1,254 matches
-
Baba Marghioala 173 ostenise. Se lăsase pe vine, ciucită toată, cu mâinile în poale. Nu mai spunea nimic. Își strânsese broboada în jurul gâtului să nu răcească și-și trăsese poalele fustelor largi în jurul gleznelor, să n-o ia vântul pe dedesubt. Aglaia povestea de ale ei. Era după lăsata-secului și nu mai isprăvea. Fusese cu o seară înainte la cumetri, de bătuseră alvița, mai băuse un pahar de vin, îi mergea gura ca o melită. Când ostenise, scosese din buzunar o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se uita că, în loc de o sută de kilograme, dă cu zece mai puțin. Muierile îl blestemau, își auzise vorbe, dar ce-i păsa? Seara, după ce lăsa obloanele, se apuca să-și numere câștigul. Și parcă-l mânca un vierme pe dedesubt. Să fi fost în altă parte, ar fi scos de trei ori pe atât. Avea un plan pe care nici muierii nu i-l împărtășise. Dacă ar fi găsit ce-i trebuia, ar fi vândut casa și locul, și-ar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
numai În meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc”4. Aduncându-ne aminte că giubelele sunt niște haine lungi și largi din postav, am vrut să aflăm În amănunt ce sunt „meșii”, spre a vedea ce poartă pe dedesubtul giubelelor boiernașii. Surpriză! „Meșii”, descoperim În DEX, sunt „un fel de Încălțăminte fără toc, confecționată din piele subțire și purtată În trecut de bărbați peste ciorapi”. Românii spilcuiți tc "Românii spilcuiți " În tablourile de epocă refăcute la mare distanță În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
perfectă. Purta un pulover închis în față, lălâu, care avea exact aceeași nuanță de albastru violet ca și ochii ei, jumătate din nasturii în formă de perlă ai acestuia fiind desfăcuți, lăsând să se vadă bluza mulată de dantelă de dedesubt, și o pereche de pantaloni trei sferturi bej, pe șolduri. Eșarfa de mătase din jurul gâtului avea exact aceeași culoare cu pantalonii. Purta tocuri înalte și pătrate și atât de multe bijuterii delicate din argint încât îmi amintea de o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Marie, care tot își mânuia bucata de sârmă într-o grabă nebună, strică treaba. Exact când cercelul se desprinse din balama, se repezi să-l prindă cu cealaltă mână, dar nu reuși și-l scăpă prin deschizătură, în hăul de dedesubt. Se așternu o tăcere de groază, marcată numai de un zgomot abia perceptibil de obiect care cade în apă. Cei din grup se uitară unii la alții făcând fețe-fețe. Marie se holba la deschizătura din balama, de parcă nu-i venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
la Marie Celeste, încuviințai eu. Cei din echipă începură să se întoarcă în culise. Louise apăru prima; avea un termos și o cutie de plastic pentru mâncare, plină ochi cu fructe, pe care le puse pe un raft mic de dedesubtul mesei directorului de scenă. Philip Cantley îl aștepta pe Ben să termine de vorbit cu mine, ca un leu în cușcă. Părea agitat, n-avea stare, aruncând priviri în stânga și în dreapta, până și fularul de la gâtul lui era mototolit. Trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în ușă, se uită la mine timp de un minut, în tăcere. Apoi, ca și când ar fi luat o decizie, cu o mișcare lentă, de voie, își dezlegă capotul și-l lăsă să-i cadă la picioare. Era gol pușcă pe dedesubt, după cum mă și așteptam. Îți place ce vezi? întrebă el, pe un ton calm și neutru. Dacă aș fi detectat cea mai mică urmă de șăgălnicie tipică pentru un homosexual, de cochetărie, mi-aș fi revenit de pe urma șocului și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
preajmă. Fără îndoială, zisei eu, desfăcând fermoarul rochiei. Am lăsat rochia să-mi alunece la picioare. Mă schimbasem în spatele cuierului cu haine, iar Hugo, care, la urma urmelor era un bărbat, nu-și dăduse seama că nu purtam nimic pe dedesubt. Mi-a făcut plăcere să văd că pot să-l las fără cuvinte. Sau poate ar trebui să port așa ceva, zisei eu, încolțindu-l. Ce zici? Cu siguranță e preferata mea, zise Hugo, încercând să-și revină. L-am imobilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
