2,451 matches
-
Mircea Dinescu, Paul Goma); grevele muncitorilor din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987); Treptat, puterile occidentale s-au îndepărtat de România. Izolarea României și înrăutățirea relațiilor cu țările occidentale s-a datorat politicii lui Ceaușescu caracterizată prin: opoziția față de tendințele de democratizare internă; criza economică în care se afla România; reprimarea brutală a mișcărilor opoziției interne; excesele cultului personalității; Venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana. Principalele urmări ale evenimentelor din decembrie 1989 au fost:înlăturarea regimului comunist; instaurarea statului de drept; deschiderea drumului României spre democrație și economie de piață; b) Statul de drept și instituțiile sale Democratizarea vieții politice a avut ca trăsături principale: domnia legii; separarea puterii în stat; construirea societății civile (organizații independente politic și financiar care urmăresc apărarea drepturilor omului); pluralismul politic care s-a manifestat prin reînființarea vechilor partide (PNȚ, PNL, PSD) și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost atacată din toate părțile. În timp ce în Vest există voci care acuză familia regală că sprijină terorismul, Al Qaeda o condamnă pentru complicitatea ei cu Occidentul. Al Qaeda susține că monarhia este ilegitimă; retorica președintelui Bush privind transformarea și democratizarea Orientului Mijlociu, dacă este dusă până la capăt, ridică același semn de întrebare. În interior, regimul se confruntă cu presiunile exercitate de femeile lipsite de drepturi electorale, de intelectualii reformiști, de minoritatea șiită și de tinerii frustrați care cer mai multă
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pune la îndoială această tradiție, relațiile dintre Statele Unite și guvernele și popoarele arabe s-ar putea deteriora în deceniile următoare. Sprijinirea democrației în Orientul Mijlociu este mai ușoară în plan retoric decât în realitate. Planul inițial al Departamentului de Stat pentru democratizarea lumii arabe a fost dezvăluit presei înainte ca guvernele din regiune să fie consultate, o greșeală diplomatică care a declanșat proteste și a atras după sine acuzația că suntem aroganți. În decembrie 2004, guvernele occidentale și cele arabe au convocat
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de reprezentare veritabilă, reală și democratică. Indymedia aspiră să devină substitutul dialectic al mijloacelor de comunicare în masă și visează la un viitor în care mediile însele vor fi depășite, în măsura în care ele implică o separare între emițător și receptor. Prin democratizarea informației, receptorii putând deveni, teoretic, emițători, o asemenea separare este anulată și informația devine un domeniu al planarii libere, o transparență pură. Adevărul Indymedia este universul postmedial al relațiilor nemediate."139 De cealaltă parte, există replică suprainformatizării și a informatizării
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
modernității (Weber, 1920/2003). Dacă modernitatea reprezintă un subiect de vie dezbatere în mediul sociologic, procesul de modernizare constituie, la rândul său, o temă importantă, mai ales în zilele noastre. Grosso modo, modernizarea presupune următoarele coordonate esențiale: modernizarea politică, prin intermediul democratizării; cea economică. prin industrializare; cea socială, prin îndeplinirea dezideratelor libertății și egalității; și cea culturală, în special prin raționalizare și prin aplicarea principiilor raționalismului specifice modernității incipiente. În acest context, raportul conceptual dintre modernitate, industrializare și civilizație dă naștere unor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și cea culturală, în special prin raționalizare și prin aplicarea principiilor raționalismului specifice modernității incipiente. În acest context, raportul conceptual dintre modernitate, industrializare și civilizație dă naștere unor vii controverse, în condițiile în care modernizarea a fost asimilată civilizării prin democratizare, industrializare și raționalizare. Una dintre cele mai controversate teorii contemporane privind aceste raporturi îi aparține lui Alvin Toffler (1981/1993). Potrivit teoriei respective, omenirea a traversat trei stadii de dezvoltare. În cadrul "Primului Val", aceasta a cunoscut faza agricolă; în "Al
