1,797 matches
-
deja locul respectiv în prezentul volum. LUMÂNĂRICĂ - sfântul Ioan de la Tutova, de Ion N. Oprea Din Iași, la 4 mai 2009, dl. Ion N. Oprea îmi mai expediază încă o carte cu titlul semnalat mai sus, însoțită și de o dedicație de suflet - ca de obicei. Pur și simplu m-a luat prin surprindere, pentru că discuțiile noastre telefonice din ultimul timp nu-mi semnalau vreun nou eveniment editorial. Deci un nou dar de suflet!... Cartea în sine m-a cucerit chiar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
dl. Băsescu a fost și substanțială și mai la obiect - în timp ce dl. Geoană - mergând din victorie în victorie? - precum am amintit, mai comite încă „o mică-mare gafă” personală, prin aceea că oferă cu nonșalanță d-lui Băsescu un volum cu dedicație, precum și „Codul manierelor elegante” - după părerea mea și nu cred că e singulară, cu totul nepotrivită în situația dată. E clar că dl. Geoană, diplomatul de carieră și aspirantul la funcția supremă în stat, îl categorisește pe Președintele încă în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Mai cu seamă din taclale. Că, beat,încă nu l-a văzut, nimeni, vreodată. Iar, după ce se retrage acasă, pentru odihnă, e ceva la care, de obicei,nu renunță, pentru nimic în lume. La fiecare apariție editorială, Emil primește, cu dedicație, un exemplar, din partea autorilor. Are, până în prezent,în biblioteca sa personală, mai bine de o sută de asemenea volume cu dedicații. Un dulap de sticlă, din încăpere, e încărcat numai cu asemenea valoroase bijuterii. Mulți dintre autori nu mai sunt
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
e ceva la care, de obicei,nu renunță, pentru nimic în lume. La fiecare apariție editorială, Emil primește, cu dedicație, un exemplar, din partea autorilor. Are, până în prezent,în biblioteca sa personală, mai bine de o sută de asemenea volume cu dedicații. Un dulap de sticlă, din încăpere, e încărcat numai cu asemenea valoroase bijuterii. Mulți dintre autori nu mai sunt în viață. În istorie,însă, da. El îi numește, pe autorii respectivi, sfinți. Și, din punctul său de vedere, dar nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ce vă vine, spuse doctorul Hayes, dezamăgit. Weber scrise: Pentru Chris Hayes, cu mulțumiri. Nebraska, iunie 2002. Omul nu era doar animalul care comemorează; era animalul care insista să comemoreze în avans. Weber îi înapoie cărțile lui Hayes, care citi dedicația zâmbind cu buzele crispate. Deci l-ați întâlnit ieri. Ciudat, nu-i așa? Pe mine încă mă derutează când vorbesc cu el și au trecut luni întregi. Bineînțeles, echipa noastră o să scrie despre el pentru reviste. O săgeată. Weber își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
înainte de căsătorie, fata pentru care, acum un milion de ani, interpretase la un moment dat o corală camp de Schubert, pe versurile poetului ăluia de duzină, Willie the Shake, pe care i-o cântase împreună cu prietenii lui la telefon, ca dedicație de Valentine’s, de parcă ar fi fost un număr umoristic de colegiu din 1928: Cine-i Sylvia? Și ce are De toți flăcăii o slăvesc? Frumoasă-i și-nțeleaptă tare, Cu-atâta grație cerurile-o dăruiesc Că n-are asemănare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
primitivă, oribilă, Încinsă, se aflau, În afară de un scaun, un pat răvășit și răscolit și o masă de toaletă, pe care era o păpușă Împodobită cu o panglică soioasă de mătase legată Într-o fundă marc, fotografia unui marinar tînăr cu dedicația: „Pentru Margaret, prietena mea cea mai bună - Ed“ și un pachet de țigări. Un ventilator electric se rotea Încet de la dreapta la stînga, zumzăind neîncetat și răcorind aerul Încins și stătut cu o adiere scurtă și fierbinte. Și din cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ilustrații. Dar dacă veți desena voi ceea ce vă spun că văd eu, înseamnă că facem împreună o carte întreagă. Și dacă o facem împreună, înseamnă că aveți dreptul s-o transmiteți mai departe, altui copil, împreună cu o frumoasă dedicație scrisă chiar de mâna voastră. Ați înțeles - nu-i așa? - că povestea asta și cartea asta au mare nevoie de voi, ca să poată ajunge la cât mai mulți copii. Dar, gata cu vorba, gata cu povestea mea, e timpul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
