1,251 matches
-
fericiți și se iubeau: „dar niciodată n-am văzut la ei bețiile voluptății crude, ce pecetluiește aproape toate ființele de pe pământul nostru, pe fiecare și pe toate și care e izvorul aproape al tuturor păcatelor omenirii noastre”. Munca era o desfătare, iar moartea o senină adormire... În descrierea fără pereche a viziunii acesteia, arcadiană și paradisiacă totdeodată, pe care am desfigurat-o rezumând-o, taina cea mare, care covârșește întreg universul și-l face inocent, e una singură: iubirea spontană, nedeliberată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
călugări negri, ca niște corbi" (p. 27), chipul "slab, mohorât și cu nas lung, ca o pasere ibis a smârcurilor Nilului" (p. 28) al episcopului Platon, pe Constantin Isaurianul, "fiul lupoaicei", "aprig ca și Vasilisa, mama lui, însă numai pentru desfătarea cărnii" (p. 33), ori pe kirie Agatocle, "un șacal gras" (p. 59). Mai mult, Kesarion însuși le inspiră pe femeile orașului să asemene "trufia lui cu a unui leu balan de Libia" (p. 25), în timp ce Constantin, servitorul său, aduce cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Faust să obțină rezultate practice. Această cunoaștere îi asigură o legătură cu realitatea, dar nu suficient de puternică pentru a putea schimba ceva în mersul lumii: Chip al divinității, eu, care m-am crezut/Aproape oglindire de veșnic-adevăruri,/Eu, mie, desfătare-n aprinsul clar de ceruri-ți jupuit de orice înveliș de lut"123. Cunoașterea intelectuală, teoretică, nu poate ridica omul la nivelul absolutului, și nici nu-i poate oferi acestuia puterea de a schimba lumea după voința sa. Latura umana
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
www.cusanus-portal.de Delambre, M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819. Delambre, M., Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821. Delumeau, Jean, Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997. Delumeau, Jean, La civilization de la Renaissance, Arhaud, Paris, 1984. Delumeau,Jean, Mărturisire și păcatul, Editura Polirom, Iași, 1998. Delumeau, Jean, Păcatul și frica, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 1997,1998 Descartes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pustnicilor), dar și una negativă ca a sursă ispitei (Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, pp. 96-117). 12 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, p. 158. 13 Ibidem, p.156. 14 Jean Delumeau, Grădina desfătărilor. Oistorie a paradisului, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 37-65. 15 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, p. 179. 16 Ibidem, p. 180. 17 Fernard Braudel, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989, pp. 171-172. 18 Ibidem, p. 175. 19
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la science, Belin, Paris, 1988, pp. 143-152. 111 Karl Popper, "Subiectiv vs. obiectiv în cunoaștere", în Filosofie socială și filosofia științei, Editura Trei, 2000, pp. 60-79. 112 Sorin Antohi, Utopica, Editura Științifică, București, 1991, p. 12. 113 Jean Delumeau, Grădina desfătărilor, Editura Humanitas, București, 1997, p. 70. 114 Ibidem, p. 93. 115 Raymond Trousson, Voyages aux pays de nulle part. Histoire litteraire de la pensee utopique, Edition de l'Universite de Bruxelles, 1979 p. 28, tradus în Sorin Antohi, op. cit., p. 21
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pornească de la preot, prin reinstituirea asprei discipline și a rânduielii dumnezeiești pentru a reface armonia comunitară și comunională din Ecclesia. Pentru că nu scrie nicăieri în legea lui Dumnezeu că viața credincioșilor trebuie să fie în dezordine și neorânduială, într-o desfătare care implică încălcarea legii! Mai ales în Biserică! Și de ce nu și în afara Bisericii! Ecclesia se cere a fi prelungită și în viața cotidiană, printr-o practică exemplară care să probeze un comportament admirabil. Prin atitudinea lor, credincioșii sunt datori
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de rău, umilirea altuia, înjurăturile, batjocora unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția, obiceiul de a mînca printre mese și în ascuns, uitarea rugăciunii înainte și după masă, nepăzirea posturilor, nesațiu, desfătările, în fine, tot felul de gastrolatrie... A cincea vamă este a lenevirii: lenevirea relativ la serviciul Divin și la rugăciunea particulară, neglijență la lucru, lene în cele duhovnicești și gospodărești... A șasea vamă este aceea a furtului: tot soiul de furturi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită la lux și voluptate: aer parfumat, ceață azurată, valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale, desfătări dulci, dulci...". Simțualist în toată fibra sa lirică, Bolintineanu are ca țintă dominantă seducția, indiferent prin ce mijloace retorice. Un poem care prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu și Ion Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
