2,926 matches
-
În același timp, propunea o taxonomie a variatelor categorii de cercetări științifice, ca pe un fel de ghid pentru planificarea și proiectarea curriculară. După el, taxonomia cercetărilor științifice și Marile Cărți ar trebui să constituie instrumentele de lucru ale oricărui designer curricular și, în același timp, să fie „inima” (core) oricărui curriculum. Într-un studiu-anexă, Schwab și-a dezvăluit sursele și metoda (What Do Scientists Do?, 1978). El studiase în tinerețe operele pe teme din biologie ale lui Aristotel și realizase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pot fi convertite în teorii și modele ale instruirii enunța, just, o problemă reală, pe care a rezolvat-o (doar parțial) R.M. Gagné în anii ’70. Dar critica lui Schwab viza și un aspect mai grav. El acuza teoreticienii și designerii curriculari că ignoră „clasele școlare reale”, concrete, particulare și că structurează curriculumul având în minte o „clasă ideală”, o „clasă arhetipală”, aflată în afara spațiului și a timpului, funcționând „dincolo” de elevi. Mai mult, pentru teoreticienii moderniști ai curriculumului, copiii nici
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
particulare și că structurează curriculumul având în minte o „clasă ideală”, o „clasă arhetipală”, aflată în afara spațiului și a timpului, funcționând „dincolo” de elevi. Mai mult, pentru teoreticienii moderniști ai curriculumului, copiii nici nu există în mod concret; teoreticienii și designerii vorbesc întotdeauna de o abstracțiune, „copilul”, care este un concept generic, nu o realitate concretă. Biografii săi, Wetsbury și Wilkof (1978), au dezvăluit că această idee era, pentru Schwab, o adevărată obsesie. De-a lungul carierei sale, ca profesor și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Barrow sunt dincolo de orice îndoială. Era filosof și literat și, în consecință, se exprima ca atare. El a satirizat întreaga tradiție a teoriei curriculare americane care, în anii ’70, ajunsese la un scientism pragmatic găunos și fără orizont. Teoreticienii și designerii erau preocupați de corectitudinea corelațiilor, de diagrame, scheme, articulații, angrenaje etc. Barrow a descris situația ridicolă în care ajunsese dezvoltarea curriculară americană cu un umor impetuos. Redăm un text din 1984, pe care nu îl traducem pentru a nu-i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cross-section of a motor-bike engine 47. Ironiile lui Barrow, vrednice de pana unui Mark Twain, nu s-au limitat la „mecanicismul” și „inginerismul” dezvoltării curriculumului american. El a atacat în termeni voltairieni întreaga „religie raționalistă și eficientistă” la care aderaseră designerii de curricula moderne. Ținta principală a fost „Raționalul lui Tyler”. Barrow a alcătuit satire geniale cu privire la „obiective”, „design”, „implementarea curriculumului” și „evaluarea curriculară”. Nu s-a limitat însă la Tyler - i-a atacat și pe epigonii acestuia, precum Pratt, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu cel politico-ideologic; cercetarea științifică nu se poate derula după modelul „puhoaielor”, „curentelor” și „fluctuațiilor” care se produc la nivelul opiniei publice 197. Calea în explorarea fenomenelor și proceselor de curriculum policy nu poate fi decât rațională. În fața complexității, planificatorii, designerii și decidenții au răspuns prin hiperraționalizare negativă, adică prin exces de normare și legiferare. Cum am văzut, hiperraționalizarea negativă își are cusururile sale. Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculum global nu este însă una fără obstacole. Lipsa de timp pentru „instruirea globală” pare chiar o dificultate insolvabilă. De aceea, educația globală nu va putea asimila principiile care stau la baza diverselor curricula tradiționale și moderne. Conținuturile indicate de designerii curriculari „globaliști” ridică și ele probleme. Disciplinele recomandate sunt, de regulă, literatura, limbajul artelor, educația fizică, economia casnică și studiile sociale. Uneori sunt adăugate și „discipline internaționale” precum bucătăria, sporturile, muzica, artele și datinile tradiționale. Pledează pentru ele un globalist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
negativ asupra felului în care ei își vor duce viața 220. Eisner sugerează cu îndreptățire că, deși null curriculum este inevitabil în societatea contemporană, el rămâne primejdios; iar mărimea primejdiei crește proporțional cu dimensiunile acestui tip de curriculum. Altfel spus, designerului curricular modern nu îi este îngăduit ceea ce își îngăduiau Ananke și moirele sale, pentru simplul motiv că designerul curricular este „om ca toți oamenii”, și nu vreun zeu malițios care să-și permită să decidă soarta semenilor după cum are el
