1,136 matches
-
pitpalac" care este și numele păsării ce are glasul redat de onomatopee. Un exemplu din franceză este "cocorico" „cucurigu”, ca substantiv cu forma de plural "des cocoricos" (literal „cucuriguuri”). Onomatopeele sunt o sursă de îmbogățire a lexicului limbii și prin derivare: "poc" > "a pocni", "vâj" > "a vâjâi", "splash" > "splashy" „noroios”, "splasher" „apărătoare de noroi” (la bicicletă). O categorie aparte de cuvinte onomatopeice este a celor care imită sunete și zgomote fără să existe o onomatopee corespunzătoare. Prin acest procedeu se pot
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
5, −6, ... urmează un tipar simplu, seria poate fi manipulată prin separarea primului termen (stabilitate) și adunarea termenilor corespondenți (liniaritate) pentru a obține o valoare numerică. Următoarele calcule, folosind regulile de liniaritate și stabilitate, conduc la formula 11 Deci, formula 12. Această derivare este ilustrată grafic în imaginea din dreapta. Deși 1 − 2 + 3 − 4 + ... nu are o sumă în sensul obișnuit, ecuația poate fi considerată drept cea mai firească valoare a sumei seriei, în caz că această sumă trebuie definită. Întrucât există diverse procedee de
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
deși, strict vorbind, arta abstractă este derivată (sau abstractizata), dintr-o sursă figurativa sau din altă sursă naturală. Cu toate acestea, termenul este folosit uneori că sinonim pentru artă non-reprezentativă și arta non-obiectivă, de exemplu, arta care nu are nici o derivare din figuri sau obiecte. Elementele formale, acele efecte estetice create prin proiecție, de care arta figurativa este dependentă, includ, linia, forma, culoarea, lumina și întunericul, masa, volumul, textura, și perspectiva, deși ar trebui să se precizeze că aceste elemente de
Artă figurativă () [Corola-website/Science/326007_a_327336]
-
tuhutum usque ad tempus sancti regis stephani habuerunt" (în același capitol); "cuius sanctus rex stephanus subiugauit sibi terram ultra siluanam" (cap. 27, „De morte Gelu”). (V. mai jos și Tonciulescu.) Unii cercetători consideră varianta "Ardeal" din limba română a fi derivare maghiară, având drept caracteristică adaptarea întâlnită și în alte nume proprii: "Erdőd" -> Ardud etc. Cuvântul maghiar "erdő" înseamnă „pădure, codru” (din verbul maghiar de origine fino-ugrică "ered" = a izvorî; o derivare este "eredet" „origine, sorginte”). În textele medievale este atestat
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
cercetători consideră varianta "Ardeal" din limba română a fi derivare maghiară, având drept caracteristică adaptarea întâlnită și în alte nume proprii: "Erdőd" -> Ardud etc. Cuvântul maghiar "erdő" înseamnă „pădure, codru” (din verbul maghiar de origine fino-ugrică "ered" = a izvorî; o derivare este "eredet" „origine, sorginte”). În textele medievale este atestat "erdeuelu" = "erdő elő ", interpretat în maghiară modernă că "erdőelv" > "erdő elve" > "erdő elő" > "Erdély" „de dinaintea pădurii”, în contrast cu interpretarea „(de) dincolo de pădure”. (Având însă în vedere ortografia oscilanta a cronicii lui Anonymus
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
este nume de familie originar din Transilvania de Nord și Maramureșul istoric, grafiat în documentele medievale și ulterioare "Kup-Sa, Kupsa, Kupșa". După toate probabilitățile este una dintre derivările diminutivale ale numelui biblic Iacob. O parte dintre purtătorii numelui sunt descendenții unor familii de relevanță istorică în Maramureș, Transilvania și Moldova. Precizări lingvistice: Potrivit cronicarului ungur Anonymus, notarul regelui Béla al III-lea, în cronică Gesta Hungarorum, oastea voievodului
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
