1,762 matches
-
reprezentanți. Acordul dintre reprezentanți produce bucurie, iar conflictul generează tristețe. Trăirile afective odată apărute dau naștere la modificări organice. Este o teorie simplistă, unilaterală, care reduce emoțiile la actul cunoașterii. 2. Teoriile fiziologice periferice Versiunea clasică în succesiunea cauzală a determinismului emoției este următoarea: stimul-percepția stimulului-emoția-expresia emoțională. W. James, creatorul psihofiziologiei din S.U.A., ră stoarnă ordinea firească prezentată mai sus și propune următoarea ordine: stimul-percepția stimulului-expresie emoțională-emoție. În limbaj fiziologic am avea: stimul-percepție stimul-excitația reflexă a organelor interne și a musculaturii
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
inevitabil și intensificarea conștiinței istorice a literaturi. Ultimul moment al literaturii este produsul unei evoluții istorice ajunsă la o anume „vârstă” istorică. Literatura parcurge o curbă istorică, oscilații, perioade de decădere și înflorire. Se înregistrează o intensificare și sistematizare a determinismelor, aspect sub care definiția literaturii se lărgește foarte mult. Este perioada în care se formează ca disciplină istoria literară în Anglia și Franța și se fixează definitiv și cele două sensuri de bază ale sale: evenimentele, faptele, creațiile literare ale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46 vedere fie sensul îngust, strict specific
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46 vedere fie sensul îngust, strict specific al ideii de literatură, fie sensul larg, extensiv. Ideea autonomiei artei nu era o noutate la începutul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
doar pe sine, ca artă, în funcție de obiectivul și efectul urmărit. Opera de artă literară se definește și prin delimitarea literaturii de non-literar. Procesul autonomizării are în vedere, în primul rând, distanțarea de domeniul cultural de orice formă. II.3. Heteronomie / Determinism Autonomia însă este una relativă. Valoarea estetică este totdeauna asociată altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cultural de orice formă. II.3. Heteronomie / Determinism Autonomia însă este una relativă. Valoarea estetică este totdeauna asociată altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în istoria ideii de literatură, existând încercări de explicare cauzală și deterministă a literaturii. Aceasta a încetat să mai fie specifică, artistică, poetică. Ea își revendică și alte dimensiuni și semnificații extra estetice. Heteronomia
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
are influență asupra literaturii, ci și literatura asupra societății. Fr. Schlegel își dorește ca viața și societatea să devină poetice, iar Oscar Wilde consideră că societatea imită arta și nu invers. Se înregistrează în această perioadă și respingerea radicală a determinismului social de către moraliști, adepții romantismului estetizant (Musset), partizanii „artei pentru artă”(Th. Gautier). Aceeași poziție este întâlnită ulterior și la Mallarmé. Potrivit vechilor concepții, literatura conține, exprimă, este influențată de idei, dar după cum a arătat-o din plin și secolul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
politicile publice între grupurile ideologice aflate în competiție procedurală. Rămâne, de asemenea, o realitate faptul că, la nivel individual, există grade variate de sistematizare a informațiilor dobândite pe parcursul procesului de cunoaștere socială. Fără a reitera ideea dragă marxismului, aceea a determinismului de clasă, trebuie totuși reamintit că procesul cunoașterii însăși, fie că vorbim de aceea socială, fie că vorbim despre cea științifică este unul determinat existențial, aflat, așadar, în relație directă cu acele condiții sociale și istorice în care el se
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
burjonii maxilari de cei mandibulari, se întind de la comisura bucală la orbitele optice. Fisurile feței, ce pot apărea între burjonii primordiali, sunt malformații rare și care nu au traiect stereotip (ca fantele ce rezultă din absența sau disfuncția unei suturi). Determinismul fisurilor trebuie căutat în hipoplazia unei sau alteia dintre foițele mezenchimatoase ce mărginesc șanțurile adică a unei sau alteia din burjonii faciali. La începutul lunii a doua, morfogeneza feței continuă cu modificările dezvoltării aparatului olfactiv. Epiblastul, ce cuprinde partea inferioară
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
patologii nutriționale cu care dealtfel se și confruntă lumea zilelor noastre. Din fericire, cu toată ofensiva plăcerii de a mânca, susținută la modul agresiv de diversificarea industriei alimentară și În egală măsură de o reclamă comercială la fel de agresivă și inconștientă, determinismul aportului alimentar rămâne totuși de resortul instinctului de nutriție prin reflexele de foame, sete și sațietate. Spun din fericire, pentru că nevoile energetice ale omului nu sunt la libera sa alegere, ci sunt coordonate la nivel instinctual, prin creierul primitiv. Nesatisfacerea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
