2,278 matches
-
lumină. Ecranul televizorului afișa ora 2.07. Dac-ar fi trezit-o la ora asta, Maja nu l-ar fi iertat niciodată. Dar Îi era imposibil să adoarmă din nou, riscând să revadă În vis mutra Teclei Molinari, o, imposibil. Desculț, pe vârfuri, se Îndreptă spre ușă. În camera fetiței, lumina era aprinsă, deoarece Camilla se temea de Întuneric. Dintr-o dată i se făcu și lui frică. În Întuneric Îl așteptau 13 mai, spectrul Întors din trecut, Tecla Molinari, Montecitorio și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
uimită și Încântată În patul garsonierei, a fost fantastic, nu știam că poate fi așa. Maja era pe dinăuntru fin granulată, ca o gogoașă de mătase. Acum Însă e uscată, aproape abrazivă. Elio se ridică În șezut, Își puse picioarele desculțe pe covoraș, Își aranjă smocul de fire sure și umede care-i acopereau pieptul ca o spumă și-și aranjă părul, Încercând cu disperare să spună ceva. Și chiar dacă-i părea meschin să-i spună În acel moment că intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
răspândea o aură argintie, ca și când ar fi fost stropit de picături de ploaie. În colțul din stânga al pânzei, ca și cum ar fi ieșit din casa ei, și mare ca În realitate, era o femeie brunetă cu un băiețel În față. Era desculță. În fața ei stătea Îngenuncheat un bărbat Între două vârste - aproape În aceeași poziție În care Îngenunchease onorabilul Fioravanti. Probabil că femeia aceea era Maria, iar pruncul cel gol era Isus. Dar nu era nimic sacru În imaginea aceea. Însă avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Antonio, nu e că tu placi bărbaților, ci că ție Îți plac bărbații. O dată coborâse din mașină În timp ce el Îi arunca pe fereastră poșeta, pantofii, ochelarii și țigările - și fusese atât de insensibil la suferința ei, Încât se Întorsese acasă desculță. Când Emma Înregistră al treilea disc, Antonio Începu să nu-i mai pară amantul pasional și complicele vieții ei și tovarășul cu care să Împartă răsplata unei vieți atunci când talentul său avea să fie recunoscut, ci un polițist fanatic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
e ghemuit sub masă. Vrea să-l Întrebe ce dracu’ face acolo, când acela murmură „a omorât-o“. O fată cu părul prins În coadă de cal pe umerii delicați, Într-o bluziță albă de bumbac a echipei AS ESQUILINO, desculță, cu brațele strânse pe lângă ea, așezată În sânge. Fata Îngrămădită sub masă - acolo unde, Încercând poate să scape, Își căutase refugiul. Agentul simplu găsește al doilea tub. Îl strânge Între degete și se gândește: trei lovituri - una În cameră, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
așa de mult, casa e mică, cel mult optzeci de metri pătrați, s-a aplecat și a Împușcat-o În inimă de la zece centimetri. Privind-o În ochi și știind că ea știe. Isuse. Adolescentă asasinată sub masa din bucătărie, desculță, cu bluza albă pătată de sânge și răvășită, descoperind buricul În care strălucește - lucios, foarte nou - un inel metalic. Adolescentă vie În fotografiile lipite pe frigider, În care el o va fi privit cu mândrie sfâșietoare de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe ochi, ghemuit pe divan, cu capul Înclinat pe spătar. Un balon roșu legat la Încheietura mâinii plutește deasupra capului său. Cu o hăinuță absurdă - nepotrivită cu casa modestă și goală. Un smoching negru, deosebit de elegant, cu papion de mătase, desculț și el. Pe chipul rotund, vesel și amuzat, o expresie fericită, Îndreptată spre televizorul pe care Îl privește și pe care Îl privea și atunci. În brațe, carcasa În culori strălucitoare de la caseta din aparat. Regele Leu. Măcar el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mai avea nevoie s-o facă, Își pusese cheile de la casă, telefonul Închis și portofelul. Întins pe partea stângă, unde dormea ea, unde poate că mai rămăsese urma parfumului ei, un fir de păr, amprenta corpului ei În saltea. Copiii desculți, el Îmbrăcat - dar nu pentru a ieși. Un trup masiv Îmbrăcat Într-un costum negru, cu pantaloni la dungă, cravată, vestă descheiată, căci anii au trecut și talia nu mai este cea de odinioară. Trupul masiv al lui Buonocore, respectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
căci, pînă la urmă, la ce bun atîta cinematografie?): un soldat american victorios, cocoțat pe turela unui tanc, cu casca desfăcută și lăsată pe ceafă, Împărțind mici daruri (țigări, ciocolată, prezervative, praf de scărpinat) unei cete de copii care aleargă desculți În jur, În timp ce-i zbiară rîzÎnd unui camarad de luptă o replică Însoțită de stropi de salivă maro (de la tutunul pe care-l ține la măsea): Jack, am făcut o treabă strașnică! Sau poate un soldat sovietic, caz În care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
