1,794 matches
-
organizate, în mod deosebit presa capitalistă, au profitat de pe urma manipulării sale. Cartea lui Karl Jaspers, Philosophy is for Everyman (1960), apăra valoarea "comunicării nelimitate" într-o epocă dominată de calculele raționale de piață. Hannah Arendt, în cartea Vita Activa (1960), deplîngea dispariția vieții publice în societatea modernă, viață înțeleasă drept capacitatea cetățenilor de a vorbi și de a interacționa cu scopul de a defini și redefini modul în care ei doresc să trăiască împreună, în comun; după Arendt, interacțiunile de acest
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
la care poetul este conștient că se întoarce permanent, fără de care aproape nu poate exista. Moartea nu reușește să aștearnă uitarea, nu poate îndepărta din sufletul nimănui imaginea mamei, ea se regăsește parcă în orice gest al unei naturi care deplânge dispariția acesteia. Cele două epitete antepuse din textul poetic citat: „dulce mamă” și „sfântului mormânt” relevă, pe de o parte, afecțiunea eului liric pentru mamă, iar pe de altă parte o înscrie pe aceasta în sfera sacralității, ne întoarcem la
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
lucrată în filigran a personajelor lui Slavici credem că am descoperit un scriitor în egală măsură artist și meșteșugar, atent la fiecare rând scris, grijuliu cu fiecare aspect descris, exigent cu fiecare pagină încheiată. Înțelegem acum amărăciunea cu care el deplângea uimitoarea ușurință cu care se scrie la noi: Oamenii cu mari destoinicii intelectuale au perdut parcă simțământul că nu e destul să știi carte, să înțelegi și să fii pătruns de convingerea pe care vrei s-o reproduci, ci trebuie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al bisericii care se ocupă cu vânătoarea este oprit și aspru pedepsit. Pescuitul este îngăduit și clericilor. (Ioan: 21, 3-14)". 106 Vezi "Precuvântare către drept-credincioșii cititori" la ediția Bibliei tipărite, în 1854, de către episcopul Filotei al Buzăului în care acesta deplânge neștiința de carte a preoților din vremea sa, datorată în bună măsură școlilor, lipsei manualelor, materialului didactic, programelor analitice, cărților de cult absolut necesare pentru a suplini "lipsa de știință" a acestor ani. Părintele Ioan din Socodor e produsul acestei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din vremea sa, datorată în bună măsură școlilor, lipsei manualelor, materialului didactic, programelor analitice, cărților de cult absolut necesare pentru a suplini "lipsa de știință" a acestor ani. Părintele Ioan din Socodor e produsul acestei școli deficitare pe care o deplânge episcopul de Buzău și o reformează Mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna. 107 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românescă, București, 1988, p. 135. 108 Vezi Corneliu Pădurean, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității, "Aurel Vlaicu", Arad, 2003
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu ateste, în același timp, aspirația sa de a se reinstaura. De îndată ce este invocată amintirea pentru ca să risipească umbrele uitării, destinul se pune din nou în mișcare. Sacralizarea trecutului nu este niciodată foarte departe de anunțul profetic al renașterii sale; a deplînge zeii dispăruți nu este decît o modalitate dintre cele mai eficiente de a le dovedi prezența. Versurile lui Nerval îi readuc în memorie în toată măreția lor profetică: Vor reveni mereu acei Zei pe care îi plîngi Timpul va aduce
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sensibile rupturi ale istoriei morale dintr-un întreg secol. O primă constatare și o primă punere în cauză, mai clar sau mai puțin clar formulate, este hiatusul din ce în ce mai profund, impus de secolul Luminilor, între ordinea cunoașterii științifice și domeniul credinței. Deplîngînd faptul că "afinitatea naturală" a religiei și științei va fi negată sau ignorată, Joseph Maistre și-a exprimat speranța că, într-o bună zi, ele vor fi reunite "în mintea unui om genial". Dar preocuparea se regăsește la toți cei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
îl interesează nimic". "Rienismul", ca termen pentru a desemna lipsa totale de credință în opoziție cu diferitele credințe, secte și viziuni asupra lumii este folosit incidental și de Joseph de Maistre în Corespondența diplomatică din Sankt Petersburg (1811-1817). De Maistre deplânge faptul că în Rusia sunt acceptate toate sectele, chiar și "nihilismul", în vreme ce catolicismul nu este tolerat. Și, ca să adăugăm un alt nume celebru la investigația noastră asupra istoriei conceptului, putem aminti că, mai târziu, "nihilismul" va fi menționat în mod