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculum este inevitabil în societatea contemporană, el rămâne primejdios; iar mărimea primejdiei crește proporțional cu dimensiunile acestui tip de curriculum. Altfel spus, designerului curricular modern nu îi este îngăduit ceea ce își îngăduiau Ananke și moirele sale, pentru simplul motiv că designerul curricular este „om ca toți oamenii”, și nu vreun zeu malițios care să-și permită să decidă soarta semenilor după cum are el chef. Desigur, null curriculum este impus fatal de explozia cunoașterii științifice și de necesitatea specializării profesionale. Eisner însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernismuluitc "15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului" B. Wilson (1994) observa că gândirea postmodernă depășește domeniul filosofiei umaniste tradiționale, al criticii literare și al artelor. O virtute ce pare să alimenteze confuzia și să sporească neînțelegerile dintre designerii instrucționali și criticii postmoderni. Este vorba despre o acutizare a fenomenului sesizat de C.P. Snow încă din 1969. Celebrul studiu al acestuia The Two Cultures and the Scientific Revolution (1969)233 sesiza însă numai „prăpastia culturală” dintre „cultura umanistă” și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instruirea școlară; b) sunt universale, în sensul că orice ființă umană normală le posedă. Aceste avantaje permit un design instrucțional riguros. Odată clarificate scopurile instruirii, vor fi concepute strategii didactice adecvate pentru dirijarea mecanismelor de învățare în direcția scopurilor stabilite. Designerul enunță obiective pedagogice în conformitate cu o taxonomie a tipurilor de învățare și, apoi, organizează condițiile interne și condițiile externe ale instruirii formulând prescripții (reguli) de acțiune pedagogică. Rezultă astfel o „inginerie instrucțională” care simplifică enorm procesul educativ oferindu-i educatorului un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au rostul de a sluji nevoile omenești. Folosirea înțeleaptă a modelelor presupune a stabili unde și când să le folosim, precum și a schimba sau a uita regulile; b) Pune principiile mai presus de proceduri și oamenii mai presus de principii! Designerul abil trebuie să urmeze principiile care fundamentează procedurile. Modelele procedurale ale designului instrucțional și curricular trebuie să fie flexibile și modificabile. Chiar și principiile-cheie trebuie să fie continuu testate prin confruntarea cu necesitățile reale ale oamenilor implicați în proiectul curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
c) Rezistă tentației de a direcționa pe bază de măsurări facile și manipulări ale conținutului! Cele mai importante scopuri ale învățării nu pot fi măsurate ușor. Poate fi sau nu posibil ca o valoare să fie redusă la un număr. Designerul postmodernist trebuie să fie sensibil la marile valori pe care scopurile și efectele le incumbă în mod subtil; d) Întreabă: „Cine face regulile cu privire la ceea ce constituie o necesitate?”, „Există alte perspective ce trebuie avute în vedere?”, „Ce (și câte) trebuințe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
b) Nu sacrifica scopurile educaționale pentru antrenamentul tehnic! Recunoaște că scopurile educației și instruirii apar la fiecare pas. Antrenamentul școlar înseamnă educație și „muncitorii” trebuie să fie educați, nu doar antrenați să-și formeze abilități de muncă efectivă în fabrică. Designerul postmodern trebuie să fie racordat la scopurile educaționale, înțelese ca forțe ale înțelegerii conceptuale și ale capacităților de rezolvare a problemelor în domeniul practic respectiv; c) Folosește obiectivele ca euristică pentru ghidarea proiectării instrucționale! În descrierea operațională a scopurilor nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Unii câștigă, alții pierd. Fii sensibil la implicațiile axiologice ale deciziilor tale; i) Întreabă: „Cine face regulile cu privire la ceea ce constituie un scop legitim de învățare legitim?”, „Ce interese servește proiectul?”, „Care este agenda ascunsă?”254. B.G. Wilson evocă pățania unui designer dintr-un birou de design instrucțional, o întâmplare petrecută în urmă cu 25 de ani. Nefericitul folosise verbul a înțelege (to understand) în definirea unui obiectiv pedagogic operațional, stârnind hohotele de râs ale colegilor, după care a fost dat afară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al instruirii. Momentele predării trebuie create. Educatorul are nevoie de o gândire flexibilă și de spontaneitate pentru a le crea și a le valorifica cât mai oportun; d) Fii deschis față de noi moduri de a gândi despre educație și instrucție! Designerul postmodern știe cât de ușor este să aplici un singur model de instruire, indiferent care ar fi el, dar consideră că aceasta este o „instruire minimalistă”. Designerul postmodern competent trebuie să cunoască și să se „joace” cu mai multe modele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