iar jocul acela de lumini, umbre și penumbre cobora până-n somn, atât de adânc că nu știu nici acum dacă era în somnul meu sau al străbunilor, până la geneze și dincolo, în tulburătoarea lume dintâi. Apoi șoldurile, pulpele ei, picioarele desculțe, cel drept atârnând cu talpa goală pe blana de urs aflată peste covorul persan, moale și caldă. Și toată ființa ei tulburătoare, pe jumătate vederii, pe jumătate ascunderii. O privii lung, mă oglindii în ochii ei ca în apele Lacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dă să se oprească. În toată liniștea asta cu iz de morticică - așa zisese Primarul, ca să mai Îndulcească și chiar să ia un pic peste picior cuvântul moarte - oamenii, ca și cum sar fi Înțeles Între ei, Își lepădară Încălțările și porniră desculți pe ulițe și prin curți. Băgaseră de seamă că bocancii, pantofii, cizmele ori chiar papucii și gumarii lor făceau un zgomot Înspăimântător când izbeau pământul Întărit al potecilor ori pietrele cenușii și colțuroase ale șoselei. Pe când așa, talpa goală scotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
boabe de fasole; potcoave, clești, foale și nicovală, cu ciocanul odihnind pe ea; arcuri cu săgeți și pâraie cu unde crețe; clăi de fân și securi Înfipte În buturugi. Și oameni făcea Tușa În aluat. Primăvara zvârleau sămânța În brazdă, desculți, cu traiste atârnate de gât; vara, frânți de mijloc, secerau; toamna culegeau viile, iar Tușa făcea boabele strugurilor la fel de mari ca sânii femeilor; iarna Tușa râdea de ei și-i Înfățișa zâmbind a beție, cu sticle și pahare În mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sclifosit În urechile lor și ar fi slobozit numaidecât Înaltul dispreț pentru pedanta boierime. „Boier” era cel care se Îmbrăca În țoale târguite de la oraș, și nu din magazinul sătesc; ăl de nu-i plăcea ori nu putea să alerge desculț fără să se taie ori să se Înțepe (am suferit enorm din pricina tălpilor mele cu piele mai gingașă: n-am izbutit niciodată să merg fără Încălțări - și-mi dădeau lacrimile când tata, ca pe un papă-lapte ce eram, mă obliga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Singurul portar al echipei noastre a ajuns, În cele din urmă, risipind - numai pentru moment, Însă - temerile colegilor și ale suporterilor. Avea privirile rătăcite, ciulini și turiță În păr și pe haine. Nu avea echipament, așa că a intrat În poartă desculț, Îmbrăcat Într-o flanelă roșie, zdrențuită prin spini, și Într-o pereche de chiloți prea largi, care scoteau din când În când la iveală câte un testicul păros și nerușinat ce parcă Își bătea joc de publicul Însetat de victorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să se Întunece, Ectoraș cără În spinare până la casa lui Iamandi un sac plin cu Încălțări purtate și cu haine vechi, pe care cele cinci fete le ținură multă vreme de bun, ca să nu le vatăme. La școală veniră tot desculțe, Îmbrăcate În țoale Împrumutate de pe la vecini. De ce i se păruse focoasei țigănci că-l văzuse pe Ectoraș Înghițit pe vecie de Apa Morților nu se poate ști. Fără să dea vreun semn de tulburare, femeia căzuse deodată În genunchi, scurmase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dea o soluție oficială, presupuseră drept cauză a disparițiilor dublul suicid prin Înecare. Deodată, poveștile și Întâmplările Își Încetară Învârtejirea, iar contururile lor tari, ce puteau fi simțite cu trupul, se Înmuiară și se topiră ușor. Se lăsă liniștea. * * * Înaintaseră desculți, prin zăpada Înaltă și groasă, Însă nu simțiseră nicidecum răceala. Ba chiar, Într-un timp, maestrul Foiște Își scosese din nămete o labă a piciorului goală și i-o arătase cu Încântare lui Repetentu, lăudându-i desăvârșita curățenie, căldura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
balansul provocat între teză și antiteză, acest atac poate fi extrem de incitant la lectură, dacă nu cade în retorism. Ex abrupto. Credem că acest atac acoperă alte tipuri de început: concluziv, portret etc.: Undeva la mahala a dispărut o fată desculță. Fratele ei îi dă poza la ziar [...]. Deasupra acestor rânduri e chipul unei fete cu fruntea largă, cu părul dat pe spate, cu trăsăturile feței aspre. Așa ar trebui să fie, probabil, fața tuturor fetelor care au ajuns la 13
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