apărea undeva foarte aproape de voi. Poate nu chiar acum. Întâi vă veți desena singuri această carte cu această poveste. (Dacă o citiți cu atenție și o desenați, puteți dărui cartea cuiva drag cu autograful vostru pe ea; scrieți, adică, o dedicație, un gând, o urare din suflet și semnați. Aveți tot dreptul, pentru că, dacă voi ați făcut desenele, înseamnă că e și cartea voastră, o puteți, deci, semna.) Dar mai am o invitație pentru voi. Una foarte importantă. Vă invit să
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
O dedicație ca un gest de recunoștință pentru preoți, oameni care sunt de trei ori frați În inima Anului sacerdotal 2009 - 2010 voit de Papa Benedict dedic cu iubire această carte - „recunoștință” scrisă înmuind pana tremurândă în inima primului Preot al Împărăției
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
împlinirea lucrului cerut. Descoperirea unor obiecte de preț în spații de cult, obiecte ce pot fi interpretate ca daruri votive, confirmă practica de a face voturi divinității în Orientul Apropiat. Destinația votivă a acestor obiecte este certificată uneori de o dedicație scrisă explicită, precum în stela aramaică a lui Bar-Hadad (biblicul Ben-Hadad din 1Rg 15,18) unde scrie: „Stela pe care a ridicat-o Bar-Hadad, fiul lui [...], fiul lui [Hez]ion, regele Aramului, pentru Domnul său (zeul) Melqart căruia i-a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ia avînt pînă în vîrf, împleticindu-se între două monumente și căzînd pe un petic de pămînt plat. Culmea era un loc circular, cu un cerc de obeliscuri pe margine și cîteva grupulețe în mijloc. Erau vechi și înalte, cu dedicații săpate pe piedestale. Era nedumerit din cauza luminii. Lumina semăna cu văpaia unui foc întețit, dar nu lumina decît pe o rază de un metru și jumătate de la pămînt și nu arunca nici un fel de umbră; Lanark înconjură monumentele din centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fel de rugăciune. Dar Costache era sigur că „sindroamele“ spun altceva. Odată se amuzaseră, polițistul și bărbatul ei, să vadă asemănările dintre meseriile lor și găsiseră o droaie. Ambele cereau spirit de observație, inimă caldă și cap clar, generozitate și dedicație, tact și curaj. Ambele necesitau discreție și putere de muncă. Amândoi făceau anchete, fiindcă în medicina de azi interogatoriul este obligatoriu, explicase Leon. Răspunsurile trebuiau interpretate: bolnavii, la fel ca răufăcătorii, ocolesc adesea adevărul. Amândoi analizau cu mare atenție semnele
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
moartea lui Gil? E și ea o biată pasăre, poate pe nedrept blamată, e și ea o creație a Celui de sus”. (p. 79) De altfel, personalitatea concitadinului nostru stabilit la Paris este un laitmotiv al cărții care începe cu dedicația: „închin acest volum admirabilului prieten și om de știință Gil Crăescu” și se termină rotund, pomenind același nume al unui „fiu deosebit al Bârladului, dispărut prematur”. În ziua ceremoniei de înhumare a urnei cu cenușa lui Tigeliu Crăescu, monologul interior
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
returnat Oficiului central, care l-a trimis Oficiului 4 și... uite așa, la vârsta mea, sunt nevoit să mă vântur prin oraș, vrând-nevrând. Mă opresc și pe la Școala Generală nr. 2 unde am lăsat șase exemplare din vol. III cu dedicație, din care două pentru Biblioteca școlii - unde am păstorit și eu un număr de ani... Cu un alt taxi revin acasă și încep să savurez volumul primit, incitant prin însuși titlul său. Autorul, cu trei ani mai mic decât mine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
văr bun cu regretatul Gil Crăescu, dar nefiind în București, pachetul mi-a revenit și apoi l-am reexpediat la 4 octombrie, însoțit și de următoarele rânduri. Imediat după primire, dl. Liviu Crăescu mi a telefonat pentru volum și pentru dedicația specială ce făceam față de vărul său - Gil Crăescu. Bârlad, 4 oct. 2010 Stimate D-le Dr. Crăescu, După cum puteți vedea din autograful cu data de 27 iulie a.c., v-am trimis prioritar volumul III al „Călătoriei” mele ca să luați cunoștință
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
profesorii din Bârlad de pe vremea aceea, dar vedeți dumneavoastră, soarta a vrut ca să ne cunoaștem cu adevărat doar în septembrie trecut, și bine a fost să fie așa, căci astfel am ajuns la cărțile oferite de Domnia Dumneavoastră și cu dedicații plăcute. Creatorul să vă aibă în paza lui! Am fost și eu profesor de franceză vreo 4 ani în Bârlad (19661970) până când CREATORUL, cum bine spuneți dvs., m-a dus pe alte meleaguri unde mă aflu de 40 de ani
