2,757 matches
-
de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către acesta a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii să recunoască diferențele individuale legate de stilurile de învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de predare ale profesorilor acestora Cadrele didactice care își
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii să recunoască diferențele individuale legate de stilurile de învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de predare ale profesorilor acestora Cadrele didactice care își desfășoară activitatea la clasă, cu elevi deficienți de auz, își pun adeseori întrebări privitoare la stilul de învățare al elevilor lor și la modul în care acesta
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
diferențele individuale legate de stilurile de învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de predare ale profesorilor acestora Cadrele didactice care își desfășoară activitatea la clasă, cu elevi deficienți de auz, își pun adeseori întrebări privitoare la stilul de învățare al elevilor lor și la modul în care acesta se diferențiază în funcție de fiecare dintre ei. De exemplu, ar fi posibil ca majoritatea elevilor să prefere să învețe în clasă
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
propriilor strategii de predare. Spre exemplu, dacă stilul lor de predare încurajează învățarea independentă sau nu. Pentru a răspunde la o parte de astfel de întrebări, Lang (1999) a condus o cercetare privind stilurile de învățare ale elevilor de liceu deficienți de auz și strategiile de predare ale profesorilor acestora. Autorul a investigat totodată și relația dintre stilul de învățare al elevilor, performanțele lor și modalitățile în care utilizau diverse resurse pentru învățare. Pentru această cercetare, Lang a folosit scalele Grasha-Riechmann
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
în care utilizau diverse resurse pentru învățare. Pentru această cercetare, Lang a folosit scalele Grasha-Riechmann (GRSLSS) de măsurare a stilului de învățare. 1.3.1 Preferințele elevilor Lang (1999) raportează diferențe semnificative între media scorurilor stilului de învățare la elevii deficienți de auz, lucru care indică preferința acestora pentru anumite stiluri în defavoarea altora. Elevii s-au apreciat ca aparținând în mare măsură stilului dependent. Hruska- Riechmann & Grasha (1982) definesc elevii cu stil dependent de învățare ca fiind aceia care prezintă
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
doar ceea ce li se cere. Rezultatele obținute în acest studiu de Lang, referitor la componenta dependentă, se corelează cu alte cercetări în care s-au utilizat scalele Grasha-Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul în echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
Grasha-Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul în echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul în echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora în flexibilitatea de a alege între stiluri. Grasha (1990) a
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora în flexibilitatea de a alege între stiluri. Grasha (1990) a sugerat că profesorii pot vedea mai degrabă aceste preferințe ca „stări” care pot varia în funcție de circumstanțele situaționale ale actului
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
activităților desfășurate la clasă și este interesată de activitatea respectivă. Aceste rezultate indică faptul că prin accentuarea și încurajarea învățării prin participare activă se pot îmbunătăți performanțele elevilor și se poate crește motivația acestora. Rezultatele obținute de Lang, cu elevii deficienți de auz, în privința stilului de învățare prin participare activă, nu par să difere prea mult de modelele identificate în studiile efectuate cu elevi auzitori, raportate de Grasha (1996). Acesta din urmă a subliniat corelațiile dintre scorurile obținute la stilul de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
învățare prin cooperare promovează succesul pentru toate categoriile de elevi sau doar pentru acea categorie de elevi care are un stil de învățare prin cooperare. 1.3.3 Observații asupra stilurilor de predare a cadrelor didactice de la clasele cu elevi deficienți de auz Lang a administrat 6 scale ale stilurilor de predare, care corespund celor 6 stiluri de învățare din GRSLSS, unui număr de 16 profesori ai elevilor cu deficiențe auditive cuprinși în cercetarea descrisă mai sus. Au existat și aici
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
