1,205 matches
-
cu toții, nebun...“ Se sprijini într-un cot, lipit de trupul de alături și sări brusc, dintr-un salt, în picioare. — Vera, nu rămân aici singur cu tine. Mi-ajunge câte se spun la birou. — Ești un caraghios... Se împletici, mișcări desfăcute și scurte, fracțiuni de gesturi fără legătură. Ajunse în sfârșit la terasa hotelului. Își recunoscu colegul într-una din mumiile cu ochii închiși, abandonate pe șezlonguri. — Te rugasem să nu mă lași singur cu ea... — Ai dreptate, uitasem... răspunse cândva
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prin vitrină, păstrau distanța care-i separa. După-amiază dospită, sala fierbea, pustie. Rămăsese la post, minut cu minut, grad peste grad, treizeci și cinci de grade la umbră. Modesta miercuri mijlocie se tot întinsese, se înfierbântase și se înrăise și se întorcea, desfăcută, dilatată, miriapod, meduză leșinată. Mesele, dulapurile, pereții, planșetele, ferestrele, cuierele, jaluzelele, telefoanele, scaunele, birourile, pupitrul, aprinse lent, temeinic, minut cu minut. Așteptare zadarnică : nimeni nu apăru. Naivul se perpelise până seara, mereu acolo, în același loc. Cu ochii pe ziar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
spre ieșire, Împingînd mulțimea și strigînd: — Înapoi! Înapoi! Faceți loc! Faceți loc! Faceți loc! Acum mîinile mortului se liniștiseră, legate peste piept, dar hainele lui vechi și ponosite fîlfîiau, iar obrajii galben-cenușii tremurau la fiecare pas al brancardierilor. Marginile gulerului desfăcut se legănau rigid În mers, iar cămașa albă, soioasă, puțin desfăcută lăsa să se vadă o parte din pieptul mort, osos și gălbejit; pălăria cafenie, veche și uzată Îi căzuse atît de mult pe față, Încît i se sprijinea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
loc! Faceți loc! Acum mîinile mortului se liniștiseră, legate peste piept, dar hainele lui vechi și ponosite fîlfîiau, iar obrajii galben-cenușii tremurau la fiecare pas al brancardierilor. Marginile gulerului desfăcut se legănau rigid În mers, iar cămașa albă, soioasă, puțin desfăcută lăsa să se vadă o parte din pieptul mort, osos și gălbejit; pălăria cafenie, veche și uzată Îi căzuse atît de mult pe față, Încît i se sprijinea pe nas, iar aceasta, Împreună cu zîmbetul vag și supt ce-i stăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
brancardă, se Întoarse iute spre colegii săi cu expresia celui care a dus la bun sfîrșit o treabă și rosti ironic și apăsat: — Ei, ce ziceți, băieți? Ce mai aveți de zis? gesticulînd totodată către un alt șofer cu mîinile desfăcute. Apoi taximetriștii porniră toți spre șirul de mașini tăcute și strălucitoare, glumind, discutînd, dezaprobînd și rîzÎnd cu glasuri stridente și batjocoritoare. Și am privit din nou și am văzut cerul cel veșnic, chipul uriaș al nopții presărat de stele, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rămîn Întinse orbește Înainte, stă acum sprijinit cu un genunchi pe pămîntul arid și ars de soare, silueta Îngenuncheată se clatină orbește, se clatină la fiecare lovitură, cu brațele Încă Întinse, pînă ce cade În față, pe pămînt, cu brațele desfăcute, cu capul Într-o parte și apoi, o ultimă răbufnire de groază - lovitura ucigașă a pantofului În obrazul scăldat de sînge, fără cunoștință, iar apoi tăcere, nu se vede nimic, nu se aude nimic În afară de răsuflarea greoaie, Înecată, gîfÎită, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu faptul că "Domnul Ștefan" îi snopise în bătaie pe turci, dar mă îndoiesc că făceam diferența cuvenită între Ștefan cel Mare și Gruia lui Novac. În fața primăriei, exista un monument cu un vultur de ciment în vârf, cu aripile desfăcute, închinat bărbaților din Lisa căzuți în primul război mondial. Numele lor erau săpate cu litere aurite pe patru plăci de marmură. Acolo se ținea, duminica, hora. Țipetele vesele ale clarinetului și bufniturile tobei, amestecate cu praful stârnit de cizmele flăcăilor
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