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din Aix-en-Provence două sfeșnice din bronz, Franz Îi spusese fiului său: „O să le cumpărăm! Fac o nebunie, dar nu-I nimic. Să zicem că ni le oferă Hemingway“. La Întoarcere, François Îl rugase pe tatăl lui să-i scrie o dedicație pe cartea Scriitori exemplari. Ar fi fost prima dedicație din viața lui pe care i-ar fi făcut-o cineva. În biblioteca tatălui, aproape toate cărțile aveau dedicații adresate lui Franz Weyergraf de către autori din care François nu mai citise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
fiului său: „O să le cumpărăm! Fac o nebunie, dar nu-I nimic. Să zicem că ni le oferă Hemingway“. La Întoarcere, François Îl rugase pe tatăl lui să-i scrie o dedicație pe cartea Scriitori exemplari. Ar fi fost prima dedicație din viața lui pe care i-ar fi făcut-o cineva. În biblioteca tatălui, aproape toate cărțile aveau dedicații adresate lui Franz Weyergraf de către autori din care François nu mai citise altceva În afara acelor rînduri curtenitoare, cordiale, potrivite cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
La Întoarcere, François Îl rugase pe tatăl lui să-i scrie o dedicație pe cartea Scriitori exemplari. Ar fi fost prima dedicație din viața lui pe care i-ar fi făcut-o cineva. În biblioteca tatălui, aproape toate cărțile aveau dedicații adresate lui Franz Weyergraf de către autori din care François nu mai citise altceva În afara acelor rînduri curtenitoare, cordiale, potrivite cu orice, pe care doar cernelurile și semnăturile te ajutau să le deosebești: cerneala neagră a lui C.F. Ramuz, cerneala mov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
François era mîndru de biblioteca tatălui lui. CÎnd tatăl căuta o carte, François era cel care știa Întotdeauna unde s-o găsească. Cu inima bătîndu-i În piept, se Întorsese În camera sa pentru a descoperi În voie ce scria În dedicație: „Dragului meu François, În pragul unui nou an școlar pe care i-l doresc «exemplar», cu afecțiune, Tata“. În timpul primului trimestru, citise cu atenție toate capitolele cărții, precum și prefața, preocupat să afle ce subiecte Îl interesau pe tatăl lui cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Franz Weyergraf semnala că era mai greu să reușești un roman scurt decît un lung roman stufos. François se Întrebase pe atunci de ce scrisese tatăl lui un roman de trei sute cincizeci și cinci de pagini. Păstrase cu sfințenie exemplarul cu dedicație. Se Împlineau În curînd patruzeci de ani de cînd Îl avea! În prefață, autorul nu se putuse Împiedica să nu scrie o frază care-l agasa pe fiu: „Am exclus tot ce e brutal, tot ce e lipsit de respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
era bogat În prietenii. Dar din pricina Cărării pierdute vorbesc eu aici despre doamna Rivière, născută Fournier. În romanul fratelui ei am descoperit prenumele de Frantz, ortografiat cu t. Am Înțeles atunci de ce unii scriitori se Încăpățînau să-i dea tatei dedicații pe cărți făcînd greșeala să scrie, În loc de „Franz“: „pentru Frantz Weyergraf“. Citiseră și ei Cărarea pierdută! Adevăratul prenume al tatei era Casimir - Sfîntul Casimir este oblăduitorul Poloniei -, dar alesese să semneze cu numele de Franz cînd, pe la douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
i-am spus lui Truffaut, În 1968, că mă lansasem În scrierea unui roman, mi-a dat dat binecuvîntarea s-o fac, precum un frate mai mare gata să mă acopere. De Îndată ce romanul a fost publicat, i-am făcut următoarea dedicație : Lui Truffaut, de la François la François, Weyergraf. Se poate citi În jurnalul meu, la data de 29 octombrie 1968, această scurtă notiță informativă: „Văzut părinții. Stranie ostilitate a tatei față de proiectul meu de carte...“. Care i-au fost insinuările, reticențele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Mi-ar fi putut trimite o invitație la nuntă. Se mai gîndește oare vreodată la căsătoria noastră? Ar trebui să-i trimit cumva cele cinci cărți ale tatei care Îi aparțin tot atît cît Îmi aparțin și mie, din moment ce poartă dedicația „Lui François și Tinei, copiii mei“? Copilăria copiilor mei se Înfățișează ca un jurnal de bord ținut de autor În casa lui provensală: „Straniu sentiment să-mi regăsesc fiul Împreună cu tînăra sa soție. Au trăit aici cînd erau logodiți. Căsătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]