idee mai puțin generală, dar similară, este aceea de a folosi "algebra geometrică", în care este implicată așa numita "overdot notation". Atunci, identitatea de mai sus poate fi scrisă sub forma: în care punctul de deasupra este scris în scopul derivării vectoriale. În primul termen numai primul factor (punctat) este diferențiat, în timp ce al doilea factor este ținut constant. În mod asemănător, în al doilea termen, primul factor este ținut constant, iar al doilea factor (punctat) este diferențiat. În cazul special în
Identitățile calculului vectorial () [Corola-website/Science/323691_a_325020]
-
rius" Schimbare de declinare la substantive: -trecerea de la declinarea a IV-a la declinarea I : "nurus" non nura" (rom. "nora") Construcția cu genitivul apozitiv preferabila: "vico capitis Africae" (pe strada capului Africii) non "vico caput Africae" (pe strada Capul Africii) Derivare în care ambele variante sunt corecte, dar autorul o considera corectă numai pe prima: "catulus" non "că<te>llus (cățel) Preferință pentru utilizarea diminutivelor că marca stilistica pentru limbajul afectic familial : "auris" non "oricla"("urechiușa- diminutiv corespunzător formei corecte) - Română
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
au fost înlocuite de 508 în 2011. 407 a primit premiul "Car Of The Year" (COTY) în 2005. 407 s-a lansat pe 27 Mai 2004. Alternativa Break, numită 407 SW, a fost lansată cu patru luni mai târziu, iar derivarea Coupe, în 2006. Sedan-ul și SW-ul primesc o revizuire minoră în vara 2008. Are cele mai bune suspensii din clasă (la acea vreme). Prima reclamă, numită "The Toys" ("Jucăriile" sau "Les Jouets" în Franceză), arăta ca celelalte mașini sunt
Peugeot 407 () [Corola-website/Science/325332_a_326661]
-
universitate (1731). În martie 1714, a devenit membru al Royal Society. A studiat lucrările matematicienilor anteriori și contemporani. S-a ocupat de problema rentelor viagere și paradoxul Sankt Petersburg (1709), cu teorema referitoare la independența valorii derivatelor parțiale față de ordinea derivării. De asemenea, a mai studiat teorema jocului de la Geneva, teoria integralelor despre care a scris mai multe memorii. În 1713 a publicat lucrările unchiului său, Jakob Bernoulli, sub titlul: "Acta conjecturii".
Nicolaus I Bernoulli () [Corola-website/Science/326395_a_327724]
-
este echivalentă cu un polinom de trei în care studiul variabilei dependente (funcția) față de variabila independentă (argumentul) este importantă. Derivata unei funcții cubice este o funcție de grad mai mic cu o unitate, funcția cuadratică (gradul doi), respectiv rezultatul operației inverse derivării funcției, integrala sa este o funcție de grad mai mare cu o unitate, funcția cuadrică, (grad patru). Cazul studiului zero-urilor funcției cubice se rezolvă prin egalarea "ƒ"("x") = 0 și condiționarea coeficientului "a" să fie ne-nul ("a" ≠ 0) produce
Funcție algebrică de gradul al treilea () [Corola-website/Science/322080_a_323409]
-
au derivate continue pe formula 2 atunci are loc egalitatea: unde simbolul formula 4 reprezintă mulțimea primitivelor funcției formula 5 iar formula 6 reprezintă mulțimea primitivelor funcției formula 7 "Demonstrație". Funcția formula 8 are derivată continuă pe formula 2 și Fie acum formula 11 și diferența formula 12 Prin derivare se obține egalitatea: care arată că formula 14 Astfel am obținut că funcția formula 15 și formula 14 Altfel spus, formula 17 Analog se arată că oricare ar fi formula 18 funcția formula 19 "Consecință". Dacă funcțiile formula 20 au derivate continue pe formula 21 atunci are loc
Integrare prin părți () [Corola-website/Science/330644_a_331973]
-
