1,551 matches
-
mai are viață interioară. Or, un compozitor care nu e destul de singur, care nu mai are viață interioară, care devine un tonomat public ori exclusiv o prezență civică, are toate șansele să-și piardă chipul. Fie el angelic sau demonic. La limită, cred că putem chiar forța o anume analogie, pe de o parte între scop și reprezentările demonice și, pe de altă parte, între ideal și “practicile” angelice. Lasă că, așa cum spunea Claudel, în vreme ce îngerii procedează prin “inducție
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83467_a_84792]
-
care devine un tonomat public ori exclusiv o prezență civică, are toate șansele să-și piardă chipul. Fie el angelic sau demonic. La limită, cred că putem chiar forța o anume analogie, pe de o parte între scop și reprezentările demonice și, pe de altă parte, între ideal și “practicile” angelice. Lasă că, așa cum spunea Claudel, în vreme ce îngerii procedează prin “inducție” (se distribuie asemenea curentului electric), demonii funcționează prin “seducție” (te înhață, te ispitesc). Însă chiar fiind inductiv (idealul) ori
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83467_a_84792]
-
de tensiune erotică sau fericit să experimenteze orgiile cu frumoasele de pe insule paradiziace, intră destul de rar în coliziune, dar cu extremă violență. O furtună se declanșează odată cu întâlnirea cu Hawthorne, care-l atrage magnetic întâi prin forța scrisului, prin natura demonică pe care i-o bănuiește, furtuna face ravagii și determină fuga scriitorului celebru, asediat de iubirea totală a lui Melville. H.M. personajul este un ins continuu sfâșiat și torturat. Provine dintr-o familie cu origini aristocratice dar moartea tatălui și
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]
-
în circulație în timp ce pe continent, în vechea Europă, Nosferatu eine Symphonie des Grauens (1922) al lui F.W. Murnau, o ecranizare a romanului lui Bram Stoker, cunoștea deopotrivă un succes extraordinar. Cred că apele s-au separat undeva aici, figura demonică marcând ambivalența constitutivă a mitului. Dracula, vampirul, relevă pe de o parte natura sa bestială cu o înfățișare hidoasă, repulsivă, nedebarasată de reziduurile sale de animalitate, purtător al atavismelor pe care le teoretiza școala criminologiei lombrosiene, și pe de altă
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
prea certă, s-o uităm, așadar" (Balzac); "Moartea nu e mare lucru, durerea contează" (Malraux). * Prin moraliștii săi, un popor cu o istorie "personală" se impersonalizează (moraliștii francezi, pînă la Valéry și Montherlant). * Ironia: arta supremă a refuzului. * Suprem țel demonic: simularea iubirii. * În zelul său competitiv, inteligența poate deveni dureroasă, precum un mușchi suprasolicitat. * Inteligența conține o trăsătură atletică. * Pentru a da constant impresia de "inteligență", trebuie să te dai, mai mult ori mai puțin, în spectacol. Histrionismul implicat în
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
pe universul mirific al copilăriei, care-și conține protestul instinctiv, organic împotriva frustrărilor la care se vedea expusă. Experiența alienantă a copilului alcătuiește etalonul moral al operației precumpănitor emoționale, de comensurare a nedreptății, a dezastrului provocat de erupția unei ideologii demonice: "M-am născut la vremea cînd secolul se frîngea la jumătate. Mai transparentă decît aerul, săgeata peste brațe subțiri: pe mine zeul nu mă hotărîse încă - pe cînd limbi de foc aruncau pîlpîiri agonizante asupra unui pămînt rănit./ Istoria scufunda
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
al uriașelor interese economice. Asediul cu aspect de casă de nebuni dezlănțuit prin presa și televiziunile aservite - adică majoritatea covârșitoare a rețelei media din România - a părut, timp de o lună și ceva, să sufoce totul. Pe acest fundal, ospățul demonic în care dănțuiau braț la braț liberalii Antonescu, Orban și Hașoti, "umanistul" Voiculescu, jalnicul Geoană, desperado-ul Vadim a lăsat impresia că țara a început să se dizloce. N-a fost însă decât un foc de paie - fie și unul ale
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
să comită fie și cel mai neînsemnat rău. Ele au însă un rol important: de a sublinia demonismul irezistibil al „muierilor adevărate”. În felul acesta, banda desenată face racordul la una din marile teme ale romantismului: cultivarea personajului misterios, fascinant, demonic. Într-un interviu din 1994, Hugo Pratt subliniază că nu toate personajele feminine întâlnite de Corto Maltese intră în „universul amoros” sugerat de titlul albumului Les femmes de Corto. „N-am pus în niciuna din aventurile lui Corto o scenă
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