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un nivel superior de complexitate și povara decizională creștea, grupurile excluse, sesizând noile posibilități, își intensificau revendicările pentru drepturi egale, elitele deschideau ceva mai larg ușa și societatea se simțea traversată de ceea ce părea a fi o nouă undă de democratizare. O povară mai grea va trebui în cele din urmă să se distribuie printr-o mai largă participare democratică. Prin urmare, atunci când povara decizională a sistemului social crește, democrația nu este o chestiune de alegere, ci o necesitate a evoluției
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin accesul la cantități tot mai vaste informaționale și prin asigurarea dreptului variat la expresie; − implementarea libertății de conștiință care a condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne. În epoca izomodernă, acestea tind să fie depășite, prin reasimilarea valorilor modernismului incipient. În concluzie, postmodernitatea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Război Rece, adică ale perioadei actuale: zona U.E.-NATO, respectiv zona rămasă sub influența Federației Ruse); provincia Cașmir; zonele de conflict din Orientul Apropiat; sau zona locuită de populația majoritară kurdă, aflată la intersecția dintre Iranul fundamentalist, Irakul pe cale de democratizare, Turcia pro-occidentală, Siria tradiționalistă, precum și, la limită, fosta Uniune Sovietică și unele republici ex-sovietice periferice (Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Turkmenistan etc.). Să mai precizez că termenul de hierofanie din titlul acestui capitol sugerează tocmai apariția în epoca izomodernă a unor noi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
încât să creeze cele mai raționale strategii proprii individuale sau de grup. (Spre exemplu, teoria jocurilor avansează interesantul concept de "conflict sumă-zero", conform căruia beneficiul oricărui "jucător" este echivalent cu deficitul altcuiva.) "A treia cale" O abordare inedită a aspectelor democratizării și conflictului în epoca moderniății reflexive este cea propusă de Anthony Giddens (1998, prefigurată încă din 1994) sub numele de "a treia cale" (engl. "the third way"). Această sintagmă desemnează nu numai o atitudine politică, ci și o nouă abordare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor fundamentale. Etatism sau democratizare forțată Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partinic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare, cetățenii naționali vor accepta limitat implicațiile centralizatoare și majoritare ale Europei partidelor 4. Cealaltă variantă ține mai degrabă de interpretarea supranațională. Acest tip de curent pornește de la insuficiența metodei interguvernamentale pentru democratizarea și legitimarea UE5. Se apropie totuși de abordarea interguvernamentală prin scepticismul față de rolul partidelor politice. Pe această linie, politologul Vernan Bogdanor a încercat să promoveze ideea alegerii directe a Comisiei, ca și pe cea a recurgerii la referendum pentru a
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și legitimarea UE13. Partizanii celuilalt curent estimează că tripticul legitimitate-democrație-reprezentare al UE este (sau poate fi) întărit prin rolul europartidelor. Vom aprofunda această din urmă tendință. Este o dezbatere normativă, în cadrul căreia se discută utilitatea, avantajele, necesitatea și condițiile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
În 1945, John Fitzmaurice sugerase dezvoltarea unor noi structuri partinice extraparlamentare pe lîngă Parlamentul European 19, astfel încît acestea să fie adaptate la luptele politice europene și să permită restructurarea sistemului de partide la nivel european. Pentru o mai puternică democratizare a Comunității Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare adecvate problemelor comunitare. În aceste cadru, a fost pusă o chestiune mai precisă: raportul FEP cu problema responsabilității democratice. Pentru John Fitzmaurice și Robert Jackson, problema principală ține de constituirea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
faptul că partidele insistă să-și păstreze marja de operare în domenii-cheie pentru interesele naționale și/sau partinice. Prin urmare, transferul de suveranitate dinspre partidele naționale nu se efectuează spre nivelul transnațional 22. La rîndul său, Christopher Lord susține că democratizarea și integrarea Uniunii Europene nu s-ar putea lipsi de rolul partidelor politice, care prezintă candidați, care dezbat cu ocazia referendumurilor și a chestiunilor de interes public 23. Prin analogie, federațiile europene de partide ar trebui, de asemenea, să prezinte
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
