3,128 matches
-
sentiment. Într-adevăr, care femeie la patruzeci de ani nu va fi convinsă că toaleta reprezintă o știință profundă? Și nu veți fi oare de acord că nu poate exista nici un fel de grație a veșmântului dacă cineva nu este deprins a-l purta? Există oare ceva mai ridicol decât midineta În rochie de curte? În ce privește gustul pentru toaletă, câte evlavioase, câte femei și câți bărbați În toată lumea asta, care au parte de aur, de stofe, de mătăsuri, de cele mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
rezultă un aforism la fel de adevărat, pe care ar trebui să Îl studieze și cochetele experimentate, și profesorii În ale seducției: XLIV Toaleta nu Înseamnă În primul rând veșmântul propriu-zis, ci felul anume de a-l purta. Iată de ce trebuie să deprindem nu atât găteala, cât darul gătelii. În fața noilor mode, nenumărate persoane din depărtările provinciei sau chiar de la Paris sunt În stare să comită eroarea acelei ducese spaniole care, primind un prețios vas de o formă ciudată, Îl studie și găsi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
neobosite a cameristei. Aceste Înalte autorități feminine știu de minune să se supună constrângerilor rolului impus de cel ce se plimbă la pas, deoarece au jubilat de nenumărate ori trăind toate Îndrăznelile permise de mersul cu trăsura; căci numai persoanele deprinse cu luxul caleștii știu să se Îmbrace atunci când merg pe jos. Așa se face că datorăm următoarele două formule uneia dintre aceste fermecătoare zeițe pariziene: XLVI Trăsura este un pașaport pentru toate Îndrăznelile unei femei. XLVII Pedestrașul are Întotdeauna de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sa în natură ca ființă cunoscătoare poate să-i asigure o existență durabilă. Hayek arată: "Atingerea scopurilor omenești este posibilă doar pentru că noi recunoaștem lumea în care trăim ca fiind ordonată. Această ordine se concretizează în capacitatea noastră de a deprinde reguli (...) care dau posibilitatea să ne formăm anumite așteptări asupra anumitor părți(...). Fără cunoașterea unei asemenea ordini în lumea în care trăim, acțiunea deliberată ar fi imposibilă. Acest lucru se aplică atât mediului social, cât și celui fizic"20. Este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
anume prin următorul fapt: "Conștiință, în sensul cel mai strict al cuvântului, există numai acolo unde pentru o ființă, genul său, esențialitatea sa, îi este obiect"150. De asemenea, filosoful leagă existența conștiinței de capacitatea omului de învățare, de a deprinde știința, pentru că "acolo unde există conștiință, acolo există și capacitate de știință"151. În context se subliniază natura simplă a vieții animalelor care nu dețin asemenea omului un univers interior și unul exterior. "Omul își este sieși concomitent Eu și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o dublă condiționare. Condițiile naturale îl provoacă pe om, dar în același timp îi și oferă un spațiu propice. Acest spațiu geografic este alcătuit din: Valea Nilului, Mesopotamia, Valea lui Hoang-Ho, podișurile înalte ale Perului și Mexicului. "Aici s-a deprins el (este vorba despre ființa umană n.n.) pentru prima dată cu o muncă mai întețită a pământului, aici a născocit unelte mai numeroase și mai îndemânatice"159. Conștiința de sine va evolua spre ceea ce azi numim caracteristici, atribute ale comportamentului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
punând accent pe problematica și problemele colectivității. Ori lucrurile, în mod natural, stau exact invers. Omul este creat pentru a-și conștientiza, înainte de toate eu-l, starea interioară, lumea proprie dominată de propriile reprezentări și construcții, și numai după aceea deprinde tendința de socializare, de integrare participativă, creatoare, în grup. Omul este o ființă duală, a cărui conștiință se află mereu în zbatere, interior-exterior și exterior-interior. Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de emisiune a biletelor ipotecare, se fixează emisiunea la suma de 26.260.000 lei, adică jumătate din valoarea imobilelor afectate (...). Confecționarea lor s-a făcut la Paris, sub supravegherea lui Emil Costinescu și Eugeniu Carada... (...). Deși țara nu era deprinsă cu biletul de hârtie, totuși publicul privește și primește cu încredere noua monedă... (...). La articolul 30 și ultimul al legii de constituire a BNR se prevede în mod categoric că: "Banca va fi obligată ca în termen de 4 ani
