univers tipic de obiecte, cu publicul așezat de-o parte și de alta, acolo, aproape de respirația rebelilor împovărați de iubire, de eșec, de
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
ei stă nemișcat, razele luminii trec prin picăturile de apă. Alte milioane de celule iau proporții noi, corpul devenindu-i enorm. Cu cât se simte mai grea, cu atât aerul se rarefiază mai mult în fabrica ei de țevi. un decor foto ce se pierde într-o umbră, ce generează alte vieți - bacteriile tâșnesc odată cu praful, cu apa, într-un ritm țicnit. Tot ceea ce apare în raza ei vizuală crește cu furie. Respiră adânc și încremenește în acel haos, deasupra ei
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
romanul lui Paolo Maurensig, Varianta Lüneburg (1993). Story-ul lui Babluani este mai simplu, - să nu uităm că tot el scrie și scenariul filmului - merge pe un singur fir, cel al personajului principal cu adiționările unor personaje care creează mai degrabă decor și rămîn în anonimat: pariori, jucători, manageri ai riscului maxim. Un tînăr tîmplar, Sebastian (George Babluani), intră în posesia unei scrisori trimisă pe adresa celui căruia îi repara acoperișul, mort în urma unei supradoze, și se prezintă în locul acestuia la punctul
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
din noi sau dinafara noastră, a ființei care ne-ar putea fi simetric inversă: aici fratele pierdut. Între toate acestea se creează canale de comunicare și toate sunt puse sub câteva simboluri comune: fluturele, metamorfoza, banda lui Möbius, visul etc. Decorul predilect continuă să fie Bucureștiul cu toate fețele sale temporale, istorice, (in)estetice, cu toate adresele lui, care adună câte o viață de om. Aduce ceva nou acest roman în scrisul lui Cărtărescu sau față de primele două volume ale trilogiei
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
discursurile nu ar fi fost atît de cinice, probabil că măcar simularea i-ar fi ajutat să-și reconsidere, just, poziția față de accident, de faptul că nici un telefon de urgență nu funcționează și se află acolo doar ca un înșelător decor. Un singur ministru a aplicat sancțiuni. Și este pentru prima oară cînd aud oficial că polițiștii rutieri există nu doar ca să stea la pîndă de ridicat carnete, de dat amenzi cu orice preț și cîte și mai cîte. Ei există
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
ca ea să înceapă cu adevărat în secolul XX în aplauzele grăbite ale spectatorilor inconștienți. L-am revăzut de mai multe ori cu același sentiment straniu de familiaritate, de déja-vu. Deși distopic, filmul îmi evoca o lume cunoscută, nu prin decorurile surrealiste sau intrigă, ci prin atmosferă, printr-un fel de parfum sau de cenușiu degradat, nebulos, dacă pot spune așa. O lume pe care nu o mai pot vizita decît în amintire, cea dinainte de 1989. Regizorul are o carieră spectaculoasă
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
Salvat din scaunul de tortură, printr-o intervenție providențială a lui Harry Tuttle, Lowry se întoarce acolo la capătul visului cu un zîmbet fericit pe buze, ultima imagine înfățișîndu-i cîmpuri înverzite, survolate din mașina pe care o conduce iubita lui. Decorurile, ambietul sunt esențiale în filmul lui Gilliam, fiecare etaj seamănă cu un subsol străbătut de țevi, cabluri, cu coridoare, camere și mobilier identice. În lumea cenușie, umbrele apar proiectate pe paviment, pe ziduri, ca în teatrul Nô, ele cresc amenințătoare
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
mâhnit și fără nici un chef să sfideze cu discu-i roșu noaptea spuzită cu stele, stele aprinse și fericite în învolburarea lor, prinse laolaltă într-o plasă deasă de insecte luminoase. Nimic nu se clintea în afara pământului însuși care-și schimba decorul în fiecare dimineață. M-am gândit să-i scriu tatei o scrisoare. Aici oamenii mor și nu știu cum mor. N-am văzut niciodată o asemenea ploaie. La ce serveau scrisorile? O carte schimbă totul. Te afli brusc în altă parte. Trăind
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
de sălcii și arini dintre două coturi ale râului". Oricât s-a învârti unii și alții prin preajmă, nimeni nu poate ajunge la casa Grazielei-doamna fără să-i iasă ea în întâmpinare. Un armăsar focos și opt bivolițe productive completează decorul acesta umid și cețos, în care însă, odată intrat, descoperi exalații oribile. Pe scurt: aici e un cuib al Diavolului pe Pământ, un loc al pierzaniei sufletelor și împuținării trupești. Mite, cu trupul lui masiv și elastic, cu pumnul necruțător
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
cer!..." (Cîntec); "adunată-i pîinea holdelor/ și mustul dulce fierbe-n zăcători// pașii toamnei s-aud de departe/ umbra-i urcă pe cer/ culori aurii/ așternînd pe munte// trec cocorii cîrduri cîrduri/ furînd al verii/ ultim surîs" (Tihnă). Preferința acordată decorului autumnal e grăitoare prin ea însăși. Exemplelor de mai sus li se pot adăuga multe altele: "Ruginite strune/ sună în vînt// Piatră pe suflet/ toamna îmi pune/ ca pe mormînt" (Toamna); "la moartea florii de tei/ vin să se scuture
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