elle" [si.ɛl] „dacă ea” - "ciel" [sjɛl] „cer”, "pays" [pɛ.i] „țară” - "paye" [pɛj] „plata”, "abbaye" [a.bɛ'i] „abație” - "abeille" [a.bɛj] „albina”, "tu aș" [ty.a] „ai” - "tua" [tɥa] „omorî” (perfect simplu). În procesele de conjugare și de derivare se observă multe alternante între sunete. Mai sus s-au văzut alternante vocală ~ semivocala corespunzătoare. Cele mai multe alternante sunt vocalice, iar dintre acestea, cele mai frecvente sunt între perechile vocală semiînchisa ~ vocală semideschisă, determinate de caracterul accentuat sau neaccentuat și de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
un homme fort „un barbat tare” vs. "Îl tape fort „Lovește tare”, "Elle est jeune „Este tânără” vs. "Elle s’habille jeune „Se îmbracă tinerește”. Mai frecvent decât în română, în franceză se formează adverbe (în principal de mod) prin derivare, cu sufixul "-ment". Regulă generală a acestei derivări este adăugarea sufixului la forma de feminin a adjectivului. Exemple: Dacă adjectivul are forma unică, terminându-se cu e mut, sufixul se adaugă la această: "probable" „probabil, -a” → "probablement" „probabil”. În cazul
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
tape fort „Lovește tare”, "Elle est jeune „Este tânără” vs. "Elle s’habille jeune „Se îmbracă tinerește”. Mai frecvent decât în română, în franceză se formează adverbe (în principal de mod) prin derivare, cu sufixul "-ment". Regulă generală a acestei derivări este adăugarea sufixului la forma de feminin a adjectivului. Exemple: Dacă adjectivul are forma unică, terminându-se cu e mut, sufixul se adaugă la această: "probable" „probabil, -a” → "probablement" „probabil”. În cazul câtorva adjective din categoriile de mai sus, e
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
acel moment, stăpânirea conților se referise în mod oficial la Frizia). În jur de 1108, Floris al II-lea s-a căsătorit cu Gertrude, fiica ducelui Theodoric al II-lea de Lorena. Gertruda și-a schimbat numele în Petronila (ca derivare de la Sfântul Petru), ca recunoaștere a loialității sale față de Sfântul Scaun. Petronila și Floris au avut patru copii, trei fii: Dirk, Floris, Simon, și o fiică: Hedwiga. Dirk va deveni succesor ca Dirk al VI-lea, însă Floris, devenit cunoscut
Floris al II-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328666_a_329995]
-
mawḍi‘ fi-l-kalăm"). Sībawayhi introduce conceptele de "’i‘irăb" ("declinare, flexiune") și "‘ămil" ("operator"). Sunt expuse toate schemele lexicale cunoscute pentru nume, verbe și particule, grupate după numărul de consoane radicale (minimum două, maximum cinci). De asemenea, este discutată în detaliu derivarea ("ištiqăq"). Secțiunea dedicată morfologiei arabe ocupă aproximativ jumătate din corpul lucrării, în vreme ce ultimile șapte capitole sunt consacrate foneticii și fonologiei. Lui Sībawayhi ca și mentorului său al-Farăhīdī li se atribuie o multitudine de concepte, termeni tehnici și structura intelectuală specifice
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
început după dezastruosul „război de o sută de ani”. Cu istoria normandă s-a încheiat epopeea popoarelor germanice. Vikingii - cunoscuți în estul Europei sub denumirile "varegi", "varangi", pe rusește "variaghi", în greacă "varangoi", "variagoi" (din termenul scandinav medieval "væringjar", o derivare a cuvântului cu sensul “a depune jurământ”) și "ruși" - au fost întemeietorii primelor formațiuni statale rusești și ucrainene, dintre care cel mai însemnat a fost "statul kievean rus". Acesta a fost întemeiat de liderul vareg al Novgorodului, Rurik (Hrörekr), totodată
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