virtutea cea mai de preț este asceza. O asceză provizorie, cînd e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea" (E.S.). Este, cum cu exactitate spune eseistul, figura iubirii condiționate. Dezinteresat de retorică, o utilizează aproape inconștient, practicînd un retorism fără retorică, adiționînd din retorica înaintașilor își afirmă propria retorică. Concluzia universitarului bucureștean este o inspirată radiografie a inspirației dalbului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
p]ana la marginile celebrelor, incineratelor umbre"), să cunoaștem, cu alte cuvinte, Absolutul / Divinitatea, în aspectul lui /ei cel mai pur, aceea de creator al unui univers, ca o operă de artă, si sa ne ofere o experiență temporală a desfătării celești, sub forma, imperfecta, a plăcerii estetice. Pentru Poe, existentă umană este, în sine, dureroasă, iar plăcerea divină, ce poate ușura, doar momentan, această durere, nu poate veni decât de la Poet, care își dovedește astfel titlul sacru, adaptând materialele primare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prezent, alături de opera sa, asemeni comentatorului a cărui expunere însoțește diapozitivele sau filmuü. documentar. Există două metode care se abat de la această modalitate mixtă a narațiunii epice : prima, care poate fi numită metoda romantic-ironică, mărește deliberat rolul povestitorului, spulberă cu desfătare orice iluzie posibilă că ar fi vorba de "viață", nu de "artă", subliniază caracterul literar al cărții. Inițiatorul acestei tehnici este Lawrence Sterne, mai ales în Tristram Shandy; el a fost urmat de Jean-Paul Richter si de Tieck în Germania
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pentru că admitea și scene comice (groparul din Hamlet, portarul beat din Macbeth), este horațian, când este dogmatic, și aristotelic, când se întemeiază pe experiență si pe un hedonism rafinat. Tragedia, spune Aristotel, trebuie să ne ofere nu "orice fel de desfătare, ei numai cea care-i e proprie..."*18 Ierarhia genurilor se bazează, în parte, pe un calcul hedonist; totuși, în formulările clasice, ierarhizarea plăcerii produse de operele literare nu se face după criteriul cantitativ al intensității acestei plăceri sau al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pseudoștiințifice. în ochii lui atât formula "poem lung", cât si formula "poem filozofic" sunt contradictorii. Estetismul generației trecute, așa cum îl găsim exprimat de un scriitor ca Logan Pearsail Smith, consideră Paradisul pierdut ca un amestec de teologie demodată și de desfătare auditivă - vestitele "armonii de orgă" care sunt tot ce a mai rămas din Milton. *17 "Conținutul" trebuie neglijat ; forma poate fi desprinsă de conținut. Credem că asemenea judecăți nu trebuie acceptate ca versiuni satisfăcătoare ale "formalismului". Ele adoptă o concepție
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe Heruvimi. Adică, asemănându-se În mod misterios Heruvimilor și cântând dimpreună cu dânșii, Treimii celei de viață făcătoare Întru sfânta cântare, să lepede toată grija cea lumească, adică să nu cugete nici la avere, nici la mărire, nici la desfătări lumești, ci cu demnitate să primească pe Împăratul tuturor făpturilor pământești și cerești și să-l onoreze pe Acela pe care Îl onorează În ceruri și pe care Îl Înconjoară cetele Îngerești, intonându-I cântarea: ,,Aliluia”. Intrarea cea mare (Vohodul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
inițiale. Iată cum îl portretizează matematicianul Octav Onicescu, fost elev din generațiile antebelice: "cu alt temperament, în general zâmbitor, dar cu mici violențe repede stăpânite, în general simpatice, pentru cine nu era obiectul lor imediat. Ora de franceză era o desfătare spirituală...."92. Pentru un alt absolvent, Ion Sân-Giorgiu, Iacobeanu apare ca singura figură de dascăl model: "e drept, că gustul literaturii nu l-am prins de la profesorii mei. Un singur profesor se ridica deasupra celorlalți și aducea întotdeauna în mijlocul nostru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sabie pînă ce romanii i-au căsăpit pe majoritatea răzvrătiților. Dar ei aveau și alte obiceiuri la fel de condamnabile care fac obrazul subțire al imoralului și revelatului iudeo-creștinism. Pe lîngă templul din Ierusalim funcționa un mare bordel în care își găseau desfătarea chinuiții rabini, leviții și alte lepre cu pofte nesățioase și puturoase. Aici își aveau sălașul de desfrîu femeile ,,kedeșe”, dar erau și bărbați, numiți în scrierile lor sacre ,,cîini” pentru că și la ei pederastia era la mare cinste încă din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