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și mai ales în eseurile Mobilizarea totală (Die totale Mobilmachung, 1930), Muncitorul (Der Arbeiter, 1932) și apoi Despre durere (Über den Schmerz, 1934), Jünger a prezentat o viziune lucidă și lipsită de iluzii asupra a ceea ce se întâmpla. Criza civilizației, deplânsă de atâția alții, era văzută de el ca trecerea inevitabilă către o nouă situare istorică, în care munca, organizată conform imperativelor tehnicii, este cea care mobilizează toate resursele planetei, care eliberează tot ceea ce poate oferi ființa. Vidul de "valori" și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Umbra nihilismului se profilează în această etapă doar pentru cine nu a înțeles și acceptat un asemenea principiu. Așadar, nihilismul este încă un fenomen negativ și subordonat: se manifestă unde spiritul rămâne legat de vechile valori și stăruie în a deplânge epuizarea acestora. Dar nici procesul de disoluție a valorilor tradiționale, nici efortul de a le transforma nu îl interesează pe Jünger în Muncitorul. Într-un pasaj din această operă, extrem de semnificativ în această privință, afirmă: A devenit de prisos să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Vă voi spune o poveste/să-ți spun una bună." În textul clasic, acestea iau forme mai elevate, de exemplu: Și dacă vreți acum voi povesti de gloria celui ce-i mort și de rușine ne-acoperi Ascultați, lăudați și deplângeți-i moartea. Corneille, Pompée Anunțarea faptelor corespunde întru totul a ceea ce am numit mai devreme Rezumat. În opinia lui J. Schérer: Dacă persoana care [...] ascultă este cu adevărat interesată de povestire și am văzut că, în epoca clasică, aceasta constituie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vede în școală câmpul în care diferite grupuri sociale se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale. În virtutea acestor mize, instituția școlară devine parte componentă a vieții de familie și a vieții comunitare. Din perspectivă politică, I.Illich (Hannoun, H., 1977) deplânge faptul că școala a devenit cu adevărat o religie socială. Potrivit acestuia, școlarizarea a pătruns profund în moravurile noastre, succesul în viață este confundat cu succesul obținut în școală și în plus părinții consideră că educația copiilor lor este o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
opoziția liberală și cea socialistă au administrat o bătaie destul de consistentă populiștilor și aliaților lor extremiști din Autoapărarea (de cine oare îi autoapăra pe polonezi?) și din Liga Familiilor Poloneze... Dorin Popa: Când încă mai scriam la "Ziarul de Iași", deplângeam situația noastră de oameni care suntem cu ochii peste mări și țări, dar nu dorim să vedem ce se întâmplă cu aceia din vecinătatea sau din apropierea noastră. Acum, suntem siliți să privim și la țările din apropiere, pentru că au intrat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
autentice fapte de arme. Tocmai trâmbițându-le își exhibă limitarea. CTP era proaspăt, fără datorii și posibile încrengături subterane. În 1981, student fiind, redactor-șef al revistei Universității "Al.I.Cuza" "Dialog" într-o întâlnire studențească, la Suceava, Ion Cristoiu deplângea absența jurnaliștilor tineri preocupați de politică și de editorialul politic. Nu-mi venea să cred, mă uitam la el ca la un extraterestru sau ca la un simplu prost. Ce politică te putea preocupa în România, în 1981? Să scrii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
prezența ordinelor mendicante în teritoriu în anul 1224. Frații minori au ajuns la Magdeburg în 1223 (cf. Giordano, 36). Chiar dacă pomenește de „nova conversatio”, nu menționează în ce constă această nouă formă de viață religioasă, refugiindu-se imediat în a deplânge decăderea ordinelor vechi. Cu toate acestea, noutatea lor este sesizată, chiar dacă nu este prețuită,fiind influențat de mentalitatea comună privitoare la superioritatea ordinelor vechi. Fragment din Chronicon Montis Sereni, MGH, Scriptores, XXIII, 220-221; în TM, 18-19. [În acest an, 1224
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cineva din rândurile Sfinților Predicatori sau ale Fraților Minori ar putea să depășească în sfințenie pe Augustin sau Benedict! Departe de mine gândul de a defăima cu această afirmație angajarea serioasă a cuiva. Însă vreau să spun că trebuie să deplâng, da, să deplâng cu fermitate faptul că ordinele vechi au căpătat o reputație atât de proastă prin modul de viață dezordonat al celor ce au profesat Regula lor, încât ele nu mai sunt considerate a fi suficiente pentru mântuire de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfinților Predicatori sau ale Fraților Minori ar putea să depășească în sfințenie pe Augustin sau Benedict! Departe de mine gândul de a defăima cu această afirmație angajarea