6,621 matches
-
rată atât de scăzută de absorbție, se trasează principalele căi de revitalizare a eforturilor pentru folosirea integrală a alocării pe perioada În curs și perspectivele de abordare pentru următorul ciclu 2014-2020. 2) Identificarea, măsurarea, evaluarea și stabilirea tendințelor pentru factorii determinanți ce contribuie la creșterea ratei de absorbție Din studiile oficiale, „Raportul strategic național 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune”, s-a identificat o listă Întreagă de probleme care stau În calea creșterii ritmului de accesare a fondurilor. Prin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare). Stadiul cunoașterii raportat la literatura de specialitate Studiile efectuate au subliniat diferențierea dintre cunoașterea tacită și cunoașterea explicită („Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy and Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory” - Managementul Cunoașterii. Factor determinant În accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene Ikujiro Nonaka, Georg von Krogh - Organization Science Vol. 20, No. 3, MayJune 2009, ISSN 1047-7039). S-a constatat că partea tacită a cunoașterii reprezintă cunoașterea internalizată, cea pe care individul nu o
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
reține noile și vechile cunoștințe În condițiile unui mediu tot mai complex, incert și În continuă schimbare. Cunoașterea este productivă numai dacă este folosită pentru a face diferența (În loc de a exista pur și simplu), iar acest lucru constituie un factor determinant În poziția competitivă a unei companii. Cunoașterea ajută la acuratețea luării deciziilor În măsura În care niciun alt factor nu poate contribui mai mult la construirea unui arbore decizional robust. Soluțiile oferite de Managementul Cunoașterii sunt capabile să sprijine efectiv colaborarea Între participanți
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
The Age of Discontinuity <footnote Drucker, P. (January 1, 1992), The Age of Discontinuity, Transaction Publishers, New York. footnote>, ulterior fiind preluat oficial În documentul OECD din 1996, Knowledge Based Economy, unde se spune: „Cunoașterea este acum recunoscută ca un factor determinant al productivității și creșterii economice, conducând spre un nou accent pus pe informație, tehnologie și Învățare În performanța economică. Termenul Economie Bazată pe Cunoaștere vine de la deplina recunoaștere a locului cunoașterii și tehnologiei În economiile moderne ale OECD”<footnote OECD
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sine, și atât. Dezvoltarea trebuie reflectată cât mai bine În calitatea vieții pe care o trăim și În libertatea de care ne bucurăm. Creșterea PIB-ului trebuie să se materializeze În creșterea standardelor de viață și să aibă un rol determinant asupra celor care muncesc, reducând pe cât posibil șomajul. O concentrare a analizelor de creștere doar asupra PIB-ului lasă de-o parte aspectele legate de calitatea vieții sau dezvoltarea durabilă și creează premisele unei culturi de creștere economică bazată doar
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a curentelor alternative de soluționare a problemelor apărute și proiectarea unui algoritm care să Țină seama de principiul fundamental al dezvoltării echilibrate: coeziunea. Așa cum s-a văzut din această analiză comparativă a curentelor de dezvoltare, pe lângă coeziunea regională, un rol determinant Îl are și coeziunea individuală, ca expresie a decalajelor dintre categoriile sociale prezente pe eșicherul social al actualei etape de dezvoltare. Desigur, o abordare cifrică a impactului unui model sau al altuia aduce o diminuare a riscului În ceea ce privește luarea deciziei
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
două direcții În acord cu analiza făcută În acest subcapitol: dezvoltarea capitalului uman - acesta este un aspect foarte important, luând În considerare rolul de motor al creșterii În statele membre, precum și În toate regiunile Europei. Acest bun intangibil constituie factorul determinant pentru Întărirea coeziunii sociale și a principiului șanselor egale. De asemenea, se are În vedere Îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și antreprenorilor la schimbările economice survenite În ultima perioadă. În ciclul multianual de dezvoltare 2007-2013, sunt planificate investiții În cuantum de 68