sacre). Romanciera pune la bătaie toate trucurile romanului de veac XIX, inclusiv eroinele ce trec prin încercări extreme. Marioritza, de pildă, supraviețuiește unor grozăvii (traume) psihice, de pe urma cărora capătă puteri suprafirești. Narațiunea recurge (și bine face) la dese schimbări de decor și la aparenta naivitate specifice tehnicii lui Eugene Sue, cu senzaționale lovituri de teatru, travestiuri și gadget-uri mecanice (recuzita scenariilor polițiste), ceea ce nu exclude reculegerea monologică în peisaje de început de lume. Când pasajele descriptive riscă să devină monotone
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
adresată publicului interesat de literatură. Or, perioada aceea din septembrie e un sezon "mort": nici nu s-au întors elevii și studenții (publicul-țintă potențial...) din vacanță, nici nu mai sunt turiști în Neptunul care, atunci, are aerul melancolic al unui decor cinematografic părăsit de echipa de filmare. Să sperăm că noua dată de desfășurare se va adeveri mai prielnică. Oricum, dacă ținem seama de caracterul deschis al manifestărilor culturale de la Neptun (și la dezbaterile colocviului, și la lecturile poetice, și la
"Zile și nopți de literatură" la Neptun Scurt preambul by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/9576_a_10901]
-
exterioare. Eliberat parcă brusc de teroarea ce părea ineluctabilă, Macedonski își construiește un Orient de intensă reverie, lipsit de orice încordare antagonică, în care materiile emblematice sînt mătasea, porțelanul, apa pe care privirea ca și degetele pot aluneca în voie. Decorul nu mai e trufaș, provocator, dureros prin sentimentalism, lascivitate ori funcție simbolică, ci suav, jucăuș, fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o mișcare vizionară, de siguranță și
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor dar și al contemplației eliberatoare, al juisării spirituale, rococoul reprezintă perioada finală a poeziei macedonskiene, "artă de lux și artă de potolire". O artă deschisă luminii, dansului cuceritor al
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
exterioare. Eliberat parcă brusc de teroarea ce părea ineluctabilă, Macedonski își construiește un Orient de intensă reverie, lipsit de orice încordare antagonică, în care materiile emblematice sînt mătasea, porțelanul, apa pe care privirea ca și degetele pot aluneca în voie. Decorul nu mai e trufaș, provocator, dureros prin sentimentalism, lascivitate ori funcție simbolică, ci suav, jucăuș, fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o împăcare vizionară, de siguranță și
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor, dar și al contemplației eliberatoare, al juisării spirituale, rococoul reprezintă perioada finală a poeziei macedonskiene, "artă de lux și artă de potolire". O artă deschisă luminii, dansului cuceritor al
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
noimă, dacă ne gîndim că nu-i de șagă, măcar pentru cei mulți, decît cu regulile care-au început să cadă. Însă a-ți închipui - deși știm, din alte anecdote, că Raiu-i plicticos peste măsură - că fericirea însăși e-un decor final cuprinde, pe cîtă temere, pe-atîta ispită. De care se lasă încercat Ilarie Voronca, scriind, în franceză la vremea lui, un Mic manual de fericire perfectă. Rămas în manuscris, îi este încredințat de doamna Colomba Voronca lui Sașa Pană, care
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
toate compensațiile pe care lumea se zbate să i le ofere. Povestea începe cu o șopîrlă, martorul rece al întîlnirii lor fierbinți. De aici, o întreagă teorie a șopîrlei care aruncă discuția despre iubiri și despre însăși fericirea hăt, în decor. O hartă de distanțe și de cuvinte se construiește pornind de la șopîrlă, ruda lipsită de ispite a șarpelui căderii în păcat. Șopîrla e părticica lipsă a unei fericiri ciobite cum sînt, mai clișeistic și mai nefericit alese, și bobul de
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
sale, drept poet livresc, iubitor de delicii cărturărești, înrămând estetic peisaje și stări de spirit. Epitetul de "manierist" nu s-a lăsat nici el prea mult așteptat, însă în înțelesul său tipologic, de ingeniozitate și rafinament al compunerii imaginii și decorului confesiunii. Răsfrângeri de peisaj italian, și natural și muzeistic, Umbria visată și mai apoi frecventată cu încântare, ca simbol dominant, exemplar, ținut sacru și franciscan, au îmbogățit, marcând în profunzime, o poezie atrasă deopotrivă de miracolul naturii genuine și de
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Diana Lupescu, Ilustrația muzicală: Dan Ardelean, Traducerea și adaptarea: Ovidiu Niculescu, Mișcarea scenica: Roxana Colceag În distribuție: Alexandru Repan, Diana Lupescu/Ruxandra Sireteanu, Lucian Ghimiși, Ioana Calota, Mihaela Subțirica/Raluca Jugănaru, Ion Grosu MARIA CALLAS - LA DIVINĂ Regia: Radu Gabrea. Decoruri și Costume: Andreea Koch Consultant Muzical: Constantă Câmpeanu În distribuție: Victoria Cociaș, Andreea Măcelaru Șofron, Mihail Vârtosu, Daniel Madia / Dincă Mircea Daniel, Ruxandra Urdărescu
"Hangița" își așteaptă spectatorii la Teatrul Nottara. Vezi repertoriul pentru 15-20 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80396_a_81721]