serioasă a cuiva. Însă vreau să spun că trebuie să deplâng, da, să deplâng cu fermitate faptul că ordinele vechi au căpătat o reputație atât de proastă prin modul de viață dezordonat al celor ce au profesat Regula lor, încât ele nu mai sunt considerate a fi suficiente pentru mântuire de cei care vor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cei tineri și imperfecți, ce ar fi trebuit să fie domoliți și puși la încercare pentru o anumită perioadă de timp, conform disciplinei conventuale» (2Vitry 1: FF 2211). Vocea prelatului de dincolo de Alpi nu a fost cu siguranță singura care deplângea absența unei perioade de încercare. Acest lucru îl demonstrează faptul că, în același an, la 22 septembrie, Honoriu al III-lea a publicat Cum secundum consilium, prin care stabilea ca fiind obligatoriu anul de noviciat (BF I, p. 6: FF
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sens: Printre numele poeților epici elogiați de Ovidiu (Ex Ponto, IV, XVI, 10), figurează și doi Priscus 310. În Tacit (Annales, III, 49) se povestește despre cavalerul roman, Clutorius Priscus, care a primit de la Tiberiu o recompensă importantă pentru că a deplâns în versuri excelente moartea lui Germanicus; dar un delator l-a acuzat că a scris și alte versuri în timpul bolii lui Drusus, fiul lui Tiberiu, cu speranța de a obține, în caz de deces, o retribuție și mai mare. În urma
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
societatea augustană. Aspirația spre libertate a fost parțial contrabalansată de imoralitatea operei (și, poate, de viață). Urarea pe care Ovidiu și-a făcut-o, mai în glumă, mai în serios, să moară în slujba iubirii și să-și vadă mormântul deplâns cu cuvintele: "Conveniens vitae mors fuit ista tuae"468, s-a realizat în mare parte. Critica ovidiană de dată recentă s-a oprit la probabilitatea că exilul și, implicit, moartea departe de Roma, i-au fost provocate de o cauză
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
des pe Fukuyama și al său Sfârșit al istoriei, nu mai observăm cât de aproape a fost România de riscul de a rămâne înafara istoriei democrațiilor reinventate la sfârșitul Războiului Rece dacă nu chiar al Istoriei ca atare, precum o deplângea cândva celebrul ei fiu risipitor, Mircea Eliade, care atribuia patriei sale de origine destinul acestei rătăciri în lumea paralelă unde comunitatea internațională își exilează fantomele, inclusiv fantomele din Balcani. Adevărata cotitură în această istorie recentă, punctul de ruptură în soarta
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
un inventar retoric. Sigur că prezența obsedantă a melodramei nu putea fi benefică pentru romanul lovinescian: în fond, era vorba de o formă teatrală în miezul unui univers epic. Fie că privim ceea ce a ieșit un roman teatral -, fie că deplângem ceea ce s-a ratat un roman romanesc, bilanțul e tot cu minus. Melodrama înseamnă fracturare a narațiunii, stereotipare a relațiilor dintre personaje, absență a interiorității. Ea presupune o insistență aproape exclusivă pe construcția dramatică a scenelor și pe acumularea lor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mass media într-un instrument de tortură al securității" (Viorel Roman, Imperiul, evreii și românii, Timișoara, Editura Helicon, 1994, p.152). Concluzia ar fi că "Imaginile gata prelucrate și prejudecățile sînt mai puternice decît realitatea" (Ibidem). Un alt autor care deplînge victimizarea nevinovatei Securități române este Constantin Vasile. Acesta se întreabă consternat chiar și în titlul cărții sale: Noi am fost teroriștii?! (Sibiu, Editura Sibguard S.R.L., 1995). Răspunsul lui Constantin Vasile este categoric: nu. Securitatea n-a tras. Există doar o
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
rece de către fedaini. Aceste atentate contribuie la îngenunchierea lumii arabe în fața terorismului: tratativele se află în curs și vor sfîrși, pe 13 noiembrie 1974, cu primirea lui Yasser Arafat la ONU. Președintele Sadat condamnă "agresiunea criminală și mîrșavă"; regele Marocului deplînge "victimele inocente ale unei agresiuni criminale și mîrșave, ce este împotriva principiilor de noblețe și umanism ce sînt apărate de națiunea arabă". Responsabilii unor mișcări palestiniene, dintre care El-Fatah, condamnă de asemenea aceste crime. În ianuarie 1975, un purtător de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
tamarisc tăiat; Se-nvineți la buze ca o strivită trestie kuninu. -Ce-mpinge inima-i spre mine? Ce-i mînă cugetul? Nu beau eu apă numai cu zeii Anunnaki? Nu glod mănînc în loc de pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește-o după datina străveche!. Urmează ritualul trecerii prin fața celor șapte porți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]