d) Fii deschis față de noi moduri de a gândi despre educație și instrucție! Designerul postmodern știe cât de ușor este să aplici un singur model de instruire, indiferent care ar fi el, dar consideră că aceasta este o „instruire minimalistă”. Designerul postmodern competent trebuie să cunoască și să se „joace” cu mai multe modele de instruire, ba chiar să încerce să le modifice, să le optimizeze și să creeze noi modele; e) Gândește în termeni de design al mediilor de învățare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să încerce să le modifice, să le optimizeze și să creeze noi modele; e) Gândește în termeni de design al mediilor de învățare și al experiențelor, și nu în termeni de alegere a strategiilor instrucționale! Metaforele sunt importante. Ce face designerul - „selectează” strategia sau „aranjează” experiența de învățare? Designerii postmoderni doresc mai mult o gândire instrucțională bazată și desfășurată în termeni interactivi și experiențiali decât o gândire în termeni de simple produse și reprezentări școlare; f) Gândește instruirea ca pe un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și să creeze noi modele; e) Gândește în termeni de design al mediilor de învățare și al experiențelor, și nu în termeni de alegere a strategiilor instrucționale! Metaforele sunt importante. Ce face designerul - „selectează” strategia sau „aranjează” experiența de învățare? Designerii postmoderni doresc mai mult o gândire instrucțională bazată și desfășurată în termeni interactivi și experiențiali decât o gândire în termeni de simple produse și reprezentări școlare; f) Gândește instruirea ca pe un instrument esențial al profesorilor și elevilor, pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ușor de folosit! Acest mod de a gândi se opune mentalității profesorului refractar care tinde mereu să uniformizeze. Profesorii și studenții sunt încurajați să utilizeze cât mai inteligent și mai creativ „uneltele instrucționale” și toate resursele instruirii. Respectând acest principiu, designerul abandonează controlul asupra „produsului instruirii” în favoarea stimulării participării elevilor la experiențe de învățare proiectate în totalitatea lor; g) Consideră că strategiile care furnizează perspective multiple, de fapt, încurajează elevul să-și exerseze responsabilitatea. Rezistă tentației de a-i „pre-împacheta” și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și scopurile ori de câte ori se caută informații și experiențe în acest sens. Există, bineînțeles, riscul ca, neghidat, elevul să se împotmolească în confuzii. Rostul educatorului este acela de a-l ajuta să le evite, reducând complexitatea problemelor, simplificând și evitând confuziile. Designerul postmodern trebuie să exerseze cea mai bună judecată autonomă, nu să abandoneze gândirea celui care învață într-un ocean de complexitate ce permite tot felul de confuzii; h) Apreciază încărcătura valorică a strategiilor instrucționale! Strategiile instrucționale se dezvoltă din filosofiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a strategiilor instrucționale! Strategiile instrucționale se dezvoltă din filosofiile noastre despre lume și din sistemele noastre de valori. Nu numai conținutul, ci și strategia pot fi trăsături ale unei anumite poziții ideologice sau ale unei motivații a celui care învață. Designerii competenți trebuie să fie sensibili la legătura subtilă dintre proiectele lor și situația dată. V. Alegerea mijloacelor trebuie să respecte două reguli: a) Include tendințele media ca pe decizii ale acestora! Diferitele mass-media transmit audienței „mesaje”, independent de conținutul instrucțional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Evită stereotipurile negative și „înclinațiile” culturale. Nu neglija legătura subtilă dintre promisiunea retorică a mass-media și intențiile globale ale instruirii și educației; b) Include, în curriculum și în proiectul de lecție, literatura de popularizare a cunoașterii printr-o planificare chibzuită! Designerii trebuie să fie sensibili la complexitatea efectelor mass-media asupra audienței, dar și asupra literaturii de masă, plătind atenția care se acordă umorului, convențiilor media și producțiilor „de succes la public”. VI. Evaluarea celor care învață trebuie să respecte trei reguli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cognitive Theory for Instructional Design”, Instructional Science, 19/1990, pp. 53-69. 246. Scopul lui Wilson nu este integral unul serios. Așa cum declară, și-a dorit să arate doar „în ce mod conceptele postmoderne pot să infiltreze și să schimbe concepțiile designerilor despre munca lor” (op. cit., vezi nota 2). 247. Wilson își numește inventarul de reguli care alcătuiește ghidul a laundry list of tips for doing ID with a postmodernist twist - adică „o listă de spălătorie cu bacșișurile necesare pentru a face
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]