la ele?", am întrebat contrariat. Evident că nu m-am uitat! Însă chiar în fracțiunea de secundă când treceam de la un canal la altul eram agresată cu imaginile de-un naturalism insuportabil!" Cum s-a ajuns aici? Prin ce vrăjitorie demonica s-a metamorfozat blândul, cumsecadele, omenosul nostru popor în haită dezlănțuita pe care o vezi nu numai pe stadioane (despre junglă care e societatea noastră vorbesc supranumele sinistre ale unor echipe de fotbal, scandate cu o plăcere bestiala de suporteri
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
la rînd, restul timpului rătăceam căutînd un loc de muncă. Viața interioară a avut o firească continuitate, fiind totuși întunecată - desigur, fără a-și pierde identitatea - de evenimentele care s-au succedat, cu reflexele mele și ale altora la aceste demonice agresiuni. Am înfruntat singurătatea copilăriei, acum eram condamnat să înfrunt adversitatea nimicitoare a Sovietelor. Am rătăcit într-o lume străină, fără țel". Iată situația unui ins care a refuzat compromisurile! O ameliorare intervine în momentul în care, în zorile "liberalizării
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
ca gestionar isteric al marii substituții promise în titlu. Agenții înlocuirii vor fi alții, despre care Goncea are știință, dar pe care nu-i mai poate struni după plac. |ia (nume generic îndărătul căruia se ascunde un soi de comando demonic) apar din senin pe străzile orășelului, mai mult ca să sucească minți decât ca să comute reglatoriu poziții sociale. Misiunea ălora, asimilată unui necruțător replace all, nu ilustrează nici o sentință a vreunei justiții lumești. Dintre cei care au nenorocul de a-i
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
caracteristică eroului devenit simbol". Egocentrismul e o maladie care poate evolua în două direcții, fie printr-o aprofundare a "răului" , prin "claustrarea în eu", fie prin "distrugerea realului" în locul "transcenderii" lui. Se prefigurează astfel virulenta negație cioraniană, ca o transcendență demonică, revers al aspirației spre sacru. Pe bună dreptate, Ion Dur, reamintind "dorul" inextingibil al gînditorului ajuns la maturitate după tărîmul natal, a cărui emblemă e Coasta Boacii, consideră "provincialismul" său drept incurabil: "Cioran va rămîne de altfel în sine mai
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
din mers imperfecțiunile politicilor electorale, demonstrează în mod irefutabil că doar iubirea fără maluri și valuri poate învinge politica - și doar prin sacrificiul iubirii binome se poate dovedi faptul că Dumnezeu nu este imperfect, cum năzuiseră, pentru o clipă, în demonica lor degringoladă, cațavencii! Intrând în luptă cu tabăra cațavencilor, Zoe își apărase încheieturile patului său aleatoriu! Agamiță înțelege acest adevăr fiziologic! Și filosofic! Agamiță, ochi de vultur mesianic, în Zoe, dintr-o ochire, fără să știe precis a cui soție
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
sintetizat: "Nicolae Breban este un scriitor care nu mai are nevoie de premii, el înnobilează pur și simplu premiile care i se acordă. Al patrulea român dintr-o tetralogie, Jiquidi aduce în prim plan unul dintre cele mai puternice personaje demonice din literatura română. În plus, aici e reabilitata ideea de discuție, aici avem adevăratele talk-show-uri ale vremii noastre." Prezentat în cuvintele calde ale Ioanei Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, autorul trilogiei Orbitor, arată cam astfel: "A fost o carte care m-a
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
vizualizezi acest personaj (care, în plus, spune "Ich bin ein Kind und weiss nicht was ich singe") cu un look de vampă a anilor '30 (dacă ne gîndim și la simbolistica atribuită culorilor, roșul și negrul costumului ei sunt culori demonice). Iar suratele Sentei - torcătoarele - care beau cafeluțe într-un decor ce aduce cu un hall de bancă, îmbrăcate toate în negru în același stil retro dar mai sărăcăcios induc o atmosferă îndoielnică, părînd mai degrabă a fi prostituatele din port
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
de tămîie rugîndu-se pentru toți / și toate numele sfinților sînt numele noastre / și dascălul rezemat de ușa zilelor / și noi îl respirăm pe Dumnezeu" (Și de multe ori nu-i destul o viață). Totuși e strecurat aci aluziv fiorul unei demonice înstrăinări, o inapetență a contopirii mistice. După cum circumscrisă demoniei ni se înfățișează și dragostea, de data aceasta la polul opus, cel al unei călduri insuportabile, de sorginte infernală: "Pe legea mea, fierbinte era aerul și roșu / și noi respiram roșu
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
orașelor din România. Alternativa e simplă (cel puțin pentru ei): bicicleta sau moartea prin sufocare a aglomerărilor urbane. Sunt întru totul de acord că am ajuns să trăim în inferne urbane dominate de pucioasa țevilor de eșapament și de trâmbițele demonice ale claxoanelor. Mă întreb mereu unde se grăbesc toți acești oameni -pe care, dacă-i cauți la serviciu, n-ai să-i găsești niciodată. Ca unul care nu am (și n-am avut niciodată) carnet de conducere și merg cu