declarat: - Eu nu am nici o lețcaie, mi-am cumpărat bluza astăzi, însă, Mimi, dacă ai atât de mulți... să mergem înainte! Și ne-am pupat toți trei în semn de înțelegere... le-am oferit pe loc un buchet de flori, desfăcut, la amândouă, dând impresia unui mahăr plin de bani! În orice caz, a trebuit să umble zdravăn în poșetuță să putem pleca liniștiți acasă! Muzica de cafe-concert nu ne deranja și convorbirea noastră aluneca printre idei odată cu paharele... eram încântat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și nu corpul care mi se oferise în mod miraculos privirilor în acele clipe prețioase, neîngăduite. Poate că fața aceea adormită avea ceva mai intim, mai tainic chiar și decât trupul ei gol. În stare de repaos, cu buzele ușor desfăcute și pleoapele închise, care păreau să sugereze o profundă concentrare asupra unui obiect lăuntric îndepărtat, Joan era surprinzător de frumoasă. Acum mi se părea imposibil, aproape rușinos că o considerasem urâtă. Am continuat să privesc. Și, deodată, ochii ei s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în diverse stadii de déshaabillé. Stop-cadrul era pentru Thomas însăși rațiunea de fi a aparaturii video:era convins că va transforma Anglia într-o națiune de voyeuriști și uneori stătea fascinat în întuneric cu televizorul aprins, cu nasturii de la prohab desfăcuți și cu ușa bine încuiată și își imagina scene identice repetându-se în toată țara cu perdelele trase și simțea o stranie solidaritate cu marea masă de oameni de a căror viață se izola în mod normal. Doar o dată, întâmplător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
striptease sfârc negru sutien a pipăi butoni ciorapi din plasă dezbracă sucuri Mazola mângâiere bici descoperă chiloți întinde mulați suge cauciuc neted roz încalecă piele vâră înapoi încetișor te rog linge coapse limbă arcuit O, Doamne nu te opri umed desfăcute fragede gemând Da Da Am lăsat conținutul tăvii necurățat în bucătărie, apoi m-am întors la birou și am recitit această listă. Mă temeam de ea. După conversația mea cu Patrick, mă hotărâsem să-i dovedesc că pot scrie despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și începând să șteargă cu prosopul. De obicei, primul lucru pe care-l fac dimineața. Desigur, azi e puțin altfel: e Crăciunul, înțelegeți. Avem o casă plină cu nepoți și n-am putut scăpa mai devreme, cu cadourile care trebuiau desfăcute. Fiona își abătu privirea când el începu complicata manevră de a-și scoate slipul în timp ce rămânea înfășurat în prosop. Sunteți de pe aici? întrebă el. Sau ați venit doar azi? — Am venit de la Londra, spuse Fiona. — Înțeleg. Ați vrut să scăpați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
căzu în genunchi, cu un strigăt ascuțit. Skorpius se repezi la el cu toate puterile care-i mai rămăseseră. Salix zbură prin aer și căzu la vreo zece pași de adversarul lui. Rămase nemișcat în nisip, cu brațele și picioarele desfăcute, o fantoșă tristă, care a încetat să mai distreze mulțimea în arenă. Skorpius se ridică și-și șterse cu dosul mâinii sângele care continua să-i curgă din gură. Îl căută din ochi pe secutor. Clătinându-se, se apropie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
înconjurată de oamenii din escortă. Se întoarse și-i făcu un semn de salut lui Antonius, care o urmărea cu privirea. Când Antonius intră în cort, dădu cu ochii de Martialis, care continua să stea la masă, având dinainte pergamentul desfăcut. Obosit, Antonius se așeză în fața lui. — Prin urmare, după atâtea victorii, mă îndrept spre ruină? — Prietene, zâmbi Martialis, cum poți să-ți închipui că un om faimos ca tine nu are dușmani, că cinstea, loialitatea și valorile tale morale nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
puțin plecat în Insulele Coco. Din pragul biroului său, tună către slava curată a cerului: Mișu, la mine ! Strigătul frânse entuziasmul colectiv și tromba acvatică, fostul gazetar exemplar Mișu Bobârnatu cu â din a revenind tragic din acolo peste stenoretă. Desfăcut, scos ca o perlă din stridia cămășii, Mișu se întoarse pe spate și oftă fericit. între omoplați și sub ochii orpilați ai asistenței se desfăcură două aripi mari, ample, care ușor tremurate la început, bătură brusc aerul și, cu tot cu proprietarul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ceai, pijamaua lui mauve mânjită cu cremă de ghete (a bătut sângeros pe boy pentru întîmplarea aceasta, deși o murdărise chiar el, când se întorsese într-o noapte beat de la balul Y.M.C.A.), niște gologani de nichel pe patul desfăcut și eu încercînd zadarnic să-mi desfund pipa cu un sul de hârtie, pe care îl răsuceam până ce se subția ca un chibrit. ― Nu zău, Allan, cum de-ți poate plăcea ție o bengaleză? Sunt dezgustătoare. M-am născut aici