profesorului sau al-Fărisī la Bagdad și a murit în anul 1002. Ibn Jinnī s-a dedicat în special studierii gramaticii, dovedind un interes major pentru lexic și morfologie. Este văzut ca cea mai mare autoritate în domeniul disciplinei lingvistice "tașrīf" (derivarea); de asemenea, este socotit întemeietorul științei etimologiei ("al-ištiqăq al-’akbar"). Că filolog se considera că a ocupat o poziție de mijloc între cele două faimoase școli de lingvistică arabă de la al-Kūfa și al-Bașra, el aparținând școlii de la Bagdad. Mai mult
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
-ului”) a expus o descriere a sunetelor limbii arabe, trăsăturile și clasificarea lor, natura segmentelor, slabe sau țări, asimilarea, metateza, substituția și alte procese fonetice. Lucrarea să "Tașrīf al-mulūkī" (“Morfologia regală”) este un tratat ce descrie în detaliu procesele de derivare ale limbii, fiind analizate forme morfologice simple și complexe deopotrivă. De asemenea, Ibn Jinnī a elaborat lucrarea "Kităb al- ḫașă’is fī ‘ilm ’ușūl al-‘arabiyya" despre principiile gramaticii după ce cercetase limba vorbită de beduinii din Mosul. Aceasta este cea
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
lingvistice a autorului. Lui Ibn Jinnī i se datorează și o serie de comentarii la unele scrieri ale maestrului sau al-Fărisī. În plus, este autorul unei lucrări "Al-munșif" ce constituie un comentariu în mai multe volume la "Tașrīf", tratatul despre derivare al lui al-Măzinī. Ibn Jinnī nu a fost doar filolog, ci și om de litere. Pe langă lucrări de fonetica, sintaxa, morfologie și semantica, el a scris și poezii. De la el ne-au rămas de asemenea două comentarii la "Dīwăn
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
o școală coranică înființată de al-Musawi. Aici, viitorul lider Hezbollah își va crea un cerc de acoliți care îl vor sprijini ulterior. După invazia israeliană a Libanului, Nasrallah se va alătura grupării Hezbollah, proaspăt formată la acel moment, ca o derivare a grupării Amal. În anul 1987, când se intaurează o relativă liniște în Liban, Nasrallah hotărăște să-și continue studiile. Așadar pleacă la Qom, în Iran, de unde va reveni în Liban doi ani mai târziu, la insistențele conducerii Hezbollah. Gruparea
Hassan Nasrallah () [Corola-website/Science/331126_a_332455]
-
un periferic al calculatorului nu mai este o metaforă ocazională, ci una care a dat cuvântului un sens nou. Unii lingviști includ în noțiunea de polisemie și sensurile diferite pe care le poate avea unul și același afix. Afixele de derivare țin și de lexic, și de morfologie. Un exemplu de astfel de afix, polisemic, este în limba maghiară sufixul "-ság/ség" care formează substantive din adjective sau din alte substantive. Acesta poate exprima: Există și afixe polisemice numai gramaticale, de
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
care au intrat în limbă fie direct, fie indirect. Cele mai multe împrumuturi au provenit mai demult din limba italiană, iar astăzi predomină cele din limba engleză. Dintre mijloacele interne de îmbogățire a lexicului, o sursă foarte importantă a fost și rămâne derivarea. Și prin compunere s-au creat și se creează cuvinte noi, dar mai puține decât în limbi precum germana. Nu se poate spune exact câte cuvinte are limba franceză. "Trésor de la langue française" (Tezaurul limbii franceze) a fost constituit pe
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
lingvistice. De exemplu, din secolul al XII-lea datează în franceză cuvântul "amiral" cu sensul de „emir” la sarazini, iar din secolul al XIII-lea cu sensul de astăzi. Alte cuvinte împrumutate în acea epocă sunt "farde" devenit ulterior prin derivare "fardeau" „povară” (sec. XII); "arsenal", "jarre" „urcior”, "luth" „lăută” (sec. XIII). Alte cuvinte arabe au pătruns prin intermediul limbii italiene a negustorilor care aduceau mărfuri din Orient. Astfel de cuvinte sunt "coton" „bumbac”, "jupe" „fustă” (sec. XII); "douane" „vamă”, împrumutat de
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]