existenței fizice am putea spune și noi „Mă mișc, deci trăiesc” Încercând astfel o subliniere a valorii mișcării În planul existenței concrete. În fapt cele două afirmații coexistă În vechiul dicton latin și accentuează cum nu se poate mai bine determinismul reciproc a celor două laturi a existenței concrete, materială și spirituală; activitate concretă și gândire; acțiune și rațiune. Prin urmare putem spune că dacă dimensiunea spirituală a vieții este raționamentul, judecata, memoria și cugetarea, Într-un cuvânt gândirea, se Întâlnește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că la acest nivel viața este dominată de simțuri și instincte, ceea ce face ca echilibrul natural să fie perfect. Lumea animală se află Într-un echilibru perfect pentru că trăiește sub imperiul instinctelor - spunea Paulescu. Spre deosebire de animale Însă, la om, În determinismul mișcării, intervine un al treilea element și anume rațiunea, care va conferi mișcării și caracterul voluntar, pe lângă cel de necesitate adică de satisfacere senzorială și instinctuală. Se poate spune prin urmare că la om mișcarea depășește simpla modalitate de exprimare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În 1970, 18‰ În 1980, 16‰ În 1989 și 11,4‰ În 1992), cu toate că măsurile pronataliste inițiate În 1966 s-au menținut până În 1989. Această evoluție a natalității arată cât se poate de clar că și natalitatea, componentă importantă În determinismul evoluției demografice naturale, se conduce după legi proprii, condiționate În perioada tranziției și mai ales În regimul demografic modern de factorii electivi și mai puțin de factorii coercitivi care operau atât de decisiv În vechiul regim demografic. Cauzele tranziției demografice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se cifra la 7-8 ani. Coroborat cu durata medie de viață de 30-35 de ani (pe alocuri chiar mai scăzută) acest indicator scoate și mai mult În evidență importanța natalității crescute pentru supraviețuirea colectivităților umane și de ce nu chiar naționale. Determinismul mortalității infantile Pentru a Înțelege mai bine impactul demografic al mortalități infantile trebuie să facem precizarea că acest indicator este determinat de două grupe mari de factori: factori endogeni și factori exogeni. Factorii endogeni se referă la malformații și la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ironic că: ar fi nevoie de trei tipuri de spitale „pentru bolnavii morali, pentru bolnavii psihici și pentru jertfele politicii voastre economice și sociale”. Ceea ce În lumea medicală a acelor vremuri se Încerca a se impune ca și cauzalitate În determinismul bolilor (prin corifeii cercetării științifice medicale; Iacob Felix, Victor Babeș, Nicolae Paulescu, Gheorghe Marinescu etc.) Eminescu demonstrează cu argumente de netăgăduit prin cauzalitatea fenomenelor sociale, comparându-le În evoluția istorică și prezentând remedii, nu fără ironie atunci când se referă la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ideea amintit], c] însuși sensul „binelui” și al „r]ului” este derivat din voința lui Dumnezeu, c] numai prin Dumnezeu putem ști ce este bine și c] doar credință în Dumnezeu ne poate motiva s] action]m moral. 47. Implicațiile determinismului ROBERT YOUNG Întregul aparat implicat în procesul de luare a deciziilor morale, laudă și condamnarea. Recompensă și pedeapsă, par a pleca de la ipoteza potrivit c]reia în circumstanțe normale, suntem responsabili pentru ceea ce alegem în mod liber s] facem. Determiniștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
univers, inclusiv pentru comportamentul uman. Pare a se sugera astfel c] oamenii nu aleg în mod liber s] fac] orice, iar această implic] faptul c] nu suntem responsabili din punct de vedere moral pentru tot ceea ce facem. Sunt etică și determinismul incompatibile? Postfaț] PETER SINGER Index Despre autorii articolelor Brenda Almond este lector de filosofie și educație la University of Hull. Activeaz] că coeditor la Journal of Applied Philosophy. Moral Concerns și The Philosophical Quest sunt dou] dintre c]rțile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din nordul Indiei. În calitate de prinț al acestei regiuni în secolul al VI-lea î.Hr., Siddhartha a fost influențat de curentele de gandire ale vremii, de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism, scepticism, negativism, determinism și teism). De asemenea, era foarte intrigat de rigidit]țile castei, de practică sacrificiilor animale și de indiferență conduc]torilor cu privire la aceste aspecte. Ins] era cu mult mai intrigat de aspecte ale efemerit]ții condiției umane, cum ar fi boală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a acționa în mod autonom - s] nu fie considerat] un aspect al lumii naturale. Cauzalitatea și libertatea intervin în domenii distincte; cunoașterea ține de primă, iar libertatea de cea de-a doua. Soluția dat] de Kant problemei libert]ții și determinismului este tr]s]tură fundamental] cea mai controversat] a filosofiei sale morale și care face diferența între concepția să și majoritatea scrierilor etice ale secolului XX, inclusiv acelea clasificate că „etic] kantian]”. Întrebarea fundamental] în jurul c]reia își plaseaz] Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a propriilor probleme și își g]sesc resursele necesare schimb]rii (acesta este unul dintre meritele psihoterapiei). Faptul c] oamenii se schimb] (renunț] la b]utur], devin mai miloși sau mai r]i) este o realitate incontestabil] (capitolul 47, „Implicațiile determinismului”). Teoriile care ignor] aspectul virtuților prezint] și inconvenientul c] nu acord] atenție acelor aspecte ale vieții care determin] formarea caracterului, cum ar fi decizia de c]s]torie, de a avea copii, de a-și formă prieteni sau de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Morality: A Collection of Esasys (Garden City, New York: Anchor/Doubleday, 1973). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
City, New York: Anchor/Doubleday, 1973). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi cauzale atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare. Sau, pentru a explica lucrurile mai clar: toate st]rile universului sunt rezultatul unor condiții anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întregului univers la un moment dat și despre legile cauzale care guverneaz] procesele acestuia din urm], starea universului în orice moment viitor (sau, firește, a oric]rui moment din trecut) ar putea fi dedus]. (Pentru mai multe detalii privind doctrina determinismului vezi Honderich, 1988.) M] voi concentra în acest eseu asupra implicațiilor etice, presupuse a fi de temut, ale adev]rului determinismului. La început totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]