sublinierilor cuvintelor-cheie, explicarea separată a unor cuvinte și activități centrate pe profesor. Aceste caracteristici au fost identificate ca eficiente pentru elevii cu un stil de învățare dependent de câmp, în general (Dowaliby, Burke & McKee, 1983) și sunt văzute de elevii deficienți de auz, în special ca fiind caracteristici de bază ale profesorilor „eficienți” (Lang, Dowaliby & Anderson, 1994; Lang, McKee & Conner, 1993). Este posibil totodată, ca sublinierea unor astfel de strategii instructiv-educative, să încurajeze elevii în preferința acestui stil de învățare. Mediile
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
se exersa, deci de a se dezvolta și instrument pentru stabilirea și rezolvarea problemelor. Majoritatea autorilor sunt de acord că surditatea este responsabilă nu de o absență a capacității mintale ci de o întârziere a dezvoltării intelectuale. Conținutul gândirii la deficienții auditivi este exprimat mai ales prin limbajul mimico-gestual, care înlocuiește limbajul verbal folosit de auzitori. Limbajul mimico-gestual servește atât la procesul de comunicare ca și în acela de însușire a experienței din mediul social. Mimico-gesticulația exprimă nu numai expresia personală
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
surzilor sunt egale cu cele ale auzitorilor. (după G.Milcent, 1963). Testul Borelli-Oléron se încadrează, alături de testul Kohs, Labirintele Porteus, Grace- Arthur etc., în grupa testelor de performanță. El a fost inițial conceput și pus la punct în vederea examinării copiilor deficienți de auz. Este singurul test etalonat pentru copiii surzi francezi (1974). și italieni (1963) între 5 și 9 ani, recomandându-se examinarea lor comparativ cu auzitorii. Natura activității implicată în rezolvarea probelor la testul Borelli-Oléron este complexă. Inteligența generală se
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
influențele cultural-educative. Metodologia cercetării În vederea obținerii unor performanțe obiective la testul Borelli-Oléron, trebuie să se țină seama de unele instrucțiuni generale de aplicare a testului. Testul Borelli-Oléron cuprinde două tehnici de aplicare: una pentru copii normali, iar cealaltă pentru copiii deficienți de auz, sau care prezintă o întârziere gravă în înțelegerea limbajului. Cele două tehnici diferă foarte puțin una de alta. În cazul celor două variante, materialul însuși și mânuirea lui în cursul demonstrațiilor sugerează sarcina de execuție. Indicațiile verbale constituie
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
de combinare; E. Atingerea cuburilor; F. Desenarea figurilor geometrice și G. Construcții din cuburi după imagini 2. Populația examinată Etalonarea s-a făcut pe 261 de copii, de ambele sexe, având vârsta între 4 și 9 ani, dintre care 137 deficienți auditivi și 124 auzitori. 3. Rezultatele obținute Pentru evidențierea particularităților psihice ale deficienților de auz am recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor în funcție de sex și vârstă. Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
cuburi după imagini 2. Populația examinată Etalonarea s-a făcut pe 261 de copii, de ambele sexe, având vârsta între 4 și 9 ani, dintre care 137 deficienți auditivi și 124 auzitori. 3. Rezultatele obținute Pentru evidențierea particularităților psihice ale deficienților de auz am recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor în funcție de sex și vârstă. Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
și 124 auzitori. 3. Rezultatele obținute Pentru evidențierea particularităților psihice ale deficienților de auz am recurs la analiza globală și diferențiată a rezultatelor în funcție de sex și vârstă. Făcând analiza globală interprobe observăm că ordinea dificultății modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori în toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor obținute de surzi, dar în cazul secvențelor constând din lovirea a trei cuburi
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
nesemnificative pentru unele vârste. În cazul secvențelor mai complexe, care constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi și auzitori au fost semnificative. În cazul unor sarcini simple, care fac apel mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când în cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân în urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita în cazul secvențelor
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
sarcini simple, care fac apel mai mult la primul sistem de semnalizare, deficienții de auz au obținut performanțe apropiate celor obținute de auzitori, pe când în cazul sarcinilor mai complexe, care fac apel la cel de-al doilea sistem de semnalizare, deficienții de auz rămân în urma auzitorilor. Se cunoaște că reușita în cazul secvențelor complexe implică însușirea noțiunii de număr, reversibilitatea, aspectul voluntar al atenției, memoriei etc. Aceasta înseamnă că deficienții de auz se antrenează mai greu în rezolvarea secvențelor complexe. Copierea
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]