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-ncepi să dai pe goarnă? — SÎnt un tip bun, Harry. Pune-mă la-ncercare și-o să vezi ce tip bun sînt. — Adu-mi sticlele, i-am spus, gîndindu-mă la altceva. Mi le-a adus, am luat o gură din cea desfăcută și apoi le-am dus În față, la timonă. Stătea acolo, și eu mă uitam la el. Îmi părea rău pentru el și pentru ce eram nevoit să fac. La dracu’, Îl cunoscusem și pe cînd era un tip ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
băgase În adevărata metafizică spaniolă. — Bea ceva din partea casei, Îmi spuse. Trebuie să scrii o povestire despre asta. MĂ gîndeam la bărbatul cu pistolul cu apă, cu mîinile ca de ceară și chipul la fel, ca de ceară, cu brațele desfăcute larg și picioarele Întinse, și chiar că semăna puțin cu un fluture. Dar, știți, nu prea mult, totuși. Dar nici a om nu prea arăta. Semăna mai degrabă cu o vrabie moartă. — Un gin tonic, spusei. — Trebuie să scrii o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
chiuveta cu o oglindă deasupra. Prosoapele curate erau agățate de un rastel lîngă chiuvetă și Într-un colț era fixat un stîlp pe care erau prinse umerașe. Roger aduse bagajele, În timp ce Helena așeză pe masă termosul cu gheață, ceștile, sticla desfăcută și cutia de carton plină cu sticle de apă White Rock. — Lasă fața asta, spuse ea. Patu-i curat. Sau cearșafurile sînt, mă rog. Roger o Îmbrățișă și o sărută. — Stinge lumina, te rog. Roger Își Întinse mîna și stinse becul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
om. A dus mâinile la sâni, și-a strâns picioarele, devenind un fel de arici... ― Fii Înțelegătoare, Stăncuțo. Hai, scumpo. Nu ți fie rușine de mine. Câte fete n-am văzut eu!... Chiar culcate pe canapea, cu picioarele ridicate și desfăcute, uite-așa - a gesticulat infirmiera. După aceste cuvinte, s-a apropiat de fată și i a pus mâna pe umăr. „Arăpoaica” a tresărit. ― Hai, Stăncuțo, fata mamii. Tu știi că eu am o fată cam de vârsta ta? Daaa. Îi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am pus În rândul oponenților promovării mele”... Furat de aceste gânduri. nici nu și-a dat seama când a luat sfârșit lectura... A realizat acest fapt doar când profesorul s-a ridicat și s-a Îndreptat spre el, cu brațele desfăcute... Involuntar, s-a ridicat și el de pe fotoliu. În clipa următoare, s-a trezit În brațele profesorului... ― Felicitări și un „Bravo” din toată inima, dragul meu. Din nou ai dat dovadă că ești un chirurg bun... Asta s-a văzut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unui eșec social. Căci eșec a fost la prima, dar și la a nu'ș cîta privire. Mă consider un om înfrînt. Am jucat numai cu negrele, am fost în stare să-mi ratez și eșecul: un contract de muncă desfăcut (chiar de trei ori în doi ani) pare fleac în România șomajului. Chit că, pe vremea Ceau, un șomer era considerat "parazit al societății multilateral-dezvoltate". Vînat cu miliția, călcat în cizme. Și am luat destui ani de șomaj în timpul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Iași geloasă și singură, furioasă și singură, singură și singură. Măcar zorelele din grădină păreau a mă auzi. Își căscau pîlniile ca de fonograf spre mine. Toate par a mă auzi în admirabila mea grădină: și salatele cu pavilioanele crețe desfăcute, și crinii cu urechi zimțate, și ceapa verde, cu urechiușe ascuțite, și nalbele ciulindu-și bobocii abia desfăcuți, gata să-mi capteze cuvintele... De-ar trece iarna, să nu mai arate ca un teatru golit de spectatori. Să înverzească iarba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Își căscau pîlniile ca de fonograf spre mine. Toate par a mă auzi în admirabila mea grădină: și salatele cu pavilioanele crețe desfăcute, și crinii cu urechi zimțate, și ceapa verde, cu urechiușe ascuțite, și nalbele ciulindu-și bobocii abia desfăcuți, gata să-mi capteze cuvintele... De-ar trece iarna, să nu mai arate ca un teatru golit de spectatori. Să înverzească iarba printre dalele de la intrare. Iordan? Nu prea aveam certitudinea că vrea să mă asculte. Îmi ordona să vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lungul existenței sale anoste de geamantan. Părea greu, dar nu se aplecă să-și verifice intuiția, fiindcă îi căzură ochii pe o pereche de pantofi cu vârfurile ascuțite. Noroiul acoperea cam jumătate din ei, iar șiretul unuia era pe jumătate desfăcut. Adică funda dublă devenise simplă, iar proprietarul nu se sinchisise să rezolve situația. Ceea ce putea duce la accidente regretabile. Chiar citise la un moment dat că un neatent (lumea e plină de astfel de specimene) se împiedicase în propriile șireturi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]