32, nr, 4, 1983, 35-38. [90] GORAN, MARIA; GORAN, VASILE, Muncă diferențiată - succes școlar, LLRL, 287293 [predarea ortografiei (pronumele) și punctuației]. [91] GRAURE-CORNEA, LUMINIȚA, Aspecte stilistice de evocare in Frații Jderi, LLRL, 205-216, Particularități stilistice, morfologice și sintactice - în romanul Desculț, 226-228. [92] GRAURE-CORNEA, LUMINIȚA, Sesiunea-dezbatere: Rolul compunerilor școlare în dezvoltarea creativității la elevi (Sf. Gheorghe, 11 - 12 iunie 1983). în: BulSȘF, 1983, p. 129-130. [93] GUȚU ROMALO, VALERIA, Observații asupra Programei de limba română pentru clasele V-VIII, LL, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Organizarea muncii la clasele I-IV pentru îmbogățirea și activizarea vocabularului elevilor, BullDȘ - Baia Mare, 4, 1988, 40-43. [15] BĂDICI, INDIANA, George Bacovia: Lacustră. în: BulIȘD - Constanța, 1, 1988, p. 125-126.[textul analizat la p. 158]. [16] BĂLĂNICĂ, VLADIMIR, Zaharia Stancu: Desculț (fragment). în: BulIȘD - Constanța. 1, 1988, p. 120-130. [17] BĂRBOI CONSTANȚA, însuflețitor îndemn în educarea patriotică a tinerei generații, în România liberă, an 46, nr. 13, 436, 19 ianuarie, 1988, p. 1-5. [18] BĂRBOI, CONSTANȚA, Rolul manualului și al profesorului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
133] POPESCU, ION, Limba română. Gramatică și noțiuni de vocabular. Manual pentru clasa a VII-a, București, EDP, 1988, 175 p. [134] POPOVICI, VICTORIA, Groapa de Eugen Barbu. în: LL; nr. 2, 1988, p. 253-260. [135] PREDA, NINA, Zaharia Stancu: Desculț (fragment). în: BulIȘD - Constanța, 1, 1988, p. 83-89. [136] PREDAREA și învățarea limbii române în învățămîntul gimnazial. îndrumări metodice, București, 1988. [137] PROGRAMA pentru examenul de gradul didactic I, Tematica lucrărilor metodicoștiințifice, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 232-234, (la limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
au cotropit satul meu natal. Atunci am lăsat mamă și tată și m-am refugiat cu armata română în Moldova. Mi-aduc aminte că, fugind, mi-a rămas o opincă în noroi și cu un picior încălțat și cu unul desculț am fugit... Am ajuns până la Focșani. Aci, un plutoner major m-a lăsat la familia lui, la Panciu, unde ne-am îmbolnăvit cu toții de tifos. Internat în spital, am avut parte de niște medici ruși și așa am scăpat. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au stins cu adevărat abia în 1996, aceștia lansau permanent zvonuri privind averile lui Coposu, Câmpeanu și Rațiu, aventurile erotice ale Doinei Cornea și Anei Blandiana, venirea moșierilor, a regelui și a „boierilor” (ce puneau botnițe țăranilor ca în romanul Desculț de Zaharia Stancu), pericolul maghiar, originile tulburi și intențiile antiromânești ale foștilor exilați, vânzătorii de țară ș.a.m.d. Vechile spaime activate timp de decenii de propagandă erau reactivate - muncă de teren aproape de oameni, împreună cu ei. Ca și transportul în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
155). Paradisul frigului îi rămâne fixat în memorie: „Nu aveam nici un chef de învățătură, voiam să rămân în satul meu și să nu fac nimic, să rătăcesc de-a lungul râului sau să mă cațăr pe munții din jur. Mergeam desculț până în noiembrie, și, în apa înghețată a râului ce curgea lângă casa noastră, m-am procopsit cu reumatisme ce mă chinuie și acum” (III, 31). Altundeva, amintind de aceeași copilărie fericită, referindu-se, însă, în surdină la toată nostalgia și
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este internat în 1943 în lagărul de la Târgu Jiu. După august 1944 va fi prezent frecvent în presa vremii („România liberă”, „Ultima oră”, „Scânteia” ș.a.), militând cu fervoare în serviciul Partidului Comunist Român, al cărui membru devine în 1945. Cu Desculț (1948) și cu romanele următoare S. se plasează în fruntea scriitorilor ferm angajați politic. Părăsește poezia, la care va reveni abia cu volumele Cântec șoptit (1970), Sabia timpului (1972) și Poeme cu lună (1974). Scrierile sale în proză sunt traduse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
plasează în fruntea scriitorilor ferm angajați politic. Părăsește poezia, la care va reveni abia cu volumele Cântec șoptit (1970), Sabia timpului (1972) și Poeme cu lună (1974). Scrierile sale în proză sunt traduse în zeci de limbi străine, în special Desculț, despre care autorul afirma exaltat că „a străbătut lumea în sandale de aur”. Scriitorul va îndeplini funcții importante, beneficiind de onoruri și de influență: director al Teatrului Național din București (1946-1952, 1958), președinte al Societății Scriitorilor (1948-1949) și al Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]