dezbatere și, prin urmare, apariția competiției între federațiile europene de partide 31. Deficitul democratic nu se manifestă doar la nivel supranațional. Problema se pune pentru țările din Europa Centrală și de Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele au observat că "dacă organizațiile partinice transnaționale (Internaționalele, federațiile și fundațiile) joacă un rol politic tot
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
se manifestă doar la nivel supranațional. Problema se pune pentru țările din Europa Centrală și de Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele au observat că "dacă organizațiile partinice transnaționale (Internaționalele, federațiile și fundațiile) joacă un rol politic tot mai mare, datorită europenizării și globalizării problemelor, nu înseamnă că ele nu rămîn actori politici
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
electorale Controlul politic 2.3.3.1. Funcțiile suprastructurale Partidele europene îndeplinesc o serie de funcții față de partidele lor naționale, ceea ce poate, ca urmare, să aibă incidență asupra sistemelor politice naționale respective. Este vorba despre europenizare, familiarizare și legitimare (și democratizare). 2.3.3.1.1. Europenizarea și familiarizarea FEP nu sînt doar folositoare membrilor lor, dar au și un efect asupra acestora. Se pot astfel identifica o serie de schimbări la vîrful partidelor membre, care permit contribuția la europenizarea membrilosr
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în dezvoltarea partidelor politice din Europa Centrală și de Est. Se pot realiza înnoiri programatice și ideologice în cadrul europartidelor 146 și în evoluția sistemului partinic 147. Pe scurt, partidele europene pot, într-o anumită măsură, să joace un rol în favoarea democratizării membrilor lor și, prin urmare, a evoluției indirecte a sistemelor politice naționale din țările central și est-europene. FEP nu se izolează. Ele joacă un rol important împreună cu Internaționalele și grupurile politice din Parlamentul European. Astfel, a existat și există o
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
interesul în recunoașterea partidelor din Europa Centrală și de Est este puternic legat de dorința unei strategii de reprezentare în adunările (sau în Parlament) organizațiilor internaționale pe măsură ce aceste țări aderă: Consiliul Europei și apoi, mai ales, Uniunea Europeană"151. Legitimarea și democratizarea constituie probleme-cheie. În acest sens, ele au marcat prima etapă a relațiilor între partidele europene și partidele din țările Europei Centrale și de Est. În schimb, europartidele urmăresc "să dea o nouă strălucire propriei imagini integrînd personalități care s-au
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
reglementare. Curtea de Conturi a decis că subsidiile grupurilor politice în favoarea europartidelor sînt ilegale. Pe de altă parte, Comisia Europeană a considerat utilă elaborarea unei reglementări, dat fiind că federațiile europene de partide urmau să joace un rol important în democratizarea partidelor din Europa Centrală și de Est, ca și în pregătirea primelor alegeri europene în aceste țări. Și Parlamentul European cerea o reglementare în domeniu. Se poate constata că, începînd cu 15 februarie, secretarii generali ai grupurilor politice din Parlamentul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
proiectul olandez în favoarea unei structuri integrate a eșuat, nu înseamnă că factorii externi n-au contribuit la dezvoltarea cadrului socialist european. Formal, patru motive determinau necesitatea schimbării: îmbunătățirea relației dintre partidul european și grupul politic socialist din PE, perspectiva de "democratizare" a integrării europene, extinderea comunitară și aprofundarea integrării europene 299. Și literatura de specialitate a tratat această temă. Diferiții autori au un punct comun. Ei insistă pe importanța anunțării primelor alegeri europene. Cu alte cuvinte, perspectiva alegerilor directe pentru Parlamentul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
eurocentrism. Dorita deschidere spre Lumea a Treia era în concordanță cu trimiterea în plan secund a chestiunii europene"304. În concluzie, literatura confirmă doi factori formali avansați de PSCE: alegerile europene și extinderea Comunității. Următorii factori formali nu sînt confirmați: democratizarea integrării europene și aprofundarea Comunității. În plus, informațiile dinspre PSCE sînt completate, subliniindu-se că importante au fost și delegarea de probleme europene dinspre IS și căutarea unui proiect de societate europeană. În vederea transformării europartidului social-democrat, al VIII-lea Congres
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]