umăr, să vadă dacă îl urmez. În lumina lunii, părul său blond căpăta inflexiuni argintii. Grădina era frumos aranjată. Se auzea fântâna arteziană în miniatura de pe peretele din spate și zgomotul apei revărsându-se peste marginile vasului de piatră de dedesubt. Bătea un vânt ușor printre copaci, iar la dreapta mea se zărea o tufă de trandafiri albi, ale cărei flori erau de o perfecțiune aproape artificială, luminate parcă din interior. Dincolo de ei, am fost copleșită de un parfum puternic încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ieșit. Ghinionul lui: toate celelalte erau la locul lor, perfect plate. Fără să stea pe gânduri, Salam își vârî degetele în spațiul dintre pietre și o trase afară pe cea desprinsă. Fiind prea întuneric ca să poată vedea, pipăi pământul de dedesubt - însă mâna i se afundă într-o gaură îngustă, dar adâncă. Acum simți ceva dur; rece la atingere. Era o cutie de oțel. În sfârșit: bani! Trebui să se culce la pământ, cu obrazul lipit de piatră, ca să poată pătrunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
deal, care se zărea deasupra orașului palestinian. Pe Maggie o surprinse simplitatea tuturor locurilor acestora. Era aproape medievală. Fortărețe pe vârfuri de dealuri, ca și cum ar fi fost pline de arcași gata să trimită o ploaie de săgeți peste dușmanul de dedesubt. O făcu să se gândească la Franța și Anglia sau la Irlanda, de ce nu. Castelele dispăruseră sau erau în ruină acum, dar cu câteva secole în urmă locurile de la țară din Europa semănau foarte mult cu acesta: un câmp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
blugi lungi până la glezne. Privea în continuare, dornică să vadă Ramallahul din acel loc avantajos, dar câmpul vizual îi era blocat. Abia atunci observă zidul gros, de beton, care mărginea Psagotul dintr-o parte, împiedicând orice vedere a orașului de dedesubt. Uri o văzu privindu-l. — E urât, nu-i așa? Urât, nu glumă. —A trebuit să fie construit acum câțiva ani, ca să oprească tirurile lunetiștilor din Ramallah. În fiecare zi gloanțele ajungeau până aici. Și a funcționat? Întreabă fetele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ceea ce spera să fie niște cuvinte în ebraică, scrise de mână. Își închipui scena: Baruch Kishon primind un telefon de la Shimon Guttman, mâzgălind niște notițe în carnețelul lui, rupând foaia, grăbindu-se să iasă - lăsând urmele notițelor pe pagina de dedesubt. Văzu și Uri același lucru. Ținea bucata de hârtie deasupra capului, încercând să-i descifreze semnificația cu ajutorul luminii din tavan. Se uită cruciș și se strâmbă până când, în cele din urmă, zâmbi discret. —E un nume, spuse. Un nume arab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
spus tatei asta și probabil că s-a supărat. Dar era adevărat. Am stat împreună pe scaunul de la geam și mi s-a părut uimitor să mă uit la această splendidă apă albastră, în timp ce el îmi arăta diferitele insule de dedesubt. Ăsta a fost de fapt punctul de atracție. Din acel moment... Maggie se întoarse brusc și se uită la el. Auzea vocea lui Shimon Guttman: Ce am făcut în acea călătorie, Uri? Sper că îți amintești. —Vrea să facem același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
altitudinea potrivită: prea sus și insulele deveneau simple puncte, prea jos și își pierdeau viziunea de ansamblu. Dacă Uri avea dreptate, trebuiau să recreeze experiența din avion pe care a trăit-o el în copilărie, când a văzut insulele de dedesubt. —Hei, ce-i aia? întrebă Uri arătând spre micul petic de pământ de jos. Maggie trebui să se întoarcă, ghidând-o pe Lola înapoi. Când văzu peticul, plană în direcția lui, după care coborî în siguranță. —Nu-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
respirații. Mușchii și fața îi tremurau. Simțea lacrimile prelingându-i-se pe obraji, dar un fel de instinct de autoconservare preluă comanda, forțându-i picioarele să rămână pe loc, hotărî ca nimeni să nu audă nici măcar scrâșnetul unei pietre de dedesubt. Stătu așa timp de câteva secunde, care se transformară în minute lungi, ținând ochii închiși pentru a se putea concentra la ce auzea. În clipele care au urmat focului de armă, în timp ce rederula în minte amintirea acestuia, auzise o bufnitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mine Într-o manieră degajată, sigură pe sine și cu o propensiune confesivă remarcabilă - genul acela de femeie gata să-și depene biografia Înaintea primului Întâlnit, cu convingerea că respectivul este de-a dreptul pasionat să-i cunoască detaliile și dedesubturile. O volubilă nativă și incorigibilă, undeva la granița fragilă cu exhibiționismul intim, dacă ar trebui s-o judecăm la rece. Dar de ce ar trebui? Îmi povestise cu aplomb cum ajunsese În Franța, după un schimb intensiv de mesaje pe net