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cu idei noi În vederea constituirii unei mișcări a cunoașterii În România. 3.3.1. Veriga profesională lipsă a dezvoltării economice În context organizațional Specialiștii În Cunoaștere sunt membrii unei organizații, angajați ai unei companii, funcționarii publici care contribuie În mod determinant la sporirea capitalul intelectual. „În practică, folosirea cunoașterii În scop productiv este un lucru care mai degrabă se Întâmplă decât se conștientizează”<footnote Lakshman, C. (2008), Knowledge Leadership - Tools for Executive Leader, Sage Publications Ltd. footnote>. Cei care reușesc să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de orice nivel pot fi considerați la rândul lor Specialiști În Cunoaștere numai dacă ei contribuie la sporirea valorii adăugate prin folosirea cunoștințelor pe care le dețin. În vederea implementării Managementului Cunoașterii la nivel organizațional, Specialiștii În Cunoaștere au un rol determinant, indiferent de poziția ierarhică pe care o ocupă. Specialiștii În Cunoaștere aduc competențe Însemnate - combinația dintre aptitudini, cunoștințe și atitudine -, În organizație, În compensație cu salariul, beneficiile, recunoașterea și satisfacția de a contribui la ceva durabil, sentimentul de automulțumire, oportunitatea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a menținut angajamentul de reducere pentru anul 2012 a deficitului bugetului general consolidat la sub 3% cea ce s-a și Întâmplat, Înregistrându-se un deficit de 14,8 miliarde de lei, respectiv 2,52% din PIB. Aici, un rol determinant l-au jucat o mai bună politică de colectare a veniturilor, optimizarea cheltuielilor, inclusiv o mai bună direcționare a asistenței sociale către categoriile sărace și vulnerabile ale societății, controlul stringent al cheltuielilor și alte măsuri. O altă direcție importantă pentru
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nici acum, În 2013, procesul de creditare a economiei nu s-a Înviorat, În ciuda eforturilor Băncii Naționale a României de a reduce dobânda-cheie la 4,25%, cu perspectiva de a ajunge 4% până la sfârșitul anului 2013. 4.1.2. Politica de coeziune, factor determinant de ieșire din criză În această perioadă, Uniunea Europeană are nevoie mai mult ca oricând de o strategie a coeziunii, acea politică aptă să realizeze un cadru propice pentru investiții, lucru care va duce la ieșirea din criză, reducerea disparităților și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
constă tocmai în faptul că, dacă e adevărat că lumea se arată și că se arată în totalitatea ei, ea nu se arată în aceeași manieră. Ea se arată de așa manieră că alături de ceea ni se arată ca fiind determinant, apropiat, evident și plin din punct de vedere calitativ există un incomensurabil, neîndoielnic prezent și în permanentă corelație cu ceea ce se manifestă imediat, în plenitudinea sa. Iar ceea ce ni se arată în plenitudinea donației imediate nu e totalitatea, ci tocmai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și a istoriei.) De aici importanța conceptului de eikôn în filosofia lui Platon. Eikôn-ul are în filosofia lui Platon menirea de a expune sensuri ontologice. Imaginea nu este doar un derivat al unei poziționări mentalitare, ci mai ales un vector determinant al acțiunilor umane. De aceea a devenit foarte important în ansamblul preocupărilor noastre, nu doar să aflăm ce este imaginea, ci în egală măsură, să surprindem felului în care ea funcționează. Specific rămâne aici faptul că eikôn-ul nu poate fi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Capitolul XIV Dimensiuni psihosociale ale activității profesorului Ă Adrian Neculau, Ștefan Boncu 255 1. Meseria de profesor 255 2. Funcțiile profesorului în școală 258 3. Rolurile profesorului 260 4. Stilul profesorului și bazele puterii sale 261 5. Reprezentările Ă factor determinant al acțiunii educative 264 6. Atribuire și explicație în mediul școlar 269 7. Efectele expectanțelor profesorului 271 Capitolul XV Perspectiva umanistă asupra educației Ă Ovidiu Lungu, Luminița Iacob 277 1. Modele generale ale acțiunii pedagogice 277 2. Fondatorii psihologiei umaniste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
simpla evaluare prin testele de inteligență curente omite o componentă semnificativă pentru predicția performanței viitoare a copiilor dotați, și anume gândirea creativă. Pentru evaluarea acesteia există însă instrumente psihologice specifice. Unii cercetători consideră, deci, coeficientul de inteligență drept un factor determinant pentru definirea „supradotării”, în timp ce alții îl consideră un factor discriminator și inutil. Unii dintre aceștia, de orientare marxistă, afirmă că testele de inteligență sunt reflectarea structurilor socio-economice ambiante, critică supravegherea indivizilor dotați de către „clasa dominantă” recomandând abolirea conceptului de inteligență
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