1-3 scrie că această cetate mare s-a prăbușit și în ea s-au cuibărit dracii ,,pentru că toate Neamurile au băut din vinul curviei ei, și împărații pămîntului au curvit cu ea, și negustorii pămîntului s-au îmbogățit prin risipa desfătării ei.” Înciudatul satanist își îndeamnă urdiile fanatice să se răzbune cu vîrf și îndesat pentru că a sosit momentul lor de slavă scriind la 18,8-11: ,,Tocmai pentru aceea într-o singură zi vor veni urgiile: moartea, tînguirea și foametea. Și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
preaslăvit de către oștile cerești și de oameni, pe pământ, prin rugăciune și fapte bune. Rugăciunea este un mijloc, prin care omul îl caută și-L găsește pe Dumnezeu, Creatorul său. Rugăciunea a însoțit pe om odată cu ieșirea sa din Raiul desfătării. Omul s-a rugat lui Dumnezeu în peșteri, prin păduri, în pustie, în case, în templu, pe văile apelor, în munți, în vreme de pace și în vreme de război și în orice primejdie. Cu alte cuvinte, în tot locul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca patimile, care de-a lungul vieții omenești, caută să se cuibărească în suflete, să fie îndepărtate și la aceasta ajunge prin milostivirea lui Dumnezeu. El răspunde rugăciunii noastre, dăruind celor care îl iubesc stări sufletești pline de bucurie și desfătare, care aduc în spiritul omului cugetele cele înțelepte. Dar fiindcă Duhul Sfânt știe că este greu să fim îndrumați pe calea virtuții, pentru că noi disprețuim viața cea înaltă, ca unii care suntem înclinați întotdeauna către plăcere, ne-a lăsat ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere în ispită. De aceea rugătorul cere să nu fie dus în ispită, să nu se lase ademenit de desfătările lumii. Fiindcă cel ce va sta la o parte de ele, acela se va putea feri și de cursele vrăjmașului, nu va mușca din nada întinsă și astfel nu va putea ajunge sub puterea celui ce îi întinde capcana. Sf.
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să le răbdăm cu bărbăție și să ne arătăm punând mai presus de fire - atunci când ne este supusă la grele suferințe - pe Făcătorul firii. Fie ca toți cei care chemăm numele Domnului nostru Iisus Hristos să fim feriți aici de desfătările amăgitoare ale celui viclean și fie ca în Veacul ce vine să fim sloboziți de muncile iadului și să fim părtași negrăitelor bunătăți, pe care acum nu le putem cuprinde nici cu gândul, ale Domnului nostru Iisus Hristos, slăvit de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
seară! Pune Doamne, strajă gurii mele și ușă de stăpânire asupra buzelor mele! Nu lăsa inima mea să s-abată la cuvinte viclene, ca să apăr faptele cele păcătoase. Cu oamenii cei ce lucrează fărădelege și nu mă voi însoți, la desfătările lor certa-mă- va dreptul și mila va fi pentru mine; mustrarea lui ca untuldelemn va unge capul meu. Dar rugăciunea mea e împotriva celor răi; prăbușeacă-se de pe stâncă povățuitorii lor. Auzi-sevor atuncea graiurile mele că sunt dulci. Ca o barză
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din mai multe perspective. Redau în continuare o tipologie propusă de Smith 256: 1) Viziunea "catedrală". Ecosistemele nemodificate de om reprezintă un spațiu vital pentru renaștere spirituală, regenerare morală și desfătare estetică, adică au un rol spiritual asemănător unei catedrale. Bunăstarea oamenilor depinde de protejarea ariilor sălbatice, iar distrugerea unui ecosistem este un act de vandalism asemănător distrugerii unei biserici. Valoarea unui ecosistem constă în efectele pe care acesta le are
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tulpină:/ Nestânjenitul vieții fior biruitor". Topirea făpturilor în fire vorbește de la sine despre intima contopire a ființei cu posibilitățile sale de ființare, deplina ei asimilare în substratul "plăpândului țesut", absorbție în somnul "prelung" al uitării de sine, în visul "de desfătare, un vis sătul și grav/ De lucruri presimțite abia, dar fără nume". Regresia spre originar consemnează desfacerea înceată a imaginii ființei definite, până în posibilul nedefinit al facerii sale, al prefacerii în care nimic nu este, ci stă să fie, precum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]