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai ales În anii premergători arestării și masacrării lor, este nu numai extrem de captivant, ci, după părerea mea, și deosebit de important pentru viața politică și religioasă a popoarelor din bazinul Mării Mediterane. Am formulat o ipoteză referitoare la rolul și dedesubturile unor evenimente istorice cu aparențe de accident, nu intru În detalii. Sfârșitul enigmatic al Templierilor reprezintă una dintre exemplificările de care mă folosesc pentru susținerea tezei - mă rog, să lăsăm, e o treabă mai specioasă... Altceva vroiam să vă Întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și să am dreptate, recunoaște... - Ai putea, dar n-ai, mi-a răspuns Roger cu glasul Încărcat de regret. Ce bine ar fi să ai dreptate, cât mi-aș dori eu Însumi să fie cum spui tu, se citea pe dedesubtul vorbelor lui puține, și am avut din nou senzația, ca În atâtea alte rânduri, că Îmi ascundea ceva sau, În orice caz, că ezită să-mi spună ceva neplăcut dintr-o dorință de a mă ocroti care mai mult mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
iar când a terminat, l-a privit Întrebător pe marele poet, așteptând. Acesta n-a scos Însă nici un cuvânt. Tipul a crezut că tace pentru că nu Înțelesese foarte bine cazul și i-a mai istorisit o dată detaliat faptele, cu toate dedesubturile și implicațiile lor posibile și imposibile. La sfârșit, același rezultat: poetul Îl privea absent și nu spunea nimic. Excedat, omul a mai luat-o și a treia oară de la capăt, străduindu-se să fie cât mai limpede și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
atrăgătoare mă făceau să mă opresc cu răsuflarea tăiată. Îmi amintesc cum Într-o zi mi-am apropiat cu precauție plasa de un Hairstreak neobișnuit care se așezase curajos pe o crenguță. Vedeam clar W-ul alb de pe partea de dedesubt a trunchiului. Aripile erau Închise, iar cele inferioare se frecau una de cealaltă cu o ciudată mișcare circulară - producând probabil un vag țârâit jucăuș, prea acut pentru auzul omului. Îmi doream de mult acea specie și, când am fost Îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
unui povârniș, eram sigur că voi găsi, În cea de-a treia săptămână din iunie, nimfalide mari, negre-albăstrii cu dungi albe imaculate plutind și rotindu-se la mică Înălțime, deasupra argilei bogate care se asorta cu nuanțele de pe partea de dedesubt a trunchiului lor când se așezau și Își Închideau aripile. Erau masculii iubitori de bălegar ai acelei specii pe care vechii aurelieni o numeau Poplar Admirable sau, mai exact, aparțineau subspeciilor sale bucovinene. Fiind un băiețel de nouă ani, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de joacă, În fundul grădinii, exista un leagăn Înconjurat de iasomie. Am ajustat frânghiile În așa fel Încât scândura verde a leagănului să poată trece cu câțiva centimetri pe deasupra frunții și nasului celui care stătea culcat pe spate pe nisipul de dedesubt. Unul din noi Începea reprezentația stând În picioare pe scândură și balansându-se tot mai tare; celălalt se Întindea pe jos cu capul pe un loc marcat și, de la o Înălțime care părea enormă, scândura leagănului se balansa În viteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
vom uita niciodată și vom apăra Întotdeauna, pe acest câmp de bătălie sau pe un altul, podurile pe care am așteptat ore-n șir Împreună cu micul nostru fiu ( În vârstă de la doi la șase ani) să treacă un tren pe dedesubt. Am văzut copii mai mari și mai puțin fericiți oprindu-se pentru o clipă pentru a se apleca peste balustradă ca să scuipe În coșul astmatic al locomotivei care se Întâmpla să treacă pe dedesubt, dar nici tu, nici eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
scuipa din nou, În același fel, cîteva minute mai tîrziu. În dimineața următoare, foarte devreme, cînd fluxul Începuse să se retragă, Înconjură insula și, profitînd de spațiul pe care apa mării tocmai Îl eliberase, dădu un ocol pînă cînd ajunse dedesubtul peretelui abrupt, chiar sub stînca mare ce Îi slujea drept turn de veghe. Avu nevoie de aproape un ceas ca să ghicească, mai degrabă decît să-și confirme, că sub o ieșitură aflată la vreo zece metri de culme se deschidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]