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
trag de fustă, iar el îmi zâmbea", și-a amintit, în mod plăcut, Oana Zăvoranu. „S-a pozat cam mult cu mine, probabil că am fost mai mult pe gustul Preafericitului, decât ceilalți. Toți îmi spuneau că ești atât de demonică încât l-ai îmbârligat până și pe părinte", a mai spus Oana. Întrebată dacă i-a spus ceva vorbe de duh, Oana a răspuns ” S-a pozat cam mult cu mine. Să știi că ți le trimit pe e-mail, îmi
Oana Zăvoranu, despre Patriarhul Daniel: Avea o slăbiciune pentru mine () [Corola-journal/Journalistic/73320_a_74645]
-
bubuitul armei//... pașii Fiarei clipă de clipă în limba pămîntului/ îți strigă numele sub ceruri de cranii/ ehei anii anii anii se duc omule bun:/ azi vei muri în visul Fiarei: azi doi ianuarie" ( Visul fiarei). Scriind cu mîna stîngă, demonică, poetul livrează cu dărnicie imagini crunte, inconfortabile, la modul performant în care s-ar prezenta cuiele unui pat de fakir. Voluptatea sa e una categoric masochistă: "azi trăsnetul/ în patul rîului va naște femeia mea din sud" ( Petic flămînd de
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
atrage prin stil, dar te farmecă fără să te tulbure. Aidoma unui cercetător care studiază la microscop o lamelă cu celule canceroase fără ca să fi văzut în carne și oase bolnavul din trupul căruia provine tumora, Duquesne vorbește de proliferarea demonică fără să fi simțit sub nas adierea Dracului. Rezultatul e erudiția fără ebuliție, adică șarm savant fără fior de zdruncinare. De la un cap la altul cititorul vede cum un savant enumeră cunoștințe despre un motiv religios în a cărui realitate
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
speciile de scoprioni cărora nu lea simțim vreodată înțepătura, procedeul la care recurge seamănă cu efortul lui Duquesne de a da seama de ocurențele dracilor în istorie. De aceea, cartea nu e despre Diavol, ci despre oglindirile culturale ale motivului demonic în felurite religii, accentul căzînd pe religia lui Hristos. Așa se face că Satana e cînd principiul malefic de care teologii au nevoie pentru a explica de ce Dumnezeu rabdă răul în lume, fie o născocire puerilă a unor credincioși cu
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
vom mulțumi să remarcăm faptul că, stabilind în permanență analogii între o formă de comportament, la insecte (devorarea masculului de către femelă în timpul copulației, la mantidee), și o mitologie, la om (întreaga serie de povestiri despre spectre feminine, fecioare veninoase, creaturi demonice care își devoră amanții, pe scurt ipostaze ale femeii fatale, la propriu), autorul ajunge la concluzia că diferența între cele două fenomene ar fi de la instinct real (în cazul insectelor), la instinct virtual, echivalent, în cazul omului, acelei funcții fabulatorii
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
imagine a ultimului, intermitent și dificil de acomodat, în spectrul său arzător, cu instrumentul scriptic, ci un jurnal al traseului spiritual nespus de accidentat. Dezacordul e mai sugestiv decît armonia deplină, sieși suficientă. Una din fețele unei astfel de incompatibilități demonice este îndoiala. Insuportabilă pentru conștiința suprasolicitată de contradicții ce poate atinge pragul alienării, ea semnifică în esență o subiectivitate coruptibilă, adîncită pînă la a deveni culpabilitate obiectivă: "Propria-i netrebnicie resimțită ca o vină" (Poemul răspîntiei). Ori în chip analitic
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
mareea, chip s-a/ Legat în ia-l de unde nu-i./ Și Marea Neagră strepezindu-mi dinții.../ - Per ipsam, cum ipsa, în ipsa!/ Lui-lui-lui, bulbul, lui-lui-lui/ Și-n bulb apocalipsa". Aidoma unei subiective încununări a crizei universale, are loc scindarea eului, demonica schizofrenie al carei dialog vestește dispariția umanului ros de ură, violență, indiferență glaciala: "- Cine ești? Cine ești? Șunt orb.../ - Nu mă cunoști? Șunt vocea ta din urmă./ Am străpuns decenii betege/ Pînă la tine să te sorb,/ Să te spulber
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
a materialelor, în registrul cromatic și în logica interioară a discursului. Femeia solitară, apăsată de vagi melancolii, femeia multiplicată care-și caută febril o identitate, femeia astrală și rece sau cea animată subtil de nostalgia cuplului, femeia angelică și femeia demonică sînt, de fapt, ipostazele unei aspirații unice către o lume a absolutului feminin. Fără să-și propună ostentativ înlocuirea viziunilor falocentriste cu altele de nuanță ginecocentristă, în principiu la fel de exclusiviste, artista deplasează centrul contemplației de pe forță și acțiune pe fragilitate
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]