familie, cu gradul de dificultate al activității școlare impuse de profesori sau părinți. 1. Factori psihopedagogici de ordin familial. Familia, prin tonalitatea și atmosfera sa afectivă, prin dimensiunea sa culturală și gradul ei de integrare socială, constituie un mediu educativ determinant. Orice dezacorduri și tensiuni existente în mediul familial vor genera în conștiința copilului îndoieli, reticențe sau reacții neadaptative. Dintre factorii familiali care pot genera tulburări comportamentale la copii, menționăm: a. Deficite de climat familial și de structură familială. Familia reprezintă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu aspirațiile altora (ca în cazul celor materiale care se lovesc de limitarea firească a resurselor). Dată fiind importanța sentimentelor superioare, se pune problema modului în care putem favoriza constituirea de asemenea benefice forțe dinamizatoare la elevi. Apare problema factorilor determinanți ai dezvoltării afectivității, în general și a sentimentelor, în special. 7. Dezvoltarea afectivității tc "7. Dezvoltarea afectivit\ții " a. Un prim factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de referință (bazată pe identificarea elevului cu cel ce deține puterea) sau, mai cu seamă în cazul claselor mai mari, pe puterea expertă (ce ține de percepția de către elev a competenței profesorului într-un anumit domeniu). 5. Reprezentările Ă factor determinant al acțiunii educativetc "5. Reprezent\rile Ă factor determinant al acțiunii educative" Psihologia contemporană, spre deosebire de cea clasică, acordă o atenție deosebită proceselor cognitive ale individului, considerând că acestea sunt un factor important al raportării lui la mediu, al reacțiilor dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deține puterea) sau, mai cu seamă în cazul claselor mai mari, pe puterea expertă (ce ține de percepția de către elev a competenței profesorului într-un anumit domeniu). 5. Reprezentările Ă factor determinant al acțiunii educativetc "5. Reprezent\rile Ă factor determinant al acțiunii educative" Psihologia contemporană, spre deosebire de cea clasică, acordă o atenție deosebită proceselor cognitive ale individului, considerând că acestea sunt un factor important al raportării lui la mediu, al reacțiilor dar și al inițiativelor sale de conduită. În această viziune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sine al actorului, fără să-i influențeze mai întâi comportamentul. Un alt model, făurit de R. Rosenthal însuși (vezi Cooper, 1983; Dafinoiu, 1996) indică dimensiunile sociale ale comportamentului profesorului ce sunt implicate în acest proces. Rosenthal a stabilit patru factori determinanți pentru confirmarea comportamentală: atmosfera, output-ul (ieșirile), input-ul (intrările) și feed-back-ul. Potrivit lui Rosenthal, profesorii creează un climat socio-afectiv mai cald pentru elevii pe care-i apreciază. Atunci când își imaginează că au de-a face cu elevi buni, le acordă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1990; Smith și Van der Meer, 1997) referitoare la procesarea subliminală și studiilor de caz care au sugerat nivelul ridicat al sensibilității persoanelor creative (de exemplu, Wallace, 1992). S-a constatat, de asemenea, convergența concluziilor cu privire la optim: în identificarea factorilor determinanți ai creativității și a contribuțiilor creative s-a descoperit că nivelul optim (și nu maxim) este cel mai avantajos, atât din punctul de vedere al informațiilor, cât și al experienței, stimulilor sau tensiunii conflictuale - și, probabil, multor altor factori. Runco
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
corelare pozitivă slabă, probabil în jur de 0,40; totuși, sub un IQ de aproximativ 120 inteligența măsurată este un factor neglijabil în creativitate, iar variabilele motivaționale și stilistice, pe care cercetările noastre au pus un mare accent, sunt factorii determinanți majori ai creativității (p. 224). Importanța relativă a variabilelor legate de inteligență și de personalitate sau de motivație poate fi demonstrată prin următoarea anecdotă despre Edison. Într-o bună zi, Cyrus Eaton, care era cam surd, i-a cerut lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre ei afirmaseră În diferite ocazii că prostituatele erau un grup de infractori degenerați: Prostituția... apare ca echivalent feminin al vagabondajului, tâlhăriei și, Într-o anumită măsură, al criminalității... Influențele exogene, incluzând elemente sociale, economice și Întâmplătoare, nu sunt cauza determinantă șa acestei problemeț 72. În același timp, eugeniștii percepeau prostituatele nu doar ca infractoare, ci și ca mame sau femei tinere care puteau deveni mame. Mai mult, ei recunoșteau faptul că femeile adesea deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cum reapare o linie de tensiune între elitele politice și cele economice. Teoriile manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită managerială. Dar, paradoxal, ei au văzut în asta o întărire a raporturilor capitaliste de producție. Dimpotrivă, alții au pretins că schimbările în compoziția clasei capitaliste au dat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ai oprit să-l faci numai pentru că nu este permis”. * „A vrea să fii liber Înseamnă a vrea să fii tu Însuți.” (Emil Cioran) Adică să te eliberezi tot mai mult din chingile determinismului biologic al „Sinelui” (ca instanță primară determinantă, În viziunea lui S. Freud), și să-ți orientezi energiile primare/instinctuale spre obținerea unei identități psihologice reale, respectiv spre un plan conștient, capabil nu numai de realizarea unei autonomii psihice, ci și de configurarea unui scop valoric al vieții
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]