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se lasă dominată de melancolice rupturi și cutremure interioare, motiv pentru care poeta își apropie din ce în ce mai mult o atmosferă casnică pe care o desfășoară liric, pe un ton blând și contemplativ. Pentru această etapă, un vers ca „Învăț să mă deprind cu legile toamnei” îi marchează parcă iremediabil destinul solitar și melancolic, D. optând pentru o poetică a absenței („lirism al absenței”, îl numea Al. Cistelecan). Sufletul, această ficțiune (1999), volum ce poartă titlul unei poezii dintr-o carte anterioară, Eu
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
c. 1740, Stoenești, j. Vâlcea - 1820, Craiova), cronicar și caligraf. Dumitru, după numele mirean, era unul dintre cei patru copii ai familiei modeste a lui Alexie și a Aspaziei, ce va deveni Anastasia monahia. La școlile mănăstirești din zonă a deprins limbile slavonă, greacă, rusă, cunoștințe de toponimie, de istorie și geografie, meșteșugul caligrafiei și al miniaturii, arta gravurii și a picturii bisericești. Ucenic al episcopului Grigorie Socoteanu și preot de mir la biserica Episcopiei Râmnicului, se va călugări la Hurezu
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
a ajuns să numească cu cuvinte slave acțiuni și unelte pe care ea însăși le-a transmis năvălitorilor veniți peste dânsa (slavii), aceasta se explică prin influența exercitată pe malul Dunării de aceiași slavi, fixați acum în sudul fluviului și deprinși cu viața așezată, deci și cu agricultura, sub conducerea elementului roman dunărean și sub supravegherea Imperiului.14 Dar pe malul stâng al Dunării era, așa cum o dovedesc campaniile romane din jurul anului 600, o ordine militară și politică. Această "ordine", de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Xenopol consideră că nu i se pare întemeiată susținerea că cetățenii romani care nu erau atât de atașați de noua provincie s-ar fi desprins mai ușor, în timp ce ar fi rămas aici numai dacii romanizați, autohtoni vechi ai acestei țări, deprinși cu nevoile, care ar fi vrut mai bine să sufere neajunsurile pe pământul lor decât să caute liniștea "desțărându-se". El spune textual: "Nouă ni se pare că nu naționalitatea locuitorilor Daciei a hotărât care din ei au emigrat și care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
câștiga favoarea mongolilor". În plus, prezența unor "vlahi" între mongolii coborâți în Italia este adeverită de o povestire contemporană două detalii semnificative pentru o istorie neconvențională a românilor. Dealtfel, conviețuirea timp de secole sub alți nomazi, pecenegi și cumani, a deprins pe români cu datina turanicilor, "cuceritori prin iureș și dominatori prin hoardă" (Iorga); trăind în simbioză cu pecenegii și cumanii, românii au consimțit ușor să coopereze cu tătarii.27 Societatea nomadă și relațiile sale cu populația românească Prezența triburilor turanice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-a influențat personalitatea a fost Facultatea de Limba și Literatura Română din București. Aici am deprins gustul de a scrie literatură, de a avea un pronunțat caracter critic față de ceea ce scriu. Apoi Nicolae Manolescu mi-a fluturat prin fața ochilor visul de a deveni scriitor. Crohul [Ov. S. Crohmălniceanu] a fost cel care mi-a dat ideea
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
țăranului, locul femeii în societate, starea învățământului și culturii naționale ș.a. -, cât și relațiile externe ale Principatelor. Stilul are nerv, argumentele sunt folosite cu iscusință și ironia își face loc printre rânduri. Școala publicistică și polemică la care C. a deprins meșteșugul gazetăriei e aceea a lui M. Kogălniceanu. Poeziile rămase de la C., zece cu totul, păstrează aerul epocii. Sunt, cele mai multe, versuri ocazionale, scrise sub impresia evenimentelor (plecarea trupelor rusești la 1854) sau inspirate de întâmplări din viața personală. Un poet
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
o definiție teribilă, „un Iov fără prieteni, fără Dumnezeu și fără lepră”. Biografemul său (în sens barthesian) mai conține în această ordine morală și spirituală câteva elemente: filosoful îi iubește pe oamenii Vechiului Testament, ca și Nietzsche de altfel, a deprins meșteșugul tristeții, modernii îi par călduți, „prea călduți”, dacă ar accepta un biograf acesta ar trebuie să fie un înger vesel, care povestește la umbra unei sălcii plângătoare. După ce-i citește pe filosofi, C. simte nevoia să se ascundă într-
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
scurta etapă de dezgheț politic de la mijlocul anilor ’60. Abia romanul Zbor frânt (1966) îi dă însă prozatorului certitudinea că a debutat cu adevărat. Sfidând naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust. Replică la romanele panoramice, suprapopulate de eroi și supraîncărcate de situații, Zbor frânt emancipează cu succes timpul auctorial. Rememorările lui Isai, eroul principal, întoarse spre război și spre
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
Ion Pillat, de altfel, cu care are atâtea afinități. Toposul pillatian este și al poetei. Spațiul rural al copilăriei este rememorat cu emoție și sensibilitate (Copilărie, Toamna). Poezia Pe Argeș aduce în plus cadențele poeziei latine, pe care poeta o deprinsese traducând și comentând elegiile lui Properțiu. Elegiacul îi infuzează întreaga lirică, îndeosebi creațiile vizând drama exilului (Tristia, Peisaj) sau tematica existențială (Timp, Biografie). Poemele sunt localizate la Madrid sau Toledo. Ardențele spațiului hispanic din versurile erotice (Nunta, Felină) sunt cenzurate
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș [Î]i vom deprinde brațul la mânuirea armei Ca până va fi mare să știe să câștige Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge haita; dar a Bistriței ape Vor duce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș [Î]i vom deprinde brațul la mânuirea armei Ca până va fi mare să știe să câștige Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge haita; dar a Bistriței ape Vor duce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prea... Eu știu din gura Unui moș.... nu prea de-a dreptul... cam pe-ncunjur... Legătura De la Putna între dânșii tot a fost ea ce a fost... - Fost-o fi, nu zic, dar una știu... n-avut-a nici un rost... Trebuie să ne deprindem și cu turcul pe toți vecii Cum s-au dat [pe] brazdă astăzi pîn' și frații noștri, grecii, Ce au multă-nvățătură... alt neam, nu ca moldovenii... - Ba să mă ferească sfântul ca să fim ca ei... Viclenii Sânt a turcilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ci vino mai curînd!... Pe-a valurilor fugă el drumul luntre-i dă, Pe stâncă ca geniul văzduhului el stă. Vino... MAG[UL] (de după scenă) Îndată... Omul cu gânduri înțelepte Înainte el de toate învață să aștepte. Tu n-ai deprins-o încă. Dar iată-mă-n sfârșit... PRINȚ[UL] Eu văd cifrele toate din lecția-mi de azi, Deși a le pricepe nu pot. Te rog dă-mi cheia La cele ce privesc eu, ca să străvăd ideea. M[AGUL] Știu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și cu orice preț pe lume să-i fac toate după plac. Deci - acuma zece zile - întîmplarea i-au adus Pe un cântăreț din fluier care-n cale i s-a pus... 5 Ea-l aude și îi place și, deprinsă cu nărav, Mi-a cerut ca să i-l cumpăr căci voia să-l aibă sclav. Am trimis vătafu-n piață, poruncind hotărâtor Să nu spuie nimăruia că sânt eu cumpărător, Căci știindu-se al meu nume, prețul lui s-ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu această rămășiță cred să am destul noroc Să ridic și strălucirea casei mele iar la loc. LAIS Poate casa mea, vestită pentru ospitalitate, Va putea să suplinească dorul țării depărtate. PSAMIS A ta inimă ușoară la exil să se deprindă. BOMILKAR (împingîndu-l de-o parte) Fie oricum... LAIS Tu la mine vezi Corintul în oglindă, Vezi esența, cum am zice, cele bune, cele rele, Se citește și se joacă și părerile-ntre ele Se preschimbă... Se și cântă... {EminescuOpVIII 448
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n el un dor nespus Să s-apropie de-a noastre obiceiuri mai senine Ca și omul beat ce-ncearcă în picioare a se ține Și a merge. PSAMIS ... Dar urîtu-i ciocârlanul ce l-ai prins. Cum de te-ai deprins cu dînsul? BOMILKAR (aparte) Jumulindu-l s-a deprins. LAIS Oare știu eu vreodată de ce capăt guturai? PSAMIS De-acest monstru e prea bună chiar părerea care-o ai. LAIS Dar fiindcă astăseară pleacă, ar